UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

SECTIA INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr.Catalin Chivu

Absolvent: Picovici Bogdan

Braşov

2016

1
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL
SECTIA INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

SERVICIILE DE APA SI NOILE EXIGENTE

ENERGETICE

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr.Catalin Chivu

Absolvent: Picovici Bogdan

Braşov

2
 CAP .1.Notiuni generale de eficienta energetica

1. EFICIENTA ENERGETICA
Eficienta energetica este conceptul care grupeaza metodele si mijloacele prin care, in
urma unei analize tehnico-economice, pot fi reduse consumurile de energie pastrand acelasi
confort initial.
Imbunatatirea eficientei energetice, inseamna a actiona pentru a mentine aceeasi
unitate de produs, fara scaderea calitatii sau a performantei produsului, concomitent cu
reducerea cantitatii de energie cerute de producerea acelui produs.
In Uniunea Europeana, raportul de consum de energie este urmatorul:
- 33% din totalul de energie este folosita pentru transport
- 26% din totalul de energie este folosita in industrie
- 41% din totalul de energie este folosita in cladiri (incalzirea si racirea
acestora)
La ora actuala consumul energetic european este acoperit prin petrol (41%), gaz
natural (22%), combustibil solid (carbine, lignit, turba – 16%), energie nucleara (15%) si
energie neconventionala (6%).
Cererea de energie la nivelul Uninii Europene a crescut, anual, dupa 1986, cu 1-2%.
Expertii sustin ca in conditiile unei cresteri economice la orizontul anului 2013, nevoile
energetice ale statelor candidate vor creste anual cu 3…6%, iar ale statelor Uniunii cu 2…
4%.
Sectorul energetic al UE se gaseste in imposibilitatea acoperirii consumurilor din
resurse interne: are o economie cu consum intensiv de energie; resursele sunt limitate, unele
in epuizare pe termen mediu. Lucrarea ia in considerare optiunile energetice existente:
energia nucleara este ,,o sursa controversata”, carbunele are ,,un trecut glorios”, petrolul
este ,,inca favorit”, gazele naturale sunt appreciate ,,catre o noua dependenta”, iar sursele noi
si regenerabile de energie sunt considerate ,,o prioritate politica”.
Tendinta inovatoare a strategiilor propuse rezida si din sublinierea dezvoltarii surselor
noi si regnerabile de energie. Exista prognoze credibile conform carora in anul 2012, o
pondere de 22% din energia consumata (electric) sa provina din surse regenerabile, cunoscut
fiind faptul ca ponderea actual a acestora este de 14%. Un alt aspect important este legat de
consolidarea stocurilor de energie si protectia severa a mediului. Sursele regenerabile detin
un potential energetic important si ofera disponibilitati nelimitate pe plan local si national.
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei premise
importante conferite de acestea si anume: accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.
Sursele regenerabile de energie asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie
si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice durabile.
Aceste cerinte se realizeaza in context national, prin implementarea unor politici de
conservare a energiei, cresterea eficientei energetice si valorificarea superioara a surselor
regenerabile.

3
 Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar, la satisfacerea nevoilor
curente de energie electrica si de incalzire in zonele rurale. Valorificarea surselor
regenerabile de energie, in conditii concurentiale pe piata de energie, devine oportuna prin
adoptarea si punerea in practica a unor politici si instrumente specifice sau emiterea de
“certificate verzi” (certificate ecologice).
Tabelul 1.1 Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de
energie din Romania

Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania

Sursa de energie
Potentialul energetic anual Aplicatie
regenerabila
Energie solara
- termica 60 x 166 GJ Energie termica
- fotovoltaica 1200 GWH Energie electrica
Energie eoliana 23000 GWH Energie electrica
Energie hidro, din care sub 40000 GWH
Energie electrica
10 MW 6000 GWH
Biomasa 318 x 106 GJ Energie termica
6
Energie geotermala 7 x 10 GJ Energie termica
In Romania ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de resurse
primare, in anul 2015 urmeaza sa ajunga la circa 11,2%.

2. BENEFICIILE EFICIENTEI ENERGETICE

Comisia Europeană (CE) a pus la punct un plan care duce la creşterea eficienţei
energetice. Acest plan al Comisiei ţine seama de cele trei obiective majore care trebuie atinse
până în 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, obţinerea a 20% din
necesarul de energie din surse regenerabile şi reducerea consumului de energie cu 20%.
Noul plan de eficienţă energetică, care are în vedere obţinerea de beneficii pentru
cetăţenii europeni, solicită guvernelor reducerea anuală a consumului de energie în cel puţin
3% din instituţiile publice şi impunerea respectării criteriului eficienţei energetice la
achiziţionarea bunurilor şi serviciilor.
Argumentul suprem pentru investiţiile în eficienţa energetică este capacitatea lor de a
reduce în mod drastic cheltuielile pentru energie electrică şi combustibil, ceea ce nu este doar
un efect direct, care poate fi văzut imediat pe contul de profit al companiei, dar şi o măsură de
securitate pentru companie de a asigura competitivitatea în viitor, în condiţiile creşterii
preţurilor la energie. Pe langa economiile de ordin financiar pe care orice companie ar putea
sa le faca, avand un consum redus de energie, tot odata se asigura ca energia utilizata va fi
mai curată, mai sigură, mai competitivă şi durabilă.
Reducerea impactului asupra mediului, inseamna orice efect asupra mediului, cauzat
de o activitate data, asupra sanatatii si sigurantei oamenilor.
Realizarea unei metodologii de optimizare funcţională şi eficientizare energetică a
ansamblului format din staţii de pompare, reţele de transport şi distribuţie a apelor potabile şi
uzate – consumatori este necesara in conditiile cresterii accelerate atit a consumurilor de
energie cit si a preturilor acestora.

4
 In acest sens se va urmări dezvoltarea sustenabilă pe termen lung şi competitivitatea
sistemelor energetice – evoluţia în timp a substanţelor de tratare a apei potabile şi uzate
pentru a obţine importante economii de energie electrică şi o creştere a eficienţei energetice a
sistemului.
In functie de sistemele si metodele implementate se va calcula economia de energie
electrică realizată prin aplicarea metodei de optimizare propusă şi perioada de amortizare a
cheltuielilor. Procesul de optimizare ia în considerare ca profitabilitatea activităţii de
distribuţie a apei depinde în principal de relaţiile în care se găsesc capacitatea de servire şi
costurile determinate de prestarea serviciului, cu volumele de apă distribuite şi cu preţul
acestora, depinzând de valoarea investiţiei necesare, de consumul specific, de energie
electrică pentru pompare, de preţul unitar al energiei electrice.

Soluţii pentru economia de energie

Ultima generaţie de transformatoare cu pierderi scăzute şi motoare de înaltă
performanţă permit îmbunătăţirea eficienţei globale cu până la 5%.Dacă se utilizează
motoare de putere mare ( >500 kW), utilizarea unei surse de medie tensiune reduce curenţii
de linie, astfel fiind reduse pierderile Joule în transformatoare, cabluri si motoare. O sursă de
joasă tensiune poate deveni prohibitivă din punct de vedere al costurilor deoarece
echipamentele devin extrem de mari, limitate sau indisponibile fiind necesare multe seturi de
cabluri.

Soluţii pentru optimizarea costurilor energetice

Costul pentru un consum energetic dat poate fi redus în diferite moduri.
Corecţia factorului de putere furnizează mai multe avantaje:
• evită facturarea de către furnizor a energiei reactive,
• reduce cererea de curent,
• elimină supradimensionarea transformatorului şi permite utilizarea completă a
capacităţii sistemului.
Corecţia factorului de putere se realizează în general utilizând baterii de condensatoare.
Dispozitivele de monitorizare a energiei sunt utilizate din două principale motive:
• pentru a şti care sectoare consumă cea mai multă putere,
• pentru a monitoriza îmbunătăţirea Eficienţei Energetice.
Sunt disponibile trei tipuri de tehnologii:
• “unităţi de măsură individuale”,
• relee de protecţie JT şi MT,
• contoare de înaltă performanţă.

3. EFICIENTA ENERGETICA IN CADRUL COMPANIEI S.C. COMPANIA DE

APA ARIES S.A.
In cadrul proiectului Fond de Coeziune ,,Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si
apa uzata in regiunea Turda-Campia Turzii”, eficienta energetica isi face simtita prezenta,
prin urmatoarele:

a) Reabilitarea retelelor de apa si canalizare

Incepând de la captare au fost reabilitate atât puţurile pentru sursa de apǎ de adâncime
pentru oraşul Turda de la poalele munţilor Apuseni - din cele 4 campuri de puţuri: Ciucaş,
Moldoveneşti, Balastierǎ, Mihai Viteazu, în total 51 de puţuri şi sursa de apǎ de suprafaţǎ.
Puţurile au fost decolmatate şi automatizate, bazinul de captare a fost reconstruit,
staţia de tratare a fost reabilitatǎ, utilizându-se în cadrul acesteia echipamente de actualitate
cât şi în distribuţia apei vechile colectoare şi aducţiuni de fontǎ cenuşie, azbociment şi plumb
au fost înlocuite cu materiale noi.

5
 Fig.3.1 Conducte azbociment Fig.3.2 Conducte PREMO

Standarde de calitate în distribuţia apei potabile

Fiabilitatea funcţionǎrii reţelelor de distribuţie a apei se bazeazǎ pe lucrǎrile de
proiectare: alegerea traseului; alegerea materialului conductelor (tuburilor), armǎturilor şi a
tuturor instalaţiilor de pe reţele.
Consultantul a evaluat reţelele existente , majoritatea reţelei de distribuţie fiind veche
(data construcţiei : 1969) iar 46 % este din fontǎ cenuşie realizatǎ înainte de 1956.
Conductele din oţel sunt aproape de 34% iar conductele din azbociment sunt în
proporţie de 8%. Din aceste motive multe conducte pot prezenta un grad mare de colmatare
iar rugozitatea este mare, agravând condiţiile hidraulice.
Materialele conductelor de alimentare cu apǎ care au fost folosite în cadrul proiectului
de reabilitare au respectat următoarele criterii:

Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID)

Definiţie : polietilena de înaltǎ densitate este o raşinǎ obţinutǎ prin sinteza chimica şi
polimerizare şi are în compoziţie polietilenǎ purǎ şi negru de carbon fin dispersat 2%.
Polietilena este neutrǎ la acţiunea sǎrurilor şi acizilor. Concentraţiile mari ale clorului
folosit în procesul de dezinfectare a apei, au acţiuni dǎunatoare asupra calitǎţii tuburilor. Sunt
utilizate pentru reţele de apǎ potabilǎ a cǎror presiune nominalǎ maximǎ de 10 bar la
temperatura maximǎ de 20 de grade Celsius. Durata lor de viaţǎ este de 50 de ani.
Avantajele tuburilor din PE constau în :
- rezistenţa la coroziune din exterior şi la lichidul vehiculat;
- conducte uşoare;
- manipularea la montaj se poate realiza cu macarale de micǎ capacitate sau manual;
- etanşare foarte bunǎ;
- flexibilitate foarte mare;
- îmbinǎrile prin electrofuziune se realizeazǎ pe malul tranşeei formând tronsoane
lungi dupǎ care se lanseazǎ în tranşee;
-rugozitate micǎ.

6
 b) Implementare sistem SCADA (reglare functionare pompe in functie de orele de
functionare) si GIS (monitorizare retele - detectari pierderi apa).
Prin implementarea celor 2 sisteme: SCADA si GIS, se doreste monitorizarea in
permanenta si eficientizarea retelelor de apa si canalizare in regiunea Turda-Campia Turzii.
Sistemul SCADA oferă instrumente de diagnoză uşor de utilizat şi care asigură acces
eficient la informaţiile relevante cum ar fi cauzele şi valorile de proces necesare pentru
rezolvarea problemelor. La nivelul SCADA, sunt disponibile instrumente pentru crearea de
rapoarte şi analizarea datelor de proces, date ce pot fi utilizate pentru optimizarea procesului
în scopul reducerii consumului de electricitate.
Un nivel înalt de disponibilitate este necesar pentru toate părţile unei aplicaţii
identificate ca fiind critice şi poate include redundanţă pentru:
• arhitectura de putere, generatoare stand-by,
• UPS (surse neintreruptibile),
• control motor, PLC (automate programabile),
• comunicaţii şi SCADA (Control Supraveghere şi Achiziţie de Date).
Sistemul SCADA este eficient pentru supravegherea, analiza şi optimizarea
proceselor pentru apă.
Pentru a atinge nivelul de calitate stabilit de norme, sistemul SCADA înregistreaza şi
trateaza toate informaţiile relevante necesare pentru monitorizarea retelelor. Jurnalele de
sistem SCADA sunt furnizate în formate standard precum Excel, SQL sau Oracle.
‘‘Analizorul de proces’’ este instrumentul perfect pentru tratarea diferitelor date de
proces cum ar fi măsurători, alarme şi surse de date digitale într-un singur mediu - interfaţa
de utilizator intuitivă ce furnizează rapid operatorului informaţiile relevante.
Îmbunătăţirea distribuţiei electrice şi a controlului motoarelor ofera modernizarea
echipamentelor de distribuţie electrică ca soluţie pentru a răspunde la cerinţele crescânde
privind nivelul de calitate si eficienta energetica. De exemplu, echipamentul modern ce are
comunicaţie şi control al puterii încorporate, poate fi implementat pentru un management
energetic mai bun şi mai uşor.
Variatoarele de viteză sunt instrumente extrem de adaptabile pentru reglarea uşoară şi
pentru un control mai precis al proceselor.
Toate aceste consideratii duc la o eficientizare si la o economie importanta de energie
electrica. In majoritatea sistemelor de pompare si distributie a apei, un factor important in
pretul de cost al apei il reprezinta energia electrica. Prin reducerile energiei electrice se pot
reduce considerabil preturile de cost ale apei potabile.

Sistemul GIS (Sistem Informational Geografic), ofera reprezentarea si analiza

retelelor de apa si canalizare si faciliteaza gestionarea acestora. Aplicatiile GIS majore pentru
industria apei sunt urmatoarele:
- GIS-ul ofera descrierea infrastructurii retelelor de apa si canalizare, identifica
problemele si recomanda solutii, programeaza si intretine activitatile de intretinere si sprijina
analiza tehnica a retelelor;
- Topologia GIS oferă informații despre modul în care elementele de rețea sunt
conectate între ele și care este direcția de curgere;
- Aplicatia GIS poate fi folosita pentru a sprijini dezvoltarea unor modele hidraulice
pentru sisteme de apă și canalizare (zonele inundabile);
- Aplicatia GIS poate fi utilizata pentru cartografierea hartilor, pentru gestionarea
operatiilor de întreținere, precum și monitorizarea apei și a sistemelor de canalizare. Exemple
de aplicații includ:

7
 - Sustinerea activitatilor de inspecție și întreținere;
- Sustinerea activitatilor de vizualizare a retelelor cu CCTV;
- Identificarea vanelor care trebuie să fie închise pentru a repara o conductă de
apă spartă;
- Urmărirea activitatilor de detectare a scurgerilor pentru un sistem de apă.
In concluzie sistemul GIS, ofera interogarea rapida sub diferite forme a retelelor de
apa si canalizare si vine in sprijinul eficientizarii administrarii retelelor, fapt care conduce si
la un consum mai redus de energie electrica, deoarece interventiile asupra retelelor de apa
potabila si apa uzata, se pot realiza mult mai rapid si mai eficient.

c) Reabilitarea surselor de apa ala municipiului TURDA

Obiectivele legate de distributia apei potabile si de producere sunt urmatoarele:
- Siguranta, alimentare 24 de ore;
- Calitatea apei in conformitate cu standardele: concentratie suficienta de
clor pentru nivelul consumatorilor (0.5-0.7 mg/l);
- Calitatea apei in conformitate cu standardele: fara intruziuni de apa
nepotabila din mediu;
- Calitatea apei in conformitate cu standardele: fara colmatari masive in
conducta
- Capacitate suficienta de debit impotriva incendiului;
- Presiune adecvata in retea: Presiune suficient de mare, nu este mai scazuta
de 0.5 bari
- Presiune adecvata in retea: Presiunea sa nu fie mai mare de 6 bari in
reteaua de distributie;
- Functionare eficienta de energie;
- Instalarea si gestiunea eficienta a retelei din punct de vedere al costului;
- Posibilitatea usoara si ieftina pentru extinderi viitoare de retea;
- Gestiunea si intretinerea usoara a retelei.
- Optiunile de imbunatatire a distributiei apei au fost evaluate si comparate
in conformitate cu obiectivele stabilite pentru proiect si in conformitate cu
POS mediu.
Impactul proiectului va duce la :
- Exploatare mai buna a surselor de apa subterana;
- Tratarea apei in conformitate cu cerintele de siguranta;
- Reducerea pierderilor de apa in reteaua de distributie si costuri de operare
substantial mai mici;
- Reducerea costurilor pentru substante chimice si energie;
- Calitatea de apa potabila asigurata conform reglementarilor nationale si UE;
- Reducerea riscului la care este supusa sanatatea umana;
- Alimentare cu apa de calitate datorita echipamentului si instalatiilor, care sunt
moderne si sigure;

Beneficiile reabilitarii surselor de apa Turda sunt:

- Cresterea debitului de apa captat;
- Cresterea randamentului prin montarea ehipamentelor noi si implicit scaderea
consumului energetic.
- Cresterea fiabilitatii prin dotarea cu echipamente modern;
- Asigurarea debitelor de apa livrate de la cele doua surse;
- Supravegherea si exploatarea instalatiilor prin automatizare hidraulica si
electrica ale puturilor;

8
 - Urmarirea , supravegherea si exploatarea instalatiilor realizate din dispeceratul
local si transmiterea datelor prin SCADA , in dispeceratul central de la sediul
companiei.

4. UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE

Biogaz capturat si exploatat pentru generare de electricitate
Biogazul
Transformarea în venituri, a deşeurilor şi reziduurilor organice.
Reziduurile de la ferme, gunoiul de grajd, deşeurile alimentare şi deşeurile de abator
pot fi prelucrate într-un rezervor anaerob care produce biogaz. Biogazul este compus din
aproximativ 65% metan şi 35% CO2.

 Biogazul poate fi utilizat:

 În cazane pentru producerea călduri;
 În centrale cu cogenerare pentru a produce energie electrică şi căldură .
 Avantajele biogazului:
 Utilizarea biogazului reduce cheltuielile proprii de energie şi surplusul de
energie electrică poate fi vândut reţelei publice;
 Reducerea mirosului la prelucrarea gunoiului într-o centrală pe biogaz;
 Producerea biogazului reduce riscul de poluare a apelor subterane cu gunoi de
grajd, deoarece emisiile de azot sunt înlăturate;
 Nămolul din instalaţiile de biogaz oferă perspective pentru agricultura
organică. Fermierii pot refuza îngrăşămintele comerciale;

 Biogazul este o formă regenerabilă de energie. Utilizarea lui este neutră din
punct de vedere a emisiei de CO2.

In cadrul proiectului Fond de Coeziune ,,Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si

apa uzata in regiunea Turda-Campia Turzii” 2007-2013, exista un contract ,, Reabilitare si
modernizare statie epurare”, iar in cadrul acestui contract a fost prevazuta construirea unei
instalatii de capturare a biogazului si transformarea acestuia in energie electrica.

Fig. 4.1. Schema generala a statiei de epurare

9
 4.1. Centrala de cogenerare energie electrica si termica

Exista o unitate de producere combinata a caldurii si a energiei. Odata ce fermentarea

namolului este restabilita, o cantitate mare de productie de biogaz este preconizata.
Unitatile de cogenerare vor fi conecte la sistemul national de distributie a energiei
electrice in vederea comercializarii surplusului de energie produs.
4.2. Fermentarea namolului anaerob
Stabilizarea nămolului va fi o fermentare anaerobă, folosind sistemul vertical de
amestecare cu două propulsoare.
Pentru calcularea volumului fermentării, se foloseşte formula experimentală a lui Pöpel.
V = Q * 175 * 10-0,03*T
Unde Q este debitul de nămol ce urmează a fi fermentat, iar T este temperatura
procesului.
Acest proces are nevoie de un volum al fermentării de 4.200 m 3, motiv pentru care au
fost prevăzute două bazine de fermentare de circa 2.100 m3 fiecare.
Calculele de design au fost efectuate cu sarcina maximă de nămol, de aceea
compartimentul de fermentare poate garanta cel mai bun proces de lucru.

4.3. Producerea de biogaz

Stabilizarea substanţei organice produce biogaz.
Biogazul este compus din metan (65 – 70 %) şi din CO2 (25 – 30 %).
Cantitatea de Carbon conţinut în substanţele volatile (Cv) se schimbă în funcţie de
tipul de nămol:

Cv din nămolul primar 0,567 %

Cv din nămolul secundar 0,550 %
Cv din nămolul 0,558 %

10
 amestecat
Ţinând cont de un factor de eficienţă a procesului de 90%, iată producţia de biogaz
Qgas= GT* Cv în nămolul amestecat * 0,90
Biogazul produs are potenţial termic egal cu 6.000 kcal/m³ (6,98 kW/m³), iar energia
disponibilă este egală cu:
E = Qgas*6,98 (kW/h)
4.4. Boilere
Nămolul din fermentatoare trebuie să menţină o temperatură de 34°C.
Cantitatea de căldură ce trebuie produsă este calculată folosind următoarele date de design.
Cantitatea de căldură ce va fi produsă este determinată de suma Q r , care este căldura
necesară pentru încălzire, şi Qd , care reprezintă căldura disipată.
Q = Qr+ Qd kW/h
4.5. Rezervor de biogaz si cosul facliei
Capacitatea minimă a rezervorului de gaz (25-30% din producţia totală de biogaz)
trebuie să fie egală cu 870÷970 m3.
Un rezervor nou de gaz cu membrană este instalat, având capacitate unică de 1.000 m3.
În condiţii de urgenţă, pentru a vinde biogazul inutil, este instalat un coş al faclei de
150 m³/h.

4.6. Staţie pentru absorbţia h2s din biogaz

Desulfurarea uscată se bazează în general pe reacţia chimică dintre oxidul de fier şi
hidrogenul sulfurat.
Este mai degrabă dificil ca FeS produs din acest proces să fie regenerat, de aceea este
nevoie ca o staţie de desulfurare să fie disponibilă pentru a evita, pe cât posibil. Adsorbantul
tratat este amestecat îndeaproape cu substanţe alcaline.
Conform celor arătate în reacţia menţionată mai sus, nitrogenul creat colectează un
adsorbant şi drept urmare, activitatea de adsorbţie scade uşor după fiecare regenerare.
Numărul de regenerări la care poate fi supus adsorbantul depinde de condiţiile de
operare, în special de concentraţia de H 2S a gazelor ce vor fi tratate. În special, o concentraţie
mai mare înseamnă posibilităţi mai mici de regenerare. În cadrul aplicaţiilor industriale,
adsorbantul este de obicei regenerat de 2 până la 5 ori maxim.
Se ştie bine că există mai multe tipuri de cristalizări ale oxidului de fier: produsul cel
mai potrivit pentru obţinerea reacţiei este folosirea oxidului de fier hidratat Alfa – modificat.
De fapt, oxidul de fier hidratat cu conţinut mare de Fe 2O3 este un desulfurat de
calitate mare. Desulfurantul organic este compus din oxid de fier tratat chimic, selectat din
multe materiale prime pe bază de oxid de fier.
Mai mult, procesul special de alcalinizare îmbunătăţeşte proprietatea de desulfurizare
a Fe2O3.
Caracteristici ale biogazului:
- Capacitate = 300 mc/h
- CH4 = volum ~ 65-70%

11
 - CO2 = volum ~ 30%
- H2S = volum 0,3%
- Temperatură = 25 - 30° C.
- Umiditate = 100%

4.7. Căldură si putere combinate (cpc)

Instalaţia va fi dotată cu o nouă clădire care va găzdui o centrală de circa 258.000
kcla/h e pentru a produce energie electrică din căldura procesului de fermentare, vor fi
instalate 1 motoare în adiacente clădire CHP.
Un motor poate recupera o cantitate de energie termică (283.800 kcla/h ) adecvată
producerii căldurii necesare celor două fermentatoare. Astfel, prin producţia de biogaz pot fi
alimentate cele motor CHP.
Acest motor este în măsură să consume circa 110÷130 mc/h de biogaz, echivalent cu
producţia maximă de biogaz calculată, şi să producă 260 kWh.
În fiecare zi instalaţia de cogenerare va fi în măsură să producă o cantitate de energie
electrică de 4.160 kWh.

4.8. Depozitare a nămolului fermentat

Nămolul fermentat este acumulat în interiorul unui îngroşător static cu diametrul de
14 m, dotat cu două mixere sumbersibile în măsură să menţină în mişcare nămolul. S-a
preferat instalarea mixerelor în locul unui pod, ca la celelalte două îngroşătoare
gravitaţionale, datorită naturii gravitaţionale a nămolului fermenta

5. UTILIZAREA VIITOARELOR ENERGII REGENERABILE

Energia solara: Radiatiile solare exploatate pentru generarea de electricitate, de:
- Celulele fotovoltaice
Lumina directa a soarelui este cea mai abundenta sursa de energie de pe glob. O parte
este absorbita de atmosfera si se regaseste sub forma energiei eoliene, dar in medie 1.353
KW/m 2din aceasta energie cade pe suprafata Pamantului.
Utilizarea directa a energiei solare (a acestui kilowat) se face de mult timp folosind
captatoare solare cu sau fara concentratoare pentru incalzirea apei, pentru incalzirea aerului,
pentru topirea metalelor si pentru producerea de energie electrica in central termice solare.

Exista multe central termice solare care produc energie electrica, cu puteri de sute de MW
fiecare.
Cea mai interesanta cale de utilizare a energiei solare este conversia ei directa in
energie electrica. Exista mai multe modalitati de utilizare directa a energiei solare: conversia
fotovoltaica, se pare ca are cele mai mari posibilitati de a devenii o tehnologie alternativa la
modul clasic de producere a energiei electrice in conditiile actualei crize energetice.
Exista mai multe tipuri de fotocelule si anume: celule fotovoltaice cu siliciu cristalin,
cu siliciu amorf hidrogenat.

12
 CAP.2 STUDIU DE CAZ - Analiza Cost-Beneficiu

Frontul de captare Mihai Viteazu

Reabilitarea puturilor:
Frontul de captare Mihai Viteazu este format din 6 puturi de mica adancime: (P2, P3,
P4, P6, P7, P9). Lucrarile vor include, pentru fiecare put:
- Reabilitarea cabinei put inclusiv lucrari structurale si finisaje;
- Aprovizionarea si instalarea unei pompe nesubmersibilă orizontală, a unui
filtru cu picior, a conductelor de legatura si vanele aferente;
- Aprovizionarea si instalarea a unui debitmetru ultrasonic;
- Pentru monitorizarea si procesarea continua a nivelului panzei freatice de la
frontul de captare, se vor aproviziona si instala un numar de 6 traductoare de
nivel de tip piezometric;
- Datorita faptului ca la Sursa Mihai Viteazu, sunt puturi sapate avand diametrul
de 2 m si fiecare put are cabina putului amplasata langa acesta, in care este
statia de pompare aferenta fiecarui put, lucrarile de reabilitare pentru fiecare
put vor cuprinde si reabilitarea putului efectiv si nu doar a cabinei putului.

Un sistem inteligent SCADA este proiectat si instalat in cladirea administrativa de la

Mihai Viteazu. Acest sistem SCADA acopera intreaga linie de productie a apei de la sursa de
apa bruta Cornesti si Mihai Viteazu si apoi la rezervoarele de inmagazinare.
Softul este configurat in asa fel incat sa se poata extrage la fiecare ora debit, presiune
in format excel, date care sunt arhivate in fiecare zi. Informatii necesare controlului si
stabilirii costului apei furnizate. Aceasta operatie o fac dispecerii care au fost instruiti in acest
sens pentru a trece de la consemnarea in registre manual, la salvare si imprimare la sfarsitul
programului a acestor parametrii.
Spa 3 Mihai Viteazu- Ansamblu pompare, format din şase electropompe cu ax
orizontal, aspiraţie axialǎ refulare radialǎ , corpul pompei din fontǎ(5A+1R), pompe active şi
ca rezervǎ având caracteristici conform Fisei Tehnice : Q=276mc/h, H=25mCA, N=2500r/m,
P=30KW, U=3X400V, F=50 Hz, T=-20 – 120 º C, fiecare pompǎ montatǎ pe şasiul propriu,
format din pompǎ, motor electric, placǎ de bazǎ, ansamblu fiind echipat cu tablou de
comandǎ şi automatizare inclusiv convertizor de frecvenţǎ, recipient hidropneumatic,
conducte comune de aspiraţie şi de refulare
Dupa montarea convertizoarelor, consumul de energie electrica al acestei statii de
pompare apa potabila a scazut cu 15%. Variatoarele de viteză sunt utilizate în aplicaţiile de
pompare având mari avantaje.
Prin reglarea vitezei de rotaţie, puterea electrică absorbită poate fi redusă cu 50% până
la 80% din debitul nominal. În instalaţiile de apă, armonicile sunt generate în principal de
variatoarele de viteză, generatoare de ozon şi lămpi UV, care ar trebui administrate cu grijă
pentru a se evita rezonanţa, mai ales dacă există condensatoare pentru corecţia factorului de
putere. Cererile mari de curent şi deconectările sunt cele mai frecvente consecinţe negative
ale armonicilor. Echipamentele electrice de ultima generatie pot asigura soluţii pentru
managementul armonicilor în conformitate cu reglementările in vigoare.

13
Grafic consum kilowatt/metru cub apa
Consum Consum
kw/mc kw/mc
2011 2012
Ianuarie 0.327504 0.259863
Februarie 0.336443 0.264041
Martie 0.332634 0.256673
Aprilie 0.31491 0.215388
Mai 0.315148 0.197817
Iunie 0.311495 0.192855
Iulie 0.302322 0.2118
August 0.31466 0.216942
Septembrie 0.310073 0.21813
Octombrie 0.308712 0.229912
Noiembrie 0.297046 0.239586
Decembrie 0.259271 0.261124
MEDIE 0.310818 0.229227
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15 consum kw/mc
0.1 2011
consum kw/mc
0.05 2012
0
E E I E E E e
A RI RTI MA IULI BRI BRI edi
A
NU M M M M
TE OIE
IA P
SE N

Mai sus se arata prin intermediul unui grafic, o comparatie in punctul de lucru Mihai
Viteazu si anume: s-a calculat consumul kw/mc in anul 2011 si kw/mc in anul 2012 (in a
doua jumatate a anului 2012 a avut loc finalizarea lucrarilor de modernizare a statiei de
pompare apa potabila).

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Manual de intretinere si operare Sistem SCADA, SC IMSAT SA, proiect

,,Reabilitarea surselor de apa Turda’’.

2. “Reţele de distribuţie a apei’’, Sergiu Calos, Liliana Balmuş, Mihaela Contǎşel, Ed.
Min. Educ. Rep. Moldova, Chişinǎu, 2004.

3. Strategia Naţională de Eficenta Energetica a Romaniei

4. “Surse Alternative de Energie”, Radu Munteanu, Ioan Vadan, Editura MEDIAMIRA,

Cluj-Napoca, 2008.

15
Pagina de titlu (coperta interioară)

Cuprinsul Lista tabelelor şi/sau a figurilor,

ilustraţiilor (opţional)

Listă cu abrevieri (opţional)

Mulţumiri (opţional)

Conţinutul lucrării

Bibliografie

Anexe

Glosar de termeni (opţional)

16