Sunteți pe pagina 1din 18

CAPITOLUL V.

Didactica interpretării textului epic din perspectiva stilistică


Studiu de caz: Structuri narative şi construcţie de personaj în schiţele caragialiene

V.1. Scopul cercetării

Percepţia contemporană asupra educaţiei, văzută ca un microsistem în bunul mers al


macrosistemului societăţii actuale, determină o propagare concentrică a deficienţelor spre toate
sferele sociale. Eficienţa unei lecţii este dată nu numai de interacţiunea profesor- elev şi invers,
ci şi modalităţile de însuşire a unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, astfel încât acestea să le
fie utile şi de ajutor atât personal cât şi profesional acum şi în viitor.
Societatea informaţională a adus în prim-planul vieţii cotidiene posibilităţi de
comunicare neaşteptate fiind de mare folos în cadrudrul procesului de predare-învăţare-evaluare.
Tema cercetării a fost stabilită în urma constatării că, elevii participă cu mai mult interes
la lecţiile de limba şi literatura română în care predarea se face îmbinând în mod armonios
metodele tradiţionale cu cele moderne iar rezultatele obţinute fiind mai bune decât în cazul
utilizării exclusive a metodelor tradiţionale. În actul de predare-învăţare sunt foarte importante şi
metodele alese pentru dobândirea noilor cunoştinţe, deoarece acestea pot uşura acest demers sau
pot să-l îngreuneze, în cazul în care metoda nu este folosită adecvat.
Prin această lucrare doresc să ameliorez învăţarea conştientă de către elevi a schiţei, a
structurii narative şi construţiei de personaj. În acest sens, trebuie înţeles faptul că, această
disciplină are un pronunţat caracter subiectiv. Toate activităţile desfăşurate oral sau în scris la
toate obiectele de studiu oferă prilej pentru controlul şi îmbogăţirea cunoştinţelor de receptare şi
producere a mesajului scris sau oral. Limba română, din păcate, nu mai ocupă un loc atât de
important în cadrul orelor de curs cum şi-ar dori un profesor. Schimbarea este în mâinile
profesorului, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să lăsăm deoparte bine cunoscutele şi
uttilizate, metode tradiţionale, ci trebuie să creăm situaţii de viaţă cât mai apropiate de realitate,
să le îmbinăm cu metodele moderne.
M-am oprit asupra metodelor activ-participative (metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat;
metoda Piramidei, Gândiţi/Lucraţi în Perechi/Comunicaţi, metoda Mozaicului, metoda
Ciorchinelui, Sinelg, Cubului etc.), deoarece acestea se bazează, în special, pe examinarea
problemelor în grupuri mici şi pe discuţii dirijate, stimulează participarea activă şi deplină, se
pune accentul pe dezvoltarea gândirii, formarea de aptitudini, deprinderi, fiind un bun exerciţiu
de stimulare şi cultivare a exprimării orale şi scrise, de dezvoltare a capacităţii de comunicare şi
relaţionare interumană.
Astfel scopurile acestei cercetări sunt:
-prefigurarea unor modalităţi de intervenţie educativă prin îmbinarea metodelor
tradiţionale cu cele moderne care să contribuie la stimularea interesului pentru studiul limbii
române, a dorinţei de a o stăpâni cât mai bine;
-experimentarea metodologiei didactice de tip activ, stabilirea eficienţei sale în procesul
didactic, stabilirea avantajelor şi limitelor învăţării active.
Tipul cercetării: constatativ - ameliorativă
V.2. Obiectivele cercetării
O.1- sporirea eficienţei formative a învăţării comunicării la clasa a VI-a şi stimularea interesului
elevilor pentru acest obiect prin aplicarea metodelor tradiţionale Şi moderne în cadrul orelor de
limba română;
O.2. - identificarea nivelului de cunoştinţe al elevilor;
O.3. - dezvoltarea motivaţiei intrinseci a elevilor şi asigurarea unui caracter conştient al învăţării;
O.4. - înarmarea elevilor cu tehnici de învăţare pentru o asimilare ritmică permanentă şi
sistematică a cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor;
O.5. - înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii claselor
experimentale şi de control la testul iniţial, la testele formative şi la testul final.

V.3. Ipoteza cercetării


Activizarea procesului de predare-învăţare presupune folosirea unor metode şi procedee
care să-l implice pe elev în procesul de învăţare urmărindu-se dezvoltarea gândirii, dezvoltarea
interesului pentru învăţare, pentru ca elevul să devină un participant activ în propria lui formare.
Predarea-învăţarea noţiunii de schiţă, considerat nucleul literaturii, trebuie să conducă la
folosirea adecvată de către elev a dialogului în elaborarea unor mesaje orale sau scrise astfel, în
lucrare, voi insista asupra acelor metode şi procedee care s-au dovedit eficiente în dobândirea
noţiunilor literarare.
Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în panul practic al activităţii şcolare este: dacă
voi îmbina optim metodele active cu cele tradiţionale în activităţi individuale şi de grup în cadrul
lecţiilor de limba română, acestea vor determina implicarea activă a elevilor în propria lor
formare, asigurându-se o creştere a motivaţiei elevilor şi a randamentului şcolar, dar şi o
eficientizare a actului de predare–învăţare.

V.4. Variabilele cercetării

Variabila independentă: aplicarea unui program de achiziţii prin care să se îmbine în mod
armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de predare-învăţare.
Variabila dependentă: deprinderi de lucru ale elevilor, deprinderi de utilizare a metodelor
moderne ca instrumente pentru predare-învăţare; performanţele şcolare şi comportamentale ale
elevilor, gradul de implicare a elevilor în timpul lecţiilor.

V.5. Coordonatele majore ale cercetării

V.5.1. Locul de desfăşurarea a cercetării: Şcoala Gimnazială Căluşeri, judeţul Mureş şi Şcoala
Gimnazială Ernei, judeţul Mureş
V.5.2. Perioada de cercetare: semestrul I, an şcolar 2015-2016
V.5.3. Eşantionul de participanţi:
 eşantionul experimental: clasa a VI-a, de la Şcoala Gimnazială Căluşeri, format din 21
elevi, 10 fete şi 11 băieţi, profesor Dragomir Cristian ;
 eşantionul de conţinut: clasa a VI-a de la Şcoala Gimnazială Ernei, formată din 19 elevi, 12
fete şi 7 băieţi, profesor Barabas Tibor .
Ambele şcoli sunt în mediul rural, deci copiii au acelaşi mediu, mediul de la sat şi accesul la
informaţii fiind acelaşi. Clasele sunt eterogene, formate atât din fete cât şi din băieţi. Există copii
care provin din familii bine organizate, dar şi o parte care provin din familii dezorganizate, dintr-
un mediu mai slab culturalizat, atât în primul cât şi în al doilea grup.Elevii din ambele clase fiind
de etnie maghiară.
Cunoaşterea colectivului de elevi reprezintă una dintre premisele importante pentru asigurarea
succesului demersului didactic. Stabilirea clasei experimentale şi a celei de control s-a realizat în
urma aplicării probelor de evaluare iniţială, de la începutul semestrului I. S-au calculat notele iar
rezultatele obţinute de cele două clase sunt prezentate în tabelul următor:

Grupele de elevi Număr elevi clasa Procente Număr elevi clasa Procente
experimentală de control (19)
(21)

Elevi cu note între 9-10 1 5% 3 16%


Elevi cu note între 7-8 9 43% 9 47%
Elevi cu note între 5-6 8 38% 6 32%
Elevi cu note sub 5 3 14% 1 5%
Tabel 1. Situaţia comparată a rezultatelor testelor la cele două eşantioane.

Fig.1 Diagrama de comparaţie a celor două eşantioane

După cum se poate observa, nivelul de pregătire al celor două clase este echivalent din
punct de vedere al posibilităţilor intelectuale, dezvoltare fizică şi psihică fiind corespunzătoare
vârstei, iar competenţele specifice disciplinei limba română sunt la nivelul standardelor
curriculare prevăzute în programă.

V.5.4. Metodologia cercetării


Cercetarea pedagogică are ca scop îmbunătăţirea procesului de învăţământ, a formelor de
organizare, a strategiilor, perfecţionarea mijloacelor de educaţie, de formare a profilului moral al
cetăţeanului de azi.
Am insistat în timpul lecţiei asupra unor activităţi care îi solicită pe elevi să efectueze
observaţii, comparaţii, analize, sinteze, să aplice cunoştinţele în variate situaţii reale şi imaginare,
să găsească, prin încercări repetate, forma cea mai adecvată de exprimare orală sau scrisă a
ideilor şi sentimentelor, nu înseamnă a pierde timpul ci, dimpotrivă, desfăşurarea unor astfel de
activităţi, reprezintă folosirea lor optimă. Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor de literatură, a
schiţei se pot realiza prin îmbinarea în mod armonios a metodelor tradiţionale cu cele moderne
prin intermediul cărora elevii îşi pot dezvolta gândirea logică, exprimarea corectă, spiritul de
iniţiativă, munca independentă dar, şi în grup, activităţi care implică operaţiile gândirii şi
dezvoltă spiritul creator al elevilor.
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat, am folosit un sistem
metodologic format din: metoda autoobservaţiei, metoda observaţiei sistematice, metoda analizei
portofoliilor / a produselor activităţilor copiilor şi metoda experimentului psihopedagogic.

Metoda autoobservaţiei / ,,a observării de sine


Autoobservaţia am folosit-o în toate etapele experimentului psihopedagogic fiind
preocupată de analizarea modului în care mi-am organizat activităţile instructiv-educative, de a
aduce îmbunătăţiri în modul de predare – învăţare, de a depăşi situaţiileproblemă, de a îmbina la
clasă, într-un mod util şi eficient metodele tradiţionale cu cele moderne, de formare a unor
capacităţi de autoanaliză, autoapreciere, autocritică.

Metoda observaţiei sistematice


Observaţia, ca metodă de investigare constă în urmărirea intenţionată, metodică şi
sistematică a diferitelor manifestări, realizându-se prin prisma scopului cercetării şi a ipotezei
cercetării. Am utilizat metoda observaţiei directe pe momente, precum şi atitudinea în cadrul
orelor de limba română, mai ales atunci când am îmbinat metodele tradiţionale cu metodele
moderne.
Am folosit această metodă în diverse momente ale lecţiei, în mod direct, cu participarea
mea cu rol de mediator, al discuţiilor care aveau loc, legat de conţinutul didactic propus şi prin
observarea sistematică a modului în care elevii colaborează în rezolvarea sarcinilor de grup, cum
urmăresc şi cum apreciază şi completează răspunsurile colegilor examinaţi, cum îşi iau notiţe,
cum îşi efectuează temele.
Am făcut observaţii atât individual, cât şi în colectiv, iar pentru ca datele obţinute să fie
cât mai exacte, observaţia a fost efectuată sistematic, urmărind ca aceeaşi observaţie să fie
repetată, în situaţii diferite. Datele obţinute am încercat să le verific prin mai multe procedee, am
reţinut am reţinut datele semnificative, nu şi detaliile nerelevante.

Metoda analizei produselor activităţii elevilor / a portofoliilor


Această metodă a ocupat un loc important în cadrul etapei de aplicare a experimentului,
deoarece am putut aduna, prelucra şi interpreta date necesare formării unei imagini clare privind
activităţile elevilor, pentru stabilirea aspectelor pozitive sau negative manifestate. Produsele
elevilor analizate au fost fişele de lucru, fişele de evaluare, , compuneri , caiete de notiţe, caiete
de teme, teste de cunoştinţe.
Metoda experimentului psihopedagogic / didactic
Metoda de bază utilizată a fost experimentul psihopedagogic, iar tehnica utilizată cea a
eşantioanelor paralele / echivalente. Experimentul, ca metodă ştiinţifică de cercetare, presupune
întotdeauna modificarea de către subiectul uman a unor fenomene, aspecte sau variabile ale
realităţii, în scopul descoperirii şi studierii legilor ce le guvernează, a relaţiilor dintre ele, a
implicaţiilor lor. Această metodă are ca scopprincipal, de a confirma sau infirma ipoteza
cercetării (în ambele variante înregistrându-se un spor de cunoaştere) şi, eventual de a sugera alte
întrebări sau ipoteze.
Experimentul psihopedagogic presupune parcurgerea unor etape:
etapa preexperimentală – este o etapă ce are un caracter constatativ şi stabileşte nivelul existent
în momentul iniţierii experimentului psihopedagogic;
etapa experimentală – presupune introducerea la eşantioanele experimentale a variabilei
independente, a modificării preconizate;
etapa postexperimentală – constă în aplicarea unor teste la sfârşitul experimentului cu scopul de
comparare şi de stabilire a relevanţei şi eficienţei noilor metode de lucru.
În cele trei etape ale experimentului, comparaţiile dintre clasa experimentală şi cea de
control au la bază aceleaşi variabile pentru care se vor compara nivelele, rezultatele obţinute.
Instrumente de cercetare utilizate au fost: chestionarul, testele pedagogice, de cunoştinţe,
fişele de lucru.

V.5.5. Etapele cercetării


Investigaţia psihopedagogică s-a realizat la clasa a VI-a, respectiv pe eşantionul de elevi
selectaţi, care au alcătuit clasa experimentală, în scopul confirmării sau infirmării eficienţei
combinării metodelor alternative cu cele moderne în actul de predare-învăţare în cadrul orelor de
limba română.
Utilitatea îmbinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în activitatea desfăşurată la
clasă ar trebui să se reflecte în rezultatele obţinute de elevi, de dorinţa de a fi stimulaţi să lucreze
şi să înveţe din plăcere, să fie motivaţi şi să descopere singuri conţinuturi dar, şi în felul în care
aceştia se familiarizează cu deprinderile de a colabora, de a se observa, de a se autoevalua şi de a
evalua pe ceilalţi, de a-şi exprima opiniile.

V.5.5.1 Etapa preexperimentală / constatativă


În cadrul acestei etape s-a stabilit cadrul cercetării, iar pentru a măsura volumul şi
calitatea cunoştinţelor elevilor s-a aplicat testul de evaluare iniţială atât la eşantionul
experimental, cât şi la cel de control pentru a stabili nivelul existent în momentul iniţierii
experimentului psihopedagogic.
În urma evaluării făcute s-a observat că nivelul celor două clase este asemănător, fapt
care reiese şi din analiza produselor activităţilor elevilor dar, şi din observarea directă şi
sistematică şi a comportamentului elevilor.

Numele şi prenumele………………………
Clasa……………………………….
TEST INIŢIAL

1. Care este importanţa lui I. L. Caragiale în cadrul literaturii române?(opere


reprezentative, etc)
2 p.
2. Printre speciile cultivate de Caragiale se numără şi schiţa. Defineşte specia şi
evidenţiază caracteristicile acesteia.
2 p.
3. Povesteşte pe scurt subiectul schiţei „D-l Goe”, de I.L. Caragiale.
2 p.
4. Precizează timpul şi spaţiul acţiunii din schiţă. Ce observi? Care este semnificaţia?
2 p.
5. De ce se numeşte schiţa „D-l Goe”
1 p.

1 p. oficiu
Grupele de elevi Număr elevi clasa Procente Număr elevi Procente
experimentală clasa de control
(21) (19)

Elevi cu note între 9-10 1 5% 3 16%


Elevi cu note între 7-8 8 38% 9 47%
Elevi cu note între 5-6 9 43% 7 37%
Elevi cu note sub 5 3 14% 0 0%

Tabel 2. Situaţia comparată a rezultatelor testului iniţial


Fig. 3. Diagrama de comparaţie

Fig. 3. Diagramă de structură (areolă)

În urma analizei rezultatelor obţinute la testul pedagogic iniţial, precum şi din discuţiile
cu d-na profesor de la clasa de control, din observaţia sistematică a elevilor şi analiza rezultatelor
la învăţătură, din primele săptămâni de şcoală din semestrul I, am putut constata că nu există
diferenţe semnificative între cele două eşantioane. Se poate observa un nivel puţin mai scăzut la
eşantionul clasei experimentale decât al clasei de control. Acest lucru nu face decât să mă
motiveze şi mai mult pentru a demonstra eficienţa variabilei independente. Subiecţii celor două
eşantioane sunt interesaţi de noile cunoştinţe şi de modul de predare al lor, le folosesc cu
pricepere pe cele pe care le posedă şi lucrează cu plăcere în clasă.
V.5.5.2. Etapa experimentală / etapa experimentului formative
După stabilirea eşantioanelor de lucru s-a trecut la desfăşurarea experimentului formativ.
Acesta s-a desfăşurat pe parcursul semestrului I, cuprinzând unitatea de învăţare: Unitatea 2:
această unitate a cuprins conţinuturile: Literatura cultă. Opera epică. Schiţa; D-l Goe… de
I.L.Caragaiale; Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; Naratorul. Naraţiunea la
persoana a treia).
La eşantionul experimental, în cadrul acestor lecţii, va fi introdusă ca variabilă
independentă pe lângă metodele tradiţionale şi utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare
şi promovarea activă pentru o înţelegerea mai bună a noţiunile predate dar, şi pentru stimularea
gândirii elevilor, stimularea interesului şi motivarea acestora.
În tot acest timp, la eşantionul de control, maniera de lucru a fost obişnuită, neinfluenţată
de variabila independentă, manipulată la eşantionul de control. S-a urmărit, pe de-o parte,
variaţia variabilei dependente în funcţie de variabila independentă (la eşantionul de control), iar
pe de altă parte, variaţia variabilei dependente în condiţiile în care nu intervine variabila
independentă (la eşantionul de control).
Subiecţii celor două eşantioane au o atitudine pozitivă faţă de munca la clasă şi sunt
interesaţi de noile cunoştinţe, de modul de predare ala acestora şi le folosesc cu pricepere pe cele
pe care le posedă.
Pe tot parcursul acestei etape, s-au avut în vedere competenţele generale, specifice
disciplinei limba şi literatura română:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii
de comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din diferite texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Competenţe derivate: Pe parcursul şi la sfârşitul perioadei experimentale elevii vor fi
capabili:
o Să cunoască aspecte din viaţa şi opera lui I.L.Caragiale;
o să citească logic, expresiv, pe roluri şi nuanţat fragmentul dat;
o să încadreze fragmentul în operă;
o să identifice cuvintele necunoscute din text;
o să identifice momentele subiectului din text;
o să precizeze modurile de expunere din text;
o să numească caracteristicile operei epice;
o să identifice naratorul, autorul şi personajul din text;
o să surprindă câteva trăsături ale personajului Goe reieşite din fapte şi din felul de
a vorbi;
o să ştie să povestească conţinutul lecturii, ţinând cont de momentele subiectului;
o să evalueze locul ocupat de I.L.Caragiale in galeria scriitorilor români care au
reflectat copilăria;
o să sesizeze şi să aprecieze aspectele de viaţă înfăţişate în mod ironic de scriitor.

Cercetarea la clasă:

O primă metodă folosită în reactualizarea cunoştinţelor despre schiţă, la clasa a VI-a, a


fost metoda Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat. Folosind această metodă modernă, am urmărit
reactualizarea cunoştinţelor studiate în anul anterior despre schiţă.
Metoda piramidei a fost utilizată în cadrul mai multor lecţii de predare-învăţare şi a avut
ca scop împletirea activităţii individuale cu cea de cooperare în cadrul grupului dar, şi motivarea
şi stimularea elevilor, să le trezească interesul pentru studiul acestei părţi din literatură în privinţa
valorii ei stilistice.
O altă metodă utilizată în diferite etape ale activităţii didactice a fost a fost Gândiţi /
Lucraţi în Perechi / Comunicaţi. De exemplu, am aplicat această metodă la lecţia: Caracterizarea
personajului principal. Încurajând discuţiile scurte, concentrate pe sarcina de lucru, elevii s-au
obişnuit treptat cu relaţiile de colaborare. Prin munca în grup se produceau mai multe idei,
creştea încrederea elevilor în forţele proprii pentru că se solicita implicarea tuturor elevilor în
găsirea soluţiilor.
Metoda mozaicului am folosit-o în lecţia de predare a caracterizarii personajului principal
din schiţa D-l Goe de I.L. Caragiale. S-a lucrat în grupe de câte 5 elevi. Fiecărui elev din grupă i-
am atribuit un număr de la 1 la 5. Subiectul abordat l-am împărţit în dimensiuni similare. Elevii
cu acelaşi număr au format câte un grup de experţi, obţinându-se astfel 5 grupe. Sarcina de lucru
a fost diferită pentru fiecare grupă, toţi au primit fişe de lucru, iar după îndeplinirea sarcinii,
fiecare grupă de experţi, elevi specializaţi a revenit în grupul iniţial predând colegilor partea
pregătită de ceilalţi experţi. Prin această metodă, fiecare elev a avut responsabilitatea predării şi
învăţării de la colegi.
Metoda cubului a fost utilizată în cadrul orelor de sistematizare şi recapitulare a
cunoştinţelor despre schiţă în cadrul lecţiei: D-l Goe… de I.L.Caragiale-apartenenţa la genul
epic, aplicaţie comparativă la schiţa Vizită…, de I.L.Caragiale. Am împărţit elevii în grupe
eterogene, fiecare primind câte un cub pe feţele căruia erau trecute activităţile: descrie, compară,
asociază, analizează, argumentează şi aplică. Elevii, sub îndrumarea conducătorului de grup, au
prezentat cunoştinţele teoretice referitoare la tema abordată, de exemplu: Goe / Ionel. Elevii care
au întâmpinat dificultăţi au fost ajutaţi de ceilalţi membrii ai grupului şi au putut apela la
schemele recapitulative întocmite şi aflate în portofoliul lor. Prima activitate încheindu-se,
conducătorul grupului a prezentat a doua faţă a cubului: compară. Elevii au găsit mai multe
asemănări şi deosebiri între diferitele aspecte ale temei discutate. În ultima etapă, cunoştinţele
teoretice au fost aplicate în practică prin rezolvarea unor exerciţii, în mod individual.
O altă metodă la care elevii au lucrat cu plăcere a fost metoda Sinelg utilizată în cadrul
lecţiilor de consolidare legate de schiţă.
Metoda Ciorchinelui a fost utilizată în lecţia de sistematizare a cunoştinţelor legate schiţă
dar, şi în cadrul lecţiei de recapitulare a cunoştinţelor legate de caracterizarea personajului
principal. Pe parcursul aplicării acestei metode, elevii au colaborat şi negociat cu plăcere,
completând cu mult entuziasm ciorchinele, arătându-se preocupaţi de sarcina pe care au avut-o
de rezolvat.
Metoda R.A.I. a fost utilizată în toate lecţiile de predare a schiţei, fiind o metodă de fixare
şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare prin care se urmăreşte realizarea feed-back-
ului.
Alături de aceste metode enumerate am folosit şi alte metode moderne în vederea
dezvoltării imaginaţiei elevilor, creativităţii, a motivării acestora de a învăţa şi de a participa cu
plăcere la orele de limba română: cvintetul, metoda Philips 6/6, Tehnica H.E.I. Toate aceste
metode s-au bucurat de o atenţie sporită din partea elevilor care s-au implicat în actul de predare
învăţare, fiind solicitaţi să participe permanent prin dirijarea învăţării de către unii dintre ei, prin
căutarea de informaţii suplimentare. În activităţile de învăţare, elevii au fost implicaţi pe tot
parcursul experimentului, atât în activităţile individuale, cât şi în activităţile pe grupe, în perechi,
fiind încurajaţi şi stimulaţi în toate progresele realizate de ei..
În tot acest timp, la eşantionul de control, maniera de lucru a fost cea obişnuită,
influenţată de variabila independentă manipulată la eşantionul de control. Astfel eşantionul de
control a lucrat utilizând metodele de predare-învăţare tradiţionale.
După fiecare lecţie de predare-învăţare, de consolidare parcursă prin îmbinarea metodelor
tradiţionale cu cele moderne, la clasa experimentală a avut loc o recapitulare, însoţită de o
evaluare sumativă.
TEST FORMATIV - CLASA a VI-a

D-l Goe… de Ion Luca Caragiale – caracterizarea personajului principal

A. Cum îl vede mam’ mare pe Goe? 6 x 5p. =30p.

Arătaţi ce trăsături ar avea portretul moral al lui Goe dacă l-am privi cu ochii lui
mam’mare.

–...nu stii ce simţitor e? Zice mam’ mare.

– Vezi ce bine-i şade lui – zice mam’mare – cu costumul de


marinel?

– Apoi de! N-a invăţat toata lumea carte ca dumneata! Zice


mam’mare.

– Parcă-i şade mai bine cu beretul! Zice mam’mare.

– E lucru mare cat e de deştept! Zice mam’mare.

– Ti-ai găsit pe cine sa-nşeli! Zice mam’mare.

B. Cum e de fapt Goe? 5 x 6p.=30

Trăsăturile reale ale portretului moral care se desprind din vorbele si faptele
personajului.

...se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândoua mâinile de


vergeaua de alama si scoate iar capul...
...cu un ton de comanda, zice încruntat:
– M-am’mare! De ce nu mai vine?...Eu vreau sa vie...
– Da’ pe mamiţica n-o pupi?
– Pe tine nu vreau!
...se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mînerul maşinii
si începe să tragă...
– Vezi ca sunteţi proaste amândouă?
C. Completând corect liniile orizontale, veţi găsi pe linia verticală A-B un cuvânt care are
legatură cu textul citit.

5 x 5p. =25
D. Ce reprezinta acest cuvânt? Ce legătură se poate stabili între acest cuvânt si personajul
principal al schiţei D-l Goe...? 5p.

10p. oficiu

Analiza şi interpretarea rezultatelor

Rezultate Nr. elevi Procente


Elevi cu note între 9-10 4 19%

Elevi cu note între 7-8 8 38%


Elevi cu note între 5-6 9 43%
Elevi cu note sub 5 0 0%

Tabel 3. Notele obţinute de clasa experimentală la testul formativ


Figura 4. Rezultatele testului formativ la clasa experimentală

Figura 5. Rezultatele testului formativ la clasa experimentală şi comparată cu cele de la


testul iniţial
În urma comparării rezultatelor obţinute de elevii eşantionului experimental la pretest şi
la testarea experimentală, se poate observa o uşoară ameliorare a rezultatelor. Acest lucru m-a
impulsionat în a continua procesul experimental. Fiecare metodă implementată, s-a realizat în
mod transparent, astfel încât fiecare elev să descopere utilitatea ei şi în alte situaţii pe care le vor
întâlni în activităţile de învăţare.
La elevii care manifestau o atitudine indiferentă, am încercat să intervin cu măsuri
ameliorative, să-i motivez, să le stimulez interesul faţă de importanţa actului învăţării şi să le arăt
responsabilitatea pe care o are fiecare în cadrul grupului dar, şi în cadrul activităţilor desfăşurate.
Elevii au manifestat interes faţă de activităţile sub formă de joc, deoarece se puteau
desfăşura liber, fără constrângeri, fără teama de a fi ironizaţi de ceilalţi. În urma efectuării
evaluării, elevii au învăţat să-şi evalueze/autoevalueze munca, să fie mai responsabili faţă de
actul învăţării, de sarcinile pe care le aveau de îndeplinit dar, şi faţă de ceilalţi colegi, apreciindu-
le munca.
În urma aplicării celor două teste am ajuns la concluzia că elevii manifestă interes faţă de
acele activităţi în care se pot manifesta liberi şi fără constrângeri.

V.5.5.3.Etapa postexperimentală / finală

Etapa postexperimentală a cercetării a constat în administrarea unui test de evaluare


sumativă care a fost identic pentru cele două clase: experimentală şi de control. .Rezultatele
obţinute la aceste teste le-am comparat cu cele obţinute la testele de evaluare iniţială. Am
comparat atât rezultatele obţinute în interiorul fiecărei clase, cât şi rezultatele dintre cele două
clase implicate în acest experiment.

Nume…………….
Prenume…………..
Clasa……………...

TEST FINAL

1.Încercuiţi varianta corectă: (4p.)


a) Autorul operei literare D-l Goe…este: * Mihai Eminescu
* Ion Creangă
* Ion Luca Caragiale
b) Opera literară D-l Goe…este: * o poveste
* o legendă
* o schiţă
c) Sărbătoarea la care participă D-l Goe este: * Crăciunul
* Paştele
* 10 Mai

d) Personajul D-l Goe este: * personaj episodic


* personaj principal
* personaj secundar

e) Personajul D-l Goe este: * o fată


* un domn
* un băiat
f) Acţiunea durează: * o zi
* o lună
* aproximativ câteva zeci de minute
g) Evenimentele se desfăşoară: * cronologic
* cu salturi în trecut
* în dezordine
h) În acest text predomină: * naraţiunea
* descrierea
* dialogul
2. Scrieţi patru trăsături ale schiţei: 1)…………………………………………………………
2)………………………………………………………..
3)………………………………………………………..
4)………………………………………………………(2p.)

3.Caracterizaţi personajul Goe cu ajutorul ciorchinelui. (1p.)

4. Scrieţi un set de reguli pe care consideraţi că doamnele şi Goe ar trebui să le respecte data
viitoare când pleacă într-o călătorie. (1p.)

Reguli pentru Goe! Reguli pentru doamne!

5. Imaginaţi-vă un alt final pentru această operă literară.


(1p.)
Din oficiu: 1p.

V. 6. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor Rezultatele obţinute în urma evaluării


finale de către cele doua eşantioane experimentale au fost sintetizate în tabelul următor:

Grupele de elevi Număr elevi clasa Procente Număr elevi clasa Procente
experimentală de control (19)
(21)

Elevi cu note între 9-10 5 24% 3 16%


Elevi cu note între 7-8 12 57% 10 53%
Elevi cu note între 5-6 4 19% 6 33%
Elevi cu note sub 5 0% 0%
0 0
Tabel 4. Situaţia comparată a rezultatelor la testul final

Figura 6. Diagrama de comparaţie

Figura 7. Diagrama de structură


Figura 8. Diagrama de comparaţie eşantionul experimental

Figura 9. Diagrama de comparaţie eşantionul de control

Comparativ cu testul iniţial se constată:


Progresul înregistrat de eşantionul experimental: numărul elevilor cu note între 9-10 a
crescut cu 19%, numărul elevilor cu note între 7-8 a crescut cu 19 % , numărul elevilor cu note
între 5-6 a scăzut cu 24 % iar numărul elevilor cu note sub 5 s-a redus la 0%.
La eşantionul de control: numărul elevilor cu note între 9-10 a rămas neschimbat,
numărul elevilor cu note între 7-8 a crescut cu 6%, numărul elevilor cu note între 5-6 a scăzut cu
5%, iar numărul elevilor cu note sub 5 a rămas la 0%.
Analizând cu atenţie şi comparând notele şi procentajele obţinute de elevii celor două
clase, se poate observa o diferenţă semnificativă între rezultatele obţinute de elevii celor două
clase, în favoarea clasei experimentale.
Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute indică o tendinţă pozitivă de ameliorare a
rezultatelor şcolare ale elevilor, în favoarea grupei experimentale, fapt, ce ne permite să afirmăm
că ipoteza propusă spre cercetare se confirmă.

CONCLUZII

Metodele moderne şi cele tradiţionale trebuie utilizate cu prudenţă. Primele nu trebuie


ignorate, pentru că dinamizează procesul instructiv-educativ şi pregătirea sistematică a elevilor
care vor avea posibilitatea ca, în viaţa de zi de zi, să interacţioneze activ, să-şi formeze propria
personalitate, iar celelalte temperează ritmul de lucru, atunci când este necesar.
Motivul pentru care am ales această temă este că, una din cerinţele învăţământului
modern este aceea a formării la elevi a deprinderilor de studiu individual şi de muncă
independentă, a capacităţii de a gândi creator, de a soluţiona individual sau prin conlucrare
multitudinea de probleme cu care se confruntă în anii de şcoală. Prin diferenţierea sarcinilor de
îndeplinit se poate asigura maximum de randament şcolar.
Munca independentă este un mijloc de sporire a eficienţei procesului de predare învăţare.
Organizarea individuală a procesului de învăţământ cultivă inventivitatea, gândirea independentă
şi creatoare a elevilor, însă îmbinarea muncii frontale cu cea pe grupe şi individuală sporeşte
eficienţa procesului de învăţământ. În acest mod se poate realize uşor tratarea diferenţiată a
elevilor, asigurând fiecăruia obţinerea unor performanţe şcolare ridicate şi formarea proceselor
sale psihice.
Sporirea ponderii învăţării prin activităţi independente constituie o modalitate eficientă de
reformare şi modernizare a învăţământului actual românesc, impunând anumite restructurări ale
lecţiei tradiţionale.
Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat-teoretic-fundamentală şi practice-
aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea
implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin
introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează acţiuni educaţionale
noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o
au.Lecţia în sistemul de învăţământ contemporan trebuie să aibă un caracter creator, dinamic,
simplu, novator, să fie eliberată de schematism, rigiditate şi formalism. Acest deziderat este
asigurat de introducerea metodelor moderne. Îmbinarea metodelor moderne cu cele tradiţionale a
arătat o mai bună eficientizare a procesului de predare- învăţare şi evaluare în cazul clasei
experimentale rezultatele în urma testului final fiind mai bune. În acest fel , elevul îşi însuseşte
deprinderea de a învăţa, de a studia, fiind condus pe căile autocunoaşterii, dezvoltându-şi
încrederea în forţele proprii.

Modalităţi de diseminare a rezultatelor:


Activitatea de cercetarea va putea fi valorificată şi popularizată în următoarele forme:
 lecţii deschise în cadrul comisiilor metodice şi ale cercurilor pedagogice,
 mese rotunde, sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane;
 articole în reviste de specialitate,
 postarea pe site-uri educaţionale;
 elaborarea unei lucrări ştiinţifice.
Limitele cercetării / puncte slabe:
Utilizarea metodelor moderne a scos în evidenţă şi anumite limite ale acestora:
 pregătirea lecţiilor de către profesor presupune un efort mai mare;
 unii elevii pot domina în cadrul grupului;
 unii elevii se implică mai puţin;
 pot exista contradicţii în cadrul grupului.