Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Economie, Markenting și Turism

Disciplina: Marketingul serviciilor

Proiect de investigare

Contribuția serviciilor la creșterea economica și interdependența serviciilor cu celelalte sectoare

economice

A efectuat : Colța Anisoara,Gr.MK1802

A verificat: Antoci Natalia

dr.,lect.univ

Chișinău, 2020
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
Subiectul 1.......................................................................................................................................4
1.1 Contribuția serviciilor la creșterea economica..........................................................................4
Subiectul 2...................................................................................................................................7
2.1 Piața serviciilor in interdependența cu piața bunurilor..........................................................7
2.2 Exemplificarea și analiza serviciilor care contribuie la cresterea economica.......................9
Concluzie...................................................................................................................................12
Bibliografie................................................................................................................................13

2
 Introducere

Actualitatea și importanța temei:

În prezent serviciile contribuie într-o proporţie însemnată la crearea locurilor de muncă,
în număr suficient pentru limitarea fenomenului economic numit şomaj şi la formarea venitului
naţional. În acelaşi timp, se poate afirma că sectorul serviciilor nu cunoaşte limite, dacă ne
referim la noul proces de liberalizare a schimburilor internaţionale, tranzacţiile internaţionale cu
servicii deţinând mai mult de 1/3 din comerţul mondial. Tranzacţiile cu servicii pe plan mondial
au cunoscut în ultimele decenii o dinamică mai accentuată decât cea a comerţului cu bunuri
materiale. Statistic vorbind, volumul fluxurilor internaţionale imateriale compuse din valorile
tranzacţiilor invizibile, a fluxurilor generate de mass-media şi de mediul financiar internaţional,
este de 50-70 de ori mai mare decât cel al comerţului mondial cu bunuri materiale.

Scopul lucrarii analiza serviciilor care contribuie la creșterea PIB-ului

Obiectivele:

O1 Contribuția serviciilor la creșterea economica

O2 Piața serviciilor in interdependența cu piața bunurilor

O3 Analiza și exemplificarea serviciilor care contribuie la cresterea economica

Obiectul :procesul de analiza a serviciilor in economia RM.

Metodologia de cercetare : surse metodologice, monografice, lucrări ştiinţifice, metoda

observației,analiza logică și sinteză,comparația,gruparea și selectarea.

Cuvinte-cheie: servicii, economie, interdependența,creștere economica

3
Subiectul 1

1.1 Contribuția serviciilor la creșterea economica

“Serviciile sunt considerate cele care reprezinta un sector al economiei naţionale în care
se desfăşoară o activitate utilă, menită să satisfacă anumite nevoi sociale, fără a se materializa
obligatoriu în produse sau bunuri”;
Serviciile merg de la telecomunicatii, transport, sanatate si turism, pana la presă, bănci si
jocurile de noroc, altfel zis tot ce nu implică, în economie, producție imediată de bunuri.
Desigur, si sectorul terțiar, cel al serviciilor, lucrează cu bunuri ce sînt transformate, precum in
sectorul „horeca", cel al hotelurilor si restaurantelor. Specificul serviciilor este insa că se axează
pe interactiunea dintre oameni, iar nu pe transformarea bunurilor.
Europa este blocul economic cu cea mai mare preponderență a serviciilor in economie. Intr-o
țară precum Franța, aproape 80% din populația activă lucreaza in servicii. Media europeană
depășește 70% din oameni lucrand in servicii, mai degrabă decât in industrie, construcții sau
agricul
Una din marile binefaceri incontestabile ale Uniunii Europene este faptul ca a adus libera
circulație a serviciilor. Asta face ca astăzi, deși unele restricții rămân, practic orice firma de
servicii e liberă să le ofere in orice țară a UE.
Libera circulație a serviciilor a fost consfințită printr-o directivă a parlamentului european din
2006.
Cu toate astea, unele servicii rămân excluse din directiva europeană si nu beneficiază de
libera circulație. E vorba in primul rând de tot ceea ce tine de sanatate si învățământ. La fel, sînt
excluse serviciile legale si audiovizuale, serviciile notariale sau jocurile de noroc.
Intr-o Europă lovită din plin de criză, de globalizare si de delocalizarea industriei, serviciile
rămân principal sector in expansiune si cel mai mare creator de locuri de muncă
În Republica Moldova, serviciile constituie domeniul care oferă cele mai multe locuri de
muncă în raport cu alte ramuri ale economiei. În anul 2012, bunăoară, 54 la sută din totalul
persoanelor angajate erau ocupate în sectorul servicii. Agricultura, altădată cel mai generos
domeniu în locuri de muncă, a rămas mult în urma serviciilor, cu o cotă de doar 26 la sută din
totalul de persoane ocupate.
În Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Moldova și
UE (DCFTA) un loc aparte îl ocupă apropierea părților în domeniul comerțului cu servicii. Și
este de înțeles, or sectorului servicii îi revin cca 60 la sută în PIB-ul moldovenesc. Iată de ce
dezvoltarea competitivității și a unui sector modern de servicii are un rol-cheie în modernizarea
întregii economii.
Mai mult, actualmente comerțul cu servicii reprezintă un fel de „air bag” pentru
operațiunile de comerț extern ale Moldovei. Se știe că în cazul comerțului cu mărfuri soldul țării
este tradițional negativ și, în același timp, destul de înalt. Potrivit situației de la finele
trimestrului I al anului 2019, conform balanței de plăți făcute publică de BNM la sfârșitul lunii
iunie, deficitul contului curent al Moldovei a constituit $242 mln. Comparativ cu aceeași
perioadă a anului trecut, acesta s-a majorat cu 13 la sută. Astfel, potrivit rezultatelor anului 2018,
soldul negativ al contului curent a înregistrat un record de $1187 mln., indicatorul fiind de 2,1 ori
mai mare decât cel pentru anul 2017.
În fond, acest deficit se formează în rezultatul comerțului cu mărfuri. Pe când operațiunile
de comerț extern cu servicii, tradițional, se disting printr-un sold pozitiv. În ultimii cinci ani acest
4
indicator chiar are tendința de creștere. În primul trimestru al anului curent balanța pozitivă a
țării noastre la acest capitol a atins cifra de $95,3 mln. Cota cea mai mare o au „Serviciile de
prelucrare a materiei prime aflate în proprietatea terților” care au constituit $73,3 mln. Urmează
„Serviciile de telecomunicaţii, de informatică şi de informații” care au înregistrat pe parcursul
trimestrului o balanță pozitivă în valoare de $36,2 mln., inclusiv la subcapitolul „servicii de
informatică” +$29,2 mln.
De remarcat că în anul trecut, potrivit datelor balanței de plăți, serviciile programatorilor
moldoveni furnizate peste hotare au atins cota $147,5 mln., adică au fost de 1,5 ori mai mult
decât în anul precedent. Acum avem toate motivele să afirmăm că Moldova este nu doar o țară
de vinificatori, ci și una de programatori.
Serviciile joacă un rol foarte important în economia Republicii Moldova prin contribuția
adusă la valoarea adăugată, la angajarea forței de muncă și în comerț. Economia Republicii
Moldova este în mare măsură una bazată pe servicii. În prezent, serviciile comerciale generează
50% din valoarea adăugată brută, o pondere de două ori mai mare decât la mijlocul anilor 1990.
În sectorul serviciilor este angajată mai mult de 30% din forța de muncă din Moldova, în
comparație cu 20% la mijlocul anilor 1990. La fel, serviciile contribuie cu aproximativ 30% la
veniturile totale din export ale țării; la mijlocul anilor 1990 această cifră era de aproximativ 17%.
După cum sugerează indicii Avantajelor Comparative Revelate (ACR), serviciile exportate de
Republica Moldova sunt mai competitive decât bunurile pe care le exportă.
De multe ori neglijate sau privite cu frică, importurile de servicii sunt, la fel, foarte
importante din punct de vedere economic. Pe parcursul ultimilor două decenii, serviciile au
oscilat, ca pondere, în jurul valorii de o cincime din importurile Republicii Moldova. Serviciile
dețin cote ridicate în cadrul consumului intermediar în toate sectoarele, prin urmare, ar trebuie să
ne așteptăm că mai puține restricții asupra importului de servicii ar oferi beneficii firmelor
moldovenești care utilizează serviciile în calitate de consumuri intermediare. Datele statistice
arată că transportul, telecomunicațiile și băncile sunt sectoarele în care serviciile dețin cele mai
înalte cote în consumul intermediar total, depășind nivelul de 40%, din consumurile intermediare
totale.

5
Sectorul TIC
Comerțul interior, industria și tehnologiile informaționale și comunicațiile sunt sectoarele
care au influențat creșterea produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova în primul
trimestru al acestui an, cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, PIB-ul a însumat
37,6 miliarde de lei (în prețuri curente).
Conform analizei Direcției politici economice și mediul de afaceri a Ministerului
Economiei și Infrastructurii, sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) devine
tot mai atractiv pentru investitori, marcând cea mai mare creștere din ultimii opt ani. Mai exact,
valoarea adăugată brută (VAB) obținută de sectorul TIC a înregistrat o majorare de 9% și o
contribuție la creșterea PIB de 0,6 p.p. Ca pondere în PIB, acest sector atinge 6,6% și este în
continuă ascensiune. Rezultatele evidențiate se datorează inclusiv creării, la sfârșitul anului
2017, a parcului pentru tehnologia informației – „Moldova IT Park”. Scopul principal al parcului
IT este de a crea o platformă organizațională cu un set de mecanisme şi facilități inovative,
necesare pentru impulsionarea creșterii industriei tehnologiei informației, crearea de noi locuri
de muncă şi atragerea investițiilor locale şi străine.
Totuși, cea mai mare contribuție asupra creșterii valorii adăugate brute a fost exercitată
de activitățile comerț cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante,
care au înregistrat o majorare a volumului fizic de 6,3% și o contribuție la creșterea PIB de 1,2
p.p. Creșterile volumului mărfurilor comercializate reflectă o creștere a cererii de mărfuri din
partea agenților economici și a populației. Cererea din partea agenților economici are la bază o
activitate mai intensă în sectorul real și sectorul de prestare a serviciilor, precum și o activitate
investițională mai accelerată. Cererea din partea populației este influențată de creșterea reală a
veniturilor populației: veniturile disponibile reale ale populației au crescut cu 4,8% în primul
trimestru. Dintre acestea, câștigurile salariale, care reprezintă cea mai importantă sursă de
venituri, au înregistrat o creștere reală de 7,6%.

6
Subiectul 2

2.1 Piața serviciilor in interdependența cu piața bunirilor

Piaţa serviciilor este alături de piaţa bunurilor unul dintre cele mai importante segmente
ale pieţei naționale și mondiale. Legăturile de interdependenţă dintre cele două pieţe au la bază
între pătrunderea şi sprijinul reciproc existent de-a lungul timpului între bunuri şi servicii.
Însăşi „revoluţia industrială” a fost susţinută de rolul vital şi interactiv al numeroaselor
funcţii de servicii în dezvoltarea economică: fără dezvoltarea considerabilă a serviciilor
financiare, a transporturilor şi comerţului în secolul al XVIII-lea, procesul de industrializare nu
ar fi putut avea loc. La rândul său dezvoltarea industrială a contribuit ulterior la dezvoltarea unei
infrastructuri de servicii mai complexe, mai dinamice şi interconectate aşa cum se prezintă
aceasta în actualele ţări dezvoltate.
Pe lângă tendinţa generală de creştere a ofertei de servicii pe plan mondial s-a manifestat
concomitent o dublă tendinţă a acestora de disociere-asociere atât în raport cu oferta de bunuri
cât şi în interiorul ofertei de servicii înseşi.
În ceea ce priveşte tendinţa de disociere a ofertei de servicii de oferta de bunuri trebuie
menţionat că o perioadă relativ îndelungată de timp serviciile au fost comercializate împreună cu
bunurile. Exemplul clasic în această privinţă îl reprezintă comercializarea programelor pentru
calculator, care la început erau vândute împreună cu acestea, ca simplu mod de utilizare. Pe
măsura dezvoltării producţiei şi comerţului de programe, acestea au devenit activităţi de sine
stătătoare, realizate de întreprinderi specializate, distincte de cele care produc calculatoarele.
Paralel cu această tendinţă de disociere se manifestă şi tendinţa de asociere între oferta
de bunuri şi servicii, deoarece producătorii bunurilor folosesc diversificarea serviciilor asociate
bunurilor ca o strategie de a depăşi concurenţa pentru a cuceri sau pentru a se menţine pe o
anumită piaţă.
Este vorba de servicii complementare bunurilor cum ar fi: serviciile după vânzare,
întreţinere, consultanţă în utilizare etc.
Dacă din punct de vedere conceptual nu există deosebiri între piaţa bunurilor şi cea a
serviciilor între cele două pieţe existând raporturi de interdependenţă, în practică datorită
caracteristicilor serviciilor, comercializarea acestora diferă de cea a bunurilor materiale. Prin
urmare deşi operează cu aceleaşi instrumente fiind formată din cele două laturi corelative
cererea şi oferta şi îndeplineşte aceleaşi funcţii piaţa serviciilor prezintă trăsături specifice faţă
de cea a bunurilor.
Astfel, în timp ce bunurile materiale sunt în general produse înaintea vânzării, serviciile
sunt de cele mai multe ori vândute înainte de a fi produse. Serviciile nu pot fi produse în fabrică,
ambalate şi apoi livrate consumatorilor deoarece ele nu au substanţă materială la fel ca bunurile.
Mai mult pentru unele servicii consumatorul intră de fapt în “fabrică” (aeroport, teatru, spital) ca
să consume serviciul în timp ce este produs.
Marketingul are o influenţă mai restrânsă asupra deciziei de cumpărare a serviciilor decât
a bunurilor materiale. În timp ce în cazul bunurilor materiale se poate influenţa preferinţa
cumpărătorului pentru o anumită marcă prin ambalaj, preţ, promovare, distribuţie etc., în cazul
serviciilor acest lucru este mai dificil de realizat.
Perceperea riscului de către consumatorii de servicii este ridicată pentru că serviciile nu
pot fi atinse, văzute, testate înainte de a fi cumpărate. Consumatorii pot încerca un televizor
înainte de a-l cumpăra dar nu pot testa un loc de petrecere a vacanţei până nu-şi cumpără
7
pachetul de servicii oferit de o agenţie de turism
Serviciile sunt dominate de experimentarea calităţii lor, apreciată numai în timpul sau
după procesul producţiei-consumului lor.
În cazul serviciilor atât activităţile de marketing postvânzare, cât şi comunicaţiile verbale
au un rol decisiv în câştigarea fidelităţii consumatorului. Prestatorii de servicii cu care
consumatorii intră în contact îndeplinesc şi rolul de personal de vânzare. Decizia consumatorului
de a mai apela sau nu la serviciile firmei depinde de modul în care aceşti prestatori se comportă,
acţionează şi arată, de ceea ce spun şi de ceea ce nu spun, precum şi de întreaga lor atitudine.
Consumatorul nu va şti dacă un muncitor dintr-o fabrică are o atitudine nepoliticoasă sau
este neîngrijit îmbrăcat pentru că în acest caz producătorul şi consumatorul nu se întâlnesc.
Dimpotrivă, dacă un doctor nu este amabil cu pacienţii sau un ospătar are un aspect
dezordonat perceperea serviciului de către consumator va fi marcată negativ.
În timp ce în cazul bunurilor materiale accentul se pune pe redarea tangibilului în
imagini abstracte, în sectorul serviciilor se depun eforturi pentru vizualizarea intangibilului.
Dacă pentru promovarea bunurilor materiale se subliniază marca produsului, pentru
promovarea serviciilor se insistă pe marca firmei.
În cazul bunurilor materiale vânzarea este nonpersonală; în ceea ce priveşte serviciile se
tinde tot mai mult spre personalizarea lor, spre particularizarea în funcţie de client, obiectivul
fiind formarea unei relaţii preferenţiale pe termen lung.

Cota infrastructurii serviciilor în PIB continuă să crească. Volumul vînzărilor de mărfuri cu

amănuntul şi a serviciilor cu plată prestate populaţiei sunt în ascensiune. Din perspectivele
serviciilor prestate la nivel local pot fi menţionate: instituţiile guvernamentale şi non-
guvernamentale, structurile şi agenţiile comerciale, structurile sistemului bancar, structurile
regionale de dezvoltare locală.

Producţia industrială/locuitor - 2263 lei (43,5%)

Producţia agricolă/locuitor -5671 lei (162%)

Volumul vînzărilor de mărfuri: 1385 lei/pers

Servicii cu plată prestate populaţiei:768 lei/pers

Investiţii în capital fix: 1028 lei/pers

8
2.2 Exemplificarea și analiza serviciilor care contribuie la cresterea economica

Comerţul
Comerțul este considerat serviciul principal fără de care nu se poate desfăşura viaţa
economică, dat fiind faptul că prin această activitate se încheie un ciclu economic, dând contur
tuturor eforturilor anterioare. Se cunoaşte faptul că, indiferent de gradul de dezvoltare a unei ţări,
comerţul deţine un procent însemnat în crearea PIB comparativ cu toate celelalte categorii de
servicii.
Astfel, comerţul participă cu procente cuprinse între 10-25% la realizarea PIB şi cu un
procent de 10% populaţie ocupată în comerţ din total populaţie activă, însă referitor la acest
ultim indicator putem spune că există diferenţe mari de la o ţară la alta în funcţie de gradul de
dezvoltare şi implicit de gradul de introducere a progresului tehnic în acest domeniu. Putem
aduce în atenţie şi aspectul conform căruia forţa de muncă are un rol important cu toate că o
multitudine de operaţiuni din acest domeniu de activitate au fost mecanizate, multe altele
neputând fi realizate decât manual.

Serviciile de intermediere financiară

Acestea au evoluat într-un ritm lent dat fiind impactul direct asupra situaţiei economico-
financiară a întreprinderilor industriale, în special a celor mici şi mijlocii. Recunoscute ca cele
mai importante servicii de intermediere financiară, leasingul şi factoringul sunt utilizate foarte
des de tot mai multe unităţi economice.
Leasingul este o metodă de finanţare pe termen mediu şi lung, iar în ultimii ani se
prezintă ca un factor de promovare a vânzărilor în general şi în special al exporturilor de
echipamente şi utilaje. Leasingul presupune „un pachet de servicii pe care le oferă societatea de
leasing partenerilor lor producătorilor de mărfuri sau furnizorilor de servicii”. Cu alte cuvinte o
societate de leasing prestează un serviciu de finanţare în vederea contractării unor echipamente
într-o structură cerută de solicitant. De asemenea, pe bază de contract de locaţie se realizează şi
asigurarea echipamentelor precum şi punerea la dispoziţia beneficiarului. La finalul perioadei de
finanţare în acest regim, există posibilitatea de transfer a proprietăţii bunurilor contractate.
Factoringul este operaţiunea desfăşurată pe baza unui contract prin care o parte numită
„aderent” transferă în proprietatea unei alte părţi, numită „factor”, o anumită categorie a
creanţelor sale.

Transportul şi telecomunicaţiile
reprezintă o altă categorie de servicii clasice care contribuie în mod însemnat la crearea PIB cu
procente cuprinse între 5% şi 10% în funcţie de gradul de dezvoltare în care se încadrează ţara în
cauză.
Rolul acestor activităţi de servicii nu este numai unul social, ci mai ales economic
deoarece contribuie în mod susţinut la eficientizarea economiei, la satisfacerea necesităţilor de
deplasare şi comunicare între oameni. Aceste activităţi sunt considerate de unii specialişti ai
domeniului ca „bază a însăşi civilizaţiei umane şi, recent, a modernităţii”. Rolul strategic al
acestor activităţi este dat şi de faptul că sunt organizate ca întreprinderi sau regii publice sau
private, cu investiţii extrem de mari în ciuda faptului că în anumite cazuri societatea şi piaţa nu le
asigură dezvoltarea corespunzătoare.
Aşa cum se ştie, numărul firmele private în acest domeniu cunoaşte un trend crescător în
ultima perioadă. Ţinând însă cont de costurile mari pe care le implică crearea unei astfel de

9
firmă, putem sesiza faptul că în domeniul feroviar, aerian şi naval domină întreprinderile mari
date fiind costurile extrem de ridicate de intrare pe piaţă, iar în domeniul rutier pot funcţiona şi
întreprinderi mai mici.
În ce privesc serviciile de telecomunicaţii, putem remarca că în ultimii ani s-au produs
unele transformării considerate foarte des revoluţionare, şi acestea se referă la apariţia telefoniei
mobile precum şi posibilitatea convergenţei dintre aceasta şi telefonia fixă şi Internet dar şi între
telefonie, media şi industria spectacolului. Unele estimări, apreciază că în anul 2005 pe plan
mondial vor exista tot atâtea telefoane mobile cât şi cele fixe (câte un miliard fiecare), iar în
unele ţări dezvoltate din punct de vedere economic există deja un număr mai mare de telefoane
mobile decât cele fixe.

Serviciile de cercetare-dezvoltare
sunt principalul suport al progresului economic şi social. Aceste servicii cuprind mai multe
componente şi anume: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă, dezvoltarea experimentală.
Specificitatea serviciilor de cercetare dezvoltare constă în aceea că oferă elemente de
noutate comparativ cu ce se cunoaşte la momentul prestării lor. Fondurile alocate pentru
prestarea serviciilor de cercetare dezvoltare diferă de la o ţară la alta în funcţie de gradul de
dezvoltare, în cele cu economii dezvoltate deţinând ponderi însemnate din PIB şi anume 2-3%.
Cea mai mare parte a acestor servicii sunt puse în seama statului.

Cele mai importante grupe de servicii prestate cu plata populaţiei sunt:

• servicii de transport (toate categoriile de transporturi) şi serviciile associate activităţilor de

transport;
• servicii de posta si telecomunicaţii, de radio-televiziune, difuzarea presei, mica publicitate, etc.;
• serviciile de transport si distribuire a energiei electrice si termice, a gazelor, de alimentare cu
apă şi alte servicii aferente;
• servicii publice, edilitare şi asigurare a cerinţelor sanitare (servicii de asigurare a cerinţelor
sanitare comune în centrele populaţiei, servicii publiceedilitare);
• servicii de gospodărie comunală şi locativă;
• servicii de igienă personală şi estetică umană;
• servicii de ocrotire a sănătăţii (serviciile privatizate în domenii), turism, sport, cazare hotelieră,
agrement;
• servicii comune cu serviciile pentru întreprinderi, nu numai prin natura unităţii prestatoare dar
si prin părţi importante ale conţinutului lor (servicii de stenodactilografie, traduceri, învăţământ
particular, servicii bancare şi de asigurări, servicii profesionale şi consultanţă);
• alte servicii (servicii de închirieri de obiecte, servicii de publicitate, servicii de loterie şi
pronosticuri, servicii personale diverse, etc.)

10
Intreprindere care presteaza servicii si contribuie la creșterea economica a localitații
În satul Costești din Raionul Ialoveni, este organizat un complex turistic pentru
persoanele care caută un loc de refugiu pentru omul contenporanietății, care are nevoie de
odihnă, relaxare și schimbare a decorului stresant de ficare zi. E un loc ascuns de ochii lumii și
ferit de fumul coșurilor de fabrică sau cel al autovehicolelor.
Complexul Turistic “Costești” este situat la 20 km de capitala Republicii Moldova – Chișinău.
Este o zona verde situată pe malul lacului. Aici este locul perfect pentru odihna si relaxare in
sînul naturii, dar și pentru a savura din bucatele tradiționale.

Presteaza urmatoarele servicii

Organizarea banchetelor

Elegant și modern, Complexul Turistic Costesti dispune de două săli de banchete. Cu o

capacitate de pînă la 250 persoane, ambele săli sunt decorate în stil clasic. Acesta oferă întregii
atmosferi solemnitate și eleganță, și creează starea de spirit lejeră și romantică, și poate fi un
punct de plecare ideal pentru orice nuntă tematică. O completare confortabilă a acestor săli este
vederea extraordinară către lacul pe malul căruia este amplasat. Ambele încăperi ale
Complexului Turistic Costesti sunt dotate cu tehnică de ultimă generație care sunt puse la
dispoziția clienților.

Foișoare pentru gratare

Complexul Turistic Costești dispune de 15 terase, cu o capacitate de la 20 la 100 persoane!

Foișoarele dispun de grătar, apeduct, electricitate și frigider. Este o alegere perfectă pentru a
petrece o zi alaturi de prieteni sau familie pe malul lacului la un grătar!

Piscina

Piscina este o zonă separată ce include 2 piscine (piscina mare este de 25,5×12,5m și piscina
pentru copii este de 4x4 m) dotată cu șezlonguri, terase, bar, bucătărie de tip fast-food si este
deschisă începînd cu luna mai pînă la sfirșitului lunii septembrie. Adîncimea piscinelor este de la
1,60 m pina la 1,70 m. Piscina oferă posibilitatea familiilor, copiilor, dar și tinerilor de a petrece
zilele toride de vară într-o atmosferă plăcută și de neuitat!.

11
 Concluzie

1.In concluzie pot spune ca serviciile sunt inevitabile in economia unei țari. Acestea contribuie la
dezvoltarea infrastructurii, crearea locurilor de munca, venituri pentru populație și dezvoltarea
economiei.
Constatăm un impact pozitiv non-neglijabil al liberalizării importului de servicii în Republica
Moldova, inclusiv creșterea PIB-ului, veniturilor din muncă, nivelului de activitate economică și
volumului comerţului, precum și creșterea eficienței economice, în primul rând, chiar în sectorul
serviciilor.
2. In opinia mea piața serviciilor este in stransa legatura cu piața bunurilor deoarece sunt unele
dintre cele mai importante segmente ale pieţei naționale și mondiale. Legăturile de
interdependenţă dintre cele două pieţe au la bază între pătrunderea şi sprijinul reciproc existent
de-a lungul timpului între bunuri şi servicii.
La rândul său dezvoltarea industrială a contribuit ulterior la dezvoltarea unei
infrastructuri de servicii mai complexe, mai dinamice şi interconectate aşa cum se prezintă
aceasta în actualele ţări dezvoltate.
3. Din informația prezentata constatam unele exemple de servicii importante pentru economie,
precum( comerțul, serviciile de intermediere financiara,transportul si telecomunicațiile, serviciile
de cercetare-dezvoltare) care contribuie în mod susţinut la eficientizarea economiei. Sectorul
TIC la fel a devenit atractiv pentru investitori in ultimii ani și a inregistrat o creștere de prestare a
serviciilor.

12
Bibliografie

https://mei.gov.md/

https://www.expert-grup.org/ro

https://moldova.europalibera.org

http://www.lacostesti.md

13
14