Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Specializarea : Grupuri de risc si servicii de suport

Contribuția rromilor la dezvoltarea României

Student: Craciun Cristiana Andreea

Bucuresti 2019
 România secolului XXI-lea, Bucureşti, capitala României, orașul oportunităților și al
străzilor botezate ,colindate doar de taximetriști și de visători, al corupției, al discriminării și al
oamenilor ce fac un pas în spate și își fac o cruce dacă se intersectează cu un țigan. Oare așa era
și în trecut ? Trecutul țiganilor ? Robia țiganilor, ignoranța și lipsa de toleranță a românilor  au
avut drept efecte degradarea condiției lor umane și sociale și a lipsei totală a drepturilor omenești
ai acestora, născuți sub semnul rușinii și  lipsiți de orice putere de decizie asupra propriei
persoane, cumpărați cu bani puțini pentru a muncii pentru alții și pentru a face voia altora.
Comunitățile de romi au fost ținute la marginea societății globale, la periferii, ce atestă în
mod cert marginalizarea și izolarea lor, unde a dominat sărăcia, exclusiunea  economică și
socială. Copii neavând acces la educație, din pricina insuficienței resurselor materiale și
financiare, dar și a gradului de cultură scăzut al famiilor din care provin aceștia, care se
manifestă printr-o atitudine ostilă față de sistemul educațional.
În societatea românească, există mulți rromi care au obținut poziții social-economice de
prestigiu și recunoaștere socială. Faptul că ei s-au indentificat  și și-au acceptat originea lor
etnică a fost considerat un drept personal, puțin semnificativ pentru poziția lor în societate. În
folclorul romilor există o multitudine de cazuri de mari personalități culturale ale istoriei
României despre care se crede că au fost țigani.1
O poziție specială o au persoanele active în domeniul culturii care au creat valori cu un
caracter etnic-național și care au adus experiența lor social-etnică în producția culturală: Anton
Pann, era de etnie rromă, numele sau adevărat Antonie Pantaleon Petroveanu, a fost cel unul
dintre fondatorii literaturii populare culte românești , cel care a scris muzică pentru imnul
României ,,Deșteaptă-te Române !”. Deasemenea, Ion Budai-Deleanu, scriitor rrom, este
autorul primei epopei în limba română ,,Țiganiada”, care și-a asumat recunoașterea etniei rromă
printr-o scrisoare către Petru Maior, deasemenea rrom.
Grigoraș Dinicu, muzician rrom, prin intermediul căruia muzică lăutărească din
România a fost cunoscută în întreaga lume. Acesta a fost un fervent activist pentru emanciparea
rromilor, fiind secretar general al Societății Generale a Romilor din România.2

file:///C:/Users/Cristiana/AppData/Local/Packages/Microsoft.MicrosoftEdge_8wekyb3d8bbwe/TempState/Downlo
ads/2012_ezamfir_prezent_perspective_cultura_roma%20(1).pdf

2
http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Contributia%20romilor%20la%20patrimoniul%20comun.pdf
 Fănică Luca, musician rrom, acesta a fost considerat în perioada interbelică, drept cel
mai mare naist din lume. A fost solicitat sa cante la evenimente importante precum sărbătoare
națională a Franței, unul dintre cele mai renumit spectacol al sau ,, Naiul fermecat” a fost
înregistrat pe placă de gramofon la Londra. Toni Iordache, muzician rrom, denumit zeul
tambalului, deținătorul unui record mondial, celebru pentru partiturile sale solo complexe și
pentru viteza cu care mânuia țambalul cât și interpretarea să unică.3
Rezumându-mă doar la câteva exemple de oameni de etnie rromă care au învins
stereotipurile, pentru care culoarea pielii nu a reprezentant un impediment, ghidați de dorința de
a arată lumii talentul lor făurit cu multă muncă și pasiune. Oameni alături de care România a
devenit cunoscută, oamenii care au contribuit la dezvoltarea țării și cu care ar trebui să ne
mândrim.
În aceeași ordine de idei, rromii s-au făcut remarcați datorită meseriilor tradiționale
specifice etniei lor, meserii care au dispărut sau aflate pe cale de dispariție în zilele noastre,
precum prelucrarea osului și a cornului practicată de pieptănari, prelucrarea pieilor de animale,
prelucrarea metalelor, construcția de case practicată de caramidari, prelucrarea părului de
animale practicată de badanari cât și negustoria de cai practicată de geambasi. Toate aceste
meserii au avut un rol important în ecomonia teritoriilor românești.4
Totodată, lautaria este cea mai admirată meserie tradițională a rromilor, este o meserie
moștenită din generație în generație, care se învață în cadrul familial și nu necesită cunoașterea
notelor musicale, caracterizată de spontaneitate și improvizație, iar instrumentele folosite sunt
vioara, țambalul, chitară, țambalul, lăută. Din punct de vedere istoric, în anul 1600, lautaria era
considerate o îndeletnicire de rușine, a robilor, motiv pentru care, căsătoria cu un lăutar era
interzisă prin reglementări juridice stricte, iar în anul 1775, în Țară Românească, lautaria se
constituie că breaslă.5 În prezent, lautaria este  încă prezența la sărbătorile importante ale
românilor și renumită pentru voia bună pe care o creează și renumerata că atare, fiind o sursă de
venit pentru rromi.

3
http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Contributia%20romilor%20la%20patrimoniul%20comun.pdf

4
http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Contributia%20romilor%20la%20patrimoniul%20comun.pdf

5
http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Contributia%20romilor%20la%20patrimoniul%20comun.pdf
 În final, consider că mi-am demonstrată însămi faptul că rromi au contribuit dintotdeuna
la dezvoltarea României, iar lucrurile mărețe pe care aceștia le-au făcut sunt de lăudat, însă puțini
sunt conștienți de acestea, sunt lucruri pe care nimeni nu le grăiește și pe care majoritatea de
ignoră. Suntem așa preocupați de viitor încât trecutul este de prisos,încă nu ar fi existat un viitor
fără trecut, iar trecutul romilor este plin de artă, veselie, jerfa si onestitate.
 Bibliografie

1. Contribuția rromilor la patrimoniul comun, online

la : http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Contributia
%20romilor%20la%20patrimoniul%20comun.pdf, accesat in
ianuarie 2019

2. E. Zamfir, V. Burtea, Prezent și perspective în

cultură roma în viziunea intelectualilor,
liberilor și oamenilor de success romi, online
la : http://bibliotecadesociologie.ro/download/zamfir-
elena-burtea-vasile-eds-2012-prezent-si-perspective-
in-cultura-roma-in-viziunea-intelectualilor-liderilor-si-
oamenilor-de-succes-romi-cncr-romano-kher/, accesat
in ianuarie 2019