Compactoare.

Descrierea problemei.

Definiţie.

Compactarea sau tasarea solului este procesul tehnologic care constă în

modificarea densităţii şi care conduce la mărirea greutăţii specifice a solului.
Scopul procesului de compactare a solului este acela de creşte a capacităţii
portante (rezistenţa) a terenului.

Procesul de compactare este influenţat de următorii factori:

- Granulaţia solului,
- Umiditatea solului
- Presiunea de compactare.

Granulaţia materialului – reprezintă distribuţia procentuală ( % de

greutate) a particulelor de diferite mărimi care alcătuiesc o probă de sol.
O probă de sol se consideră reprezentativă dacă conţine aceeaşi distribuţie
a dimensiunilor şi tipului de particule ca şi cea a solului din care provine.
O probă de sol în care predomină doar o anumită dimensiune a particulelor
de sol se consideră nereprezentativă, sau neconcludentă. Din punct de
vedere al capacităţii de compactare, o probă reprezentativă se comportă
mult mai bine la compactare decît una nereprezentativă deorece particulele
cu dimensiuni mici umplu spaţiile goale dintre particulele cu dimensiuni mari,
lăsînd mult mai puţine spaţii între particulele solului.
Umiditatea solului – este foarte importantă, apa conţinută în sol are scopul
de a lubrifica particulele ce formeaza solul ceea ce uşurează procesul de
compactare şi conduce la factori mai mari de compactare pentru aceleaşi
presiuni aplicate. Apa crează de asemenea un proces de îmbrăcare a
particulelor de dimensiuni mai mari cu o peliculă de argilă, ceea ce măreşte
coezivitatea materialelor.

Umiditatea optimă pentru anumite tipuri de soluri.

Argilă compactă (grasă) 17,5 %
Argilă aluvionară 15,0%
Argilă nisipoasă 13,0%
Nisip 10,0%
Amestec de pietriş, nisip şi 7,0%
argilă (prundiş necernut)

Din experienţă s-a observat că este foarte greu de compactat un material

prea uscat sau prea umed (noroi). Incercările experimentale au relevat
faptul că pentru fiecare sol se poate determina o anumită valoare a
umidităţii pentru care gradul de compactare este maxim pentru aceleaşi
condiţii de compactare.
Această umiditate se numeşte umiditate optimă şi pentru fiecare sol ce se
compactează se poate trasa o curbă ce exprimă gradul de compactare în
funcţie de umiditate. In mod normal această curbă se numeşte curbă de
compactare, curbă umiditate-densitate sau curba Proctor.
Metoda de compactare- reprezintă modul în care utilajul de compactare
actionează asupra solului pentru a obţine compactarea dorită.
Metodele de compactare cele mai utilizate sunt:
- Compactarea prin încărcare statică (presare)
- Compactarea prin vibrare
- Compactarea prin lovire
- Amestecarea prin rulare
Compactoarele sunt proiectate pentru a utiliza una sau mai multe moduri de
compactare.

Tipuri de compactoare.
De regula compactoarele se denumesc în funcţie de metoda de compactare
folosită.
9 Compactoare cu cilindru.
9 Vibratoare
9 Pneumatice
9 Compactoare prin batere (cu mare viteză),
9 Compactoare cu roţi profilate (Landfill Compactor)
Combinaţiile acestor tipuri de compactoare sunt de asemenea posibile aşa
cum ar fi compactoare cu cilindru vibrator.
Pentru a putea compara şi alege cu uşurinţă metoda de compactoare s-a
stabilit un grafic al în funcţie de tipul de sol ce trebuie compactat. Graficul a
fost realizat pentru amestecuri de soluri bazate pe argile şi nisipuri la care s-
au adăugat spărturile de rocă. Astfel, nu este recomandată utilizarea unei
metode de compactare în afara domeniului recomandat pe grafic. Mărimea
exactă a zonelor de lucru recomandate depinde de anumite particularităţi
ale solului.
815F 825G seria II

Compactoare articulate dotate cu lamă de buldozer.

Productivitatea Compactoarelor.
Productivitatea compactoarelor se exprimă în cantitatea de metrii cubi
compactaţi în unitatea de timp m3/h. Atunci cînd ne referim la micşorarea
volumul de material în urma procesului de compactare se utilizează
noţiunea de material adus la starea tasată prin compactare şi ne referim la
factorul de tasare (FT) care are expresia:

Volumul de sol compactat (Cm 3 )

SF =
Volumul de sol tasat ( Bm 3 )

In industria de construcţii se utilizează o relaţie de determinare a volulumului

de material compactat într-o oră de către un anumit utilaj.

G ⋅ Vm ⋅ h
Cm 3 =
nt

Unde:
G - lăţimea elementului mecanismului de compactare. (De regulă se
utilizează prescripţiile producătorului. Sau de două ori lăţimea unei
roţi)
Vm – Viteza medie a utilajului, în km/h.
h – afundarea elementului de compactare, în mm
nt – numărul de treceri al utilajului de compactare.
(Se determină doar prin măsurarea densităţii materialului compactat la
fiecare trecere.)

Exemplu.
Să se determine productivitatea obţinută prin utilizarea utilajului 815F în
cazul în care Vm = 10 km/h, h = 100 mm şi se realizează 5 treceri, nt = 5.
Soluţie.
Din Tabelul utilajului 815F, din coloana productivităţii (prima coloană),
pentru 5 treceri şi viteza apropiată de 10 km/h se caută adîncimea de tasare
de 100 mm şi se citeşte valoarea productivităţii. In tabelul dat, valoarea cea
mai apropiată este 377 Cm3/h pentru viteza de 9,5 km/h în timp ce prin
interpolare se determină valoarea corectată 395 Cm3/h.
Compactoare cu vibratii.
CS-323C CS-423E CS-433E
Estimarea Productivităţii pentru un singur cilindru vibrator.
In tabelul de mai jos este dată productivitatea estimată pentru următoarele
condiţii de lucru:
• Viteza de lucru a maşinii 6,4 km/h
• Latimea suprapunerii treceriilor 15,2 cm
Valorile din tabel conduc la estimarea productivităţii obţinute de maşinile de
construcţii în următoarele condiţii: stabilizare a solului, drumuri şi lungimi de
lucru peste 15 m.

Corectarea datelor tabelate.

In cazul în care condiţiile de lucu nu sunt asemănatoare cu cele din tabelul
de mai sus, trebuie să se facă corecţia datelor citite din tabel. Expresia
relaţiei de corectare a datelor din tabel este:
QC = QT x FS X Ft X Fp
Unde:
QC – Valoarea productivităţii corectate
QT – Valoarea din tabel
FS – corecţia la viteza maşinii
Ft – corecţia la adîncirea de compactare
Fp – corecţia numărului de treceri.

Exemplu.
Se cere determinarea productivităţii de compactare a unui drum avînd
lăţimea de 9,15 m (lăţimea standard) şi care trebuie compactată cu 150 mm.
Se va utiliza Compactorul Caterpillar CS-433E avînd următoarele
caracteristici. Viteza maximă este de 4,0 km/h si 6 treceri. Tamburii
compactori se vor suprapune 6x25,4 = 152,4 mm.
Din tabel, pentru CS-433E şi lăţimea de lucru de 9,15 m se citeşte valoarea
de 249 m3/h dar atît viteza cît şi afundarea şi numărul de paşi sunt diferite.
Pentru a putea determina productivitatea reală vom calcula factorii de
corecţie şi vom utiliza formula recomandată.

Din tabel Reală Factorul de corecţie

Viteza 6,4 km/h 4,0 km/h Fs = 4,0/6,4 = 0,6

Adîncimea 10,2 cm 15 cm Ft = 15/10,2 = 1,5

de compactare

Nr. de treceri 4 treceri 6 treceri Fp = 4/6 = 0,7

Productivitatea 249x0,6x1,5x0,7 = 178 m3/h

Observaţii.
• Pentru operaţii de compactare asemănătoare, de regulă la construcţia
de drumuri, este important de ştiut că pentru un anumit utilaj există
lăţimi de lucru mult mai profitabile decît altele. O lăţime convenabilă se
determină în funcţie de lăţimea tamburului maşinii.
• Dacă lungimea de lucru este mai mică de 75 m atunci productivitatea
calculată va trebuii să fie corectată conform diagramei de eficienţă a
vitezei de lucru. De exemplu în cazul lucrului pe o distanţă de 45 m şi
viteza de lucru de 6,4 km/h rezultă un factor de corecţie de 0,91 care
va îmnulţi productivitatea corectată.
Compactoare cu doi cilindrii vibratori sau compactoare combinate.
Productivitatea determinată experimental publicată în tabelul de mai jos, a
fost obţinuta în următoarele condiţii de lucru.

Grosimea compactată a stratului 51 mm

Viteza maximă de lucru 5,6 km/h

Numărul de treceri 2

Densitatea materialului compactat 2486 kg/cm3

Suprapunerea de lăţime între trceri 151 mm

Diferenţa de nivel între tamburi 76 mm

Ciclul de timp (2 treceri) 120 secunde

Valorile din tabel oferă valori reprezentative ale productivităţii pentru cazurile
cel mai des întilnite in construcţii. Prin mărirea timpului unui ciclu pot rezulta
diferenţe de productivitate,

Exemplul.
Condiţii date. O bandă de lăţime 3,7 m va trebuii acoperită cu un strat de
asfalt cu grosimea de 10 cm utilizînd următorul utilaj, CB-534D şi stabilind
viteza de lucru a acestuia la 5,5 km/h şi un număr de 4 treceri pentru
atingerea densităţii dorite. Tamburii se suprapun pe lăţimea de 15 cm şi
adîncirea realizată la o trecere este de 7,5 cm.
Soluţie.
Din tabel se citeşte valoarea de 276,8 t/h pentru lăţimea benzii de lucru de
3,7 m. Deoarece faţă de datele din tabel atît viteza de lucru cît şi numărul de
treceri sunt diferite trebuie făcută şi corecţia productivităţii citită din tabel.

Marimea Pe tabel Considerata Factorul de corectie

Viteza 4,5 5,5 Fs=5,5/4,5=1,2

Grosimea 5 10 Ft=10/5=2

Nr. treceri 2 4 Fp=2/4=0.5

Factorul operator FO=1,2x2x0.5=1,2

Productivitatea corectată 276,8x1,2=332,1 t/h

Observaţii:
Creşterea vitezei de lucru are ca efect micşorarea gradului de creştere a
densităţii pentru fiecare trecere.
Productivitatea realizată pentru lucrul în rampă este mai redusă decît cea
realizată pe teren orizontal sau pantă coborîtoare.
In talel s-a considerat că o trecere este utilizată la repoziţionarea utilajului
pentru următoarea etapă de lucru.
Productivitatea compactoarelor cu roţi pneumatice.

Se determină in funcţie de următoarele condiţii de lucru:

Mixtură asfaltică Pămînt şi agregate Asfalt reciclat la
fierbinte temperatura
ambientă

Grosimea compactată 51 mm 152 mm 203 mm

Viteza maximă 8 km/h 8 km/h 4,8 km/h

Nr. de treceri 4 4 6

Densitatea 2486 kg/m3 2085 kg/m3 2246 kg/m3

materialului compactat

Suprapunerea pe 152 mm 152 mm 152 mm

lătime

Distanţa pe înălţime 76 mm 76 mm 76 mm

Timpul pentru 2 treceri 120 sec. 120 sec. 120 sec.