Departamentul: Transporturi, Trafic şi Logistică

Disciplina: Trafic în Reţele cu Acces Reglementat

5. CALCULUL INTERVALELOR DE STAŢIE

Locul şi modul de apariţie a intervalelor de staţie, în funcţie de înzestrările tehnice existente ale
secţiei de circulaţie şi staţiilor de cale ferată, sunt prezentate în tabelul nr. 5.1:
Tabelul nr. 5.1
LINIE SIMPLĂ LINIE DUBLĂ
Telefon B.L.A. Telefon B.L.A.
C.C.B. , C.E.D. C.E.D. C.C.B. ,C.E.D. C.E.D.
1 hsn hsn –– ––
2 hî hî –– ––
3 hu –– hu ––
4 hes –– hes ––
5 hse –– hse ––
6 –– I –– I
7 –– Is –– Is
8 –– Ie –– Ie

Intervalele de staţie reprezintă duratele minime ale opririi trenurilor, în vederea realizării
operaţiilor tehnice de încrucişare şi depăşire.
Aceste intervale asigură condiţiile de siguranţa circulaţiei trenurilor şi utilizarea raţională a
capacităţii de tranzit şi prelucrare a staţiilor şi secţiilor de circulaţie .
Durata intervalelor de staţie sa calculează pentru fiecare staţie şi depinde de următorii factori:
– sistemul de organizare a circulaţiei (cale liberă, B.L.A.);
– modul de manevrare a schimbătoarelor de cale (C.C.B., C.E.M., C.E.D.);
– schema punctului de secţionare (lungimea diagonalelor,amplasarea);
– felul trenului , masă , lungime.

5.1 Intervalul de sosire nesimultană

Reprezintă timpul scurs din momentul sosirii unui tren într-o staţie până în momentul trecerii sau
sosirii , în aceeaşi staţie, a unui tren din sens opus.

1
 Fig. 5.1 Intervalul de sosire nesimultană

Lmin = lt + lse + lbl(lsp) + lps [m]

unde: lt reprezintă lungimea trenului, lt = 600 + 10n [m];

lbl -lungimea unui sector de bloc, lbl = 1800 + 20n [m];
lse -lungimea de la semnalul de intrare până la semnalul de ieşire al liniei de unde se
expediază trenul, lse = 300 + 5n [m];
lps -distanţa parcursă de tren în timpul perceperii indicaţiei semnalului prevestitor (100 m).

a
L min  m 
pentru cazul a) vom avea: h sn = top + 0,06 [min] (5.1)
v t  km / h 
pentru cazul b) vom avea: h snb  h sna  t sf

unde:
top reprezintă timpul necesar verificării garării trenului 1 şi pregătirea parcursului de trecere sau primire
pentru trenul nr.2;
vt -viteza de trecere a trenului nr. 2 prin staţie (60km/h);

Durata necesară pregătirii parcursului este ilustrată în tabelul 5.2.

2
 Tabelul nr. 5.2
Nr. Sistemul de manevrare a schimbătoarelor de cale
Denumirea operaţiei
crt. C.C.B. C.E.D. + B.L.A. C.E.D. + Telefon
1 Raportarea sosirii trenului nr.1 întreg 1 ––– 1
2 Comanda de primire a trenului nr.2 1
Executarea parcursului pentru primirea
3 4 1 1
trenului nr.2 şi raportarea către IDM
Comanda de punere pe liber a semnalului de
4 1
intrare pentru trenul nr.2

Valoarea obţinută cu ajutorul relaţiei (5.1) se rotunjeşte în plus, la număr întreg de minute.
Se vor calcula cele două valori pentru intervalul de sosire nesimultană (cazul a şi b).

5.2 Intervalul de încrucişare

Reprezintă timpul minim, considerat din momentul trecerii sau sosirii în staţie a unui tren până
în momentul expedierii, pe aceeaşi distanţă de circulaţie (sau sector de bloc ), a altui tren din sens
opus, care a fost oprit în staţie în vederea realizării operaţiei de încrucişare cu trenul sosit anterior.

Schemele posibile de încrucişare a trenurilor sunt prezentate în fig. 5.2:

Fig. 5.2 Scheme posibile de încrucişare a trenurilor

hî = top + tps

unde :
top reprezintă timpul necesar pentru efectuarea operaţiilor în legătură cu expedierea trenului din staţie
(operaţiile sunt aceleaşi cu cele prezentate în tabelul 4.2, dar operaţia numărul trei durează un

3
 minut);
tps -timpul necesar pentru perceperea indicaţiei semnalului de ieşire de către trenul care se
expediază şi punerea trenului în mişcare(tps=0,05 min).

5.3 Intervalul dintre trenurile care circulă în grup

Schemele posibile de urmărire a trenurilor sunt prezentate în fig. 5.3

Fig. 5.3 Scheme posibile de urmărire a trenurilor

Poziţia trenurilor pentru cazurile a şi c, este prezentată în fig.5.4:

Fig. 5.4 Poziţia trenurilor pentru cazurile a şi c

L min  m 
hu = top + 0,06 [min]
v t  km / h 

top = tb + tr + ta [min]

unde: lsp reprezintă lungimea între semnalul de intrare şi semnalul prevestitor, lsp=900 + 20n [m];
tb – timpul necesar pentru verificarea garării (trecerii) trenului 1 în(prin) staţia a, 1 minut;
tr – timpul de transmitere a reavizului de sosire a trenului 1 în staţia a,1 minut;
ta – timpul necesar efectuării operaţiilor legate de tranzitarea trenului 3 prin staţia b. Cuprinde
4
 operaţiile 2,3 şi 4 din tabelul 4.1.

Pentru cazurile b şi d intervalul de urmărire se calculează cu relaţia :

hu = top = tb + tr + ta

În lucrare, se va adopta pentru hu valoarea maximă reieşită din cele 4 cazuri calculate.

5.4 Intervalul de expediere şi sosire nesimultană

Reprezintă durata minimă dintre momentul expedierii unui tren dintr-o staţie, până în momentul
sosirii în aceeaşi staţie a altui tren din acelaşi sens de circulaţie (fig. 4.5)

Fig. 5.5 Intervalul de expediere şi sosire nesimultană

L min l l
h es  t op  0,06 i
 0,06 e e t / 2 [min]
vm vm

top va fi adaptat după modelul prezentat la punctul 4.1;

v em reprezintă viteza medie realizată pe distanţa le + lt/2;

v im -viteza medie realizata pe distanţa Lmin;

le -lungimea medie de ieşire (lt/2 +15n)[m];
L min L min l l
Termenul 0,06 i se calculează cu relaţia  t sf , iar termenul 0,06 e e t / 2 se
vm vt vm

2(l e  l t / 2 )
calculează cu relaţia: .
a d max

5
 5.5 Intervalul de sosire şi expediere nesimultană

Reprezintă durata minimă dintre sosirea unui tren şi momentul expedierii, din aceeaşi staţie, a altui
tren în acelaşi sens de circulaţie.

hse = top + tps [min]

top reprezintă durata necesară efectuării operaţiilor pe pregătire a parcursului de ieşire pentru trenul 3;

tps –identic cu valoarea de la punctul 4.2.

5.6 Intervalul dintre trenurile care circulă în pachet, pe secţii cu B.L.A.

–– pentru circulaţia la lumină verde :

3lbl  lt
Iv=0,06 [min]
vt

–– pentru circulaţia la lumină galbenă:

2lbl  lps  lt
Ig=0,06 [min]
vt

5.7 Intervalul de sosire la urmărire

6
 L min
Ismin = top + 0,06 [min]
v

Is = Ismin + tfs [min]

Observaţii
- pentru cazul când trenul 4 intră şi opreşte în staţie , v este viteza medie realizată de acest tren pe
distanţa Lmin;
- pentru cazul când trenul 4 trece prin staţie , v este viteza de trecere prin staţie a acestui tren (se
consideră trecerea pe linia directă a staţiei şi deci vtmt = 60 km/h);
Semnificaţia notaţiilor este următoarea:
lse reprezintă lungimea de la semnalul de intrare până la marca de siguranţă a liniei de garare a trenului
2, (300+5n)m;
lps – lungimea parcursă de tren în timpul perceperii indicaţiei semnalului prevestitor (100m) ;
lbl – lungimea unui sector de bloc (1800 + 20n)m ;
lt – lungimea trenului (600 + 10n)m;
top – durata de efectuare a operaţiilor legate de verificarea sosirii trenului 2 şi efectuarea parcursului
pentru trenul 4.

7
 L e min  m  L min m 
Is = top + 0,06 + 0,06 [min]
v km / h  v km / h 

Observaţie
Pentru trecerea fără oprire a trenurilor, pe linia directă a staţiei, v reprezintă vt pentru categoria de
trenuri care se urmăresc.
5.8 Intervalul de expediere la urmărire

L min  m 
I2e = 0,06 [min]; I1e = I2e + tsd [min]
v t (km / h )

lu –distanţa parcursă de trenul 1 în timpul top;

vt – este viteza de trecere a trenului 1 prin staţie.