Sunteți pe pagina 1din 20

Activitățile aplicative:

Înscrierea pe platforma de
e-learning
https://dppd.iasi.center/

Evaluarea finală pe baza


unui portofoliu întocmit de
fiecare cursant. Temele,
vor fi afișate pe platformă.
Portofoliile, în format .pdf
vor fi încărcate în conturile
individuale, pe platformă.
Cucoş Constantin, (2006). Informatizarea in educație.
Aspecte ale virtualizării formarii. Polirom, Iaşi.

Asandului L., Ceobanu Ciprian (coord.),(2007). Abordări


statistice şi ipostaze educaţionale ale modelului E-
learning. Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

Brut, Mihaela, (2006). Instrumente pentru E-learning.


Polirom, Iaşi.
I.1 O perspectivă istorică privind utilizarea
calculatorului în educație

I. 2 Mediile virtuale de învățare. Caracteristici

I. 3 Comunitățile virtuale de învățare

I. 4 Definirea domeniului IAC


• Formarea cu ajutorul calculatorului (computer based training – CBT), sau
mai precis o formă a acesteia, a fost experimentată pentru prima dată cu
aproximativ jumătate de secol în urmă.
• În 1959 Don Bitzer de la Universitatea Illinois a creat sistemul PLATO – un
sistem computer ce permitea formatorilor și cursanților să interacționeze în
scopuri educaționale. După perfecționare, acest sistem a devenit
predecesorul platformelor pentru e-learning de astăzi, așa cum este
platforma Blackboard.
• Comunitatea științifică leagă începuturile e-learningului și ale instruirii
asistate de calculator (în sensul pe care îl cunoaștem astăzi) de activitatea
profesorului american Patrick Suppes de la Universitatea Stanford. Acesta a
fost primul cercetător care, în 1966, a pus la punct un sistem bazat pe
utilizarea calculatorului în context educațional: CMI (Computer Managed
Instruction) – instruirea gestionată de calculator. Era vorba în esență despre
crearea unei serii de sisteme tutoriale care încercau să ofere suport în
învățare pentru studenți și elevi.
Perioada Forme Suport tehnologic Caracteristici educaționale

Înainte de Evaluarea cu Computere mainframe – de mari Utilizat în principal în domeniul evaluării ; acest
ajutorul dimensiuni; limbaje-mașină model viza instruirea informaticienilor.
1960
ordinatorului complicate; utilizarea cartelelor
perforate.

1960-1975 CMI Instruirea Ordinatoare cu terminale grafice; Primele sisteme tutoriale care încercau să ofere
controlată de primele limbaje educaționale de suport în învățare pentru studenți și elevi
calculator programare; (Suppes).
PLATO „notițele electronice” – precursorul Interacțiune și cooperare pentru a crea
(Computer Managed sistemelor de mesagerie instant și de conținuturi educaționale; Primele cursuri
Instruction) conferință on-line. electronice (courseware) (Bitzer).

1975-1985 CAL Învățarea Primele computere personale, Învățarea asistată de ordinator pleacă de la
asistată de portabile; primele rețele locale; principii behavioriste (sunt evaluate
calculator -IAC programare în scop educațional. răspunsurile); programe simple pentru învățare
(Computer Assisted și evaluare; interacțiune locală
Learning)
Perioada Forme Suport tehnologic Caracteristici educaționale
1985-1990 CBT Computere tot mai puternice; apar Modelul pedagogic în care persoana care învață are
Formare bazată primele domenii de internet (.com); un rol pasiv încă este dominant; odată cu
pe ordinator interfețe grafice complexe. dezvoltarea capabilităților grafice și utilizarea

(Computer Based multimedia începe treptat să se impună modelul

Training) cognitivist – constructivist. Apar cursurile


interactive cu elemente de multimedia
(courseware), al căror design este influențat tot mai
mult de principiile constructiviste.

1990-1995 WBT Formarea Dezvoltarea Internetului global; Conținuturile educaționale încep să fie livrate prin
prin intermediul computerele devin accesibile din intermediul Internetului dar și al CD-Rom.
Internetului punct de vedere economic; crește Cursantul joacă un rol tot mai activ în propria
(Web Based puterea de calcul a ordinatoarelor. formare. Rolul celui care învață se modifică tot mai
Training) mult – perspectiva constructivistă domină în ceea ce
privește designul programelor educaționale. Apare
interacțiunea (limitată) a utilizatorului de program
educațional.
Perioada Forme Suport tehnologic Caracteristici educaționale
1995- E-learning Calculatoare extrem de puternice, Apar fenomene de tip „democratizare” digitală dar și
global ieftine; portabilitate extinsă; acces „segregare” digitală; cursurile, extrem de flexibile și
2005
(Învățarea facil la Internet. adaptabile sunt livrate aproape exclusiv prin Internet;

electronică) crește nivelul de interactivitate, se dezvoltă masiv


elementele de multimedia on-line (apar baze de date ce
includ obiecte educaționale diverse); modelele cognitivist-
constructiviste constituie baza dezvoltării cursurilor on-
line; modelul e-learning este adoptat pe scară largă de
mediul academic și cel de business.

2005- M-learning Crește mult puterea de calcul și Apare conceptul de „învățare oricând și oriunde”;
(Învățarea portabilitatea ordinatoarelor; se principiile pedagogice ale constructivismului social domină
astăzi
mobilă) dezvoltă exploziv dispozitivele învățarea; cursanții își asumă tot mai mult răspunderea
U-learning mobile (telefoane inteligente, propriei formări; diluarea rolurilor educaționale
(Învățarea tablete); se dezvoltă tehnologia tradiționale – oricine poate deveni creator de obiecte
ubicuă) wireless și crește foarte mult educaționale pe care le poate face publice prin intermediul
viteza acesteia; rețelele sociale rețelelor sociale; se dezvoltă comunitățile virtuale de
domină Internetul. învățare în care fiecare învață de la fiecare.
• o infrastructură informatică, ce are în vedere funcțiile
Dintr-o perspectivă de expediere a cursurilor, de sprijinire a colaborării,
evaluarea performanței, înregistrarea datelor
largă, sistemele de cursanților, precum și generarea de rapoarte, pentru a
management a maximiza eficiența întregului act de învățare;
învățării, sunt • un mediu de învățare creat artificial cu sprijinul
tehnologiei, care încearcă să simuleze condiții și
cunoscute și sub criterii apropiate de realitate și care să faciliteze
numele de medii de procesul de învățare într-o manieră superioară
învățării de tip tradițional; acest mediu de învățare
învățare virtuale. include un set de instrumente pentru predare și în
Acestea includ: sprijinul învățării concepute pentru a îmbunătăți
experiența educațională a cursanților.

Alți autori consideră • un sistem de management al cursanților;


• un sistem de management al conținuturilor de
că un mediu virtual învățare;
de învățare poate • o sală de clasă virtuală;
include: • alte funcții auxiliare.
Un mediu virtual de
învățare este un spațiu • (i) să permită acces facil și rapid la informații, respectiv să fie construite
informațional proiectat utilizând baze de date care produc pagini Web dinamice sau în HTML
special în acest scop. În (fișiere îmbogățite cu metainformații);
esență orice site web este • (ii) să facă posibilă multi-creația, respectiv conținuturile să poată fi
un spațiu informațional. produse și îmbogățite continuu de mulți autori;
Pentru a căpăta și • (iii) să indice surse suplimentare de informare;
caracteristica de spațiu
• (iv) pagina Web trebuie să fie întreținută iar informațiile incluse în acest
educațional este site să fie actualizate continuu;
necesară o arhitectură
• (v) să poată fi adaptată continuu la evoluțiile tehnologice;
specială, o structură
specifică, orientată către • (vi) să permită interacțiunea între creatorii site-ului și public ca și între
persoanele din public.
funcționalitățile
educaționale:

• Un set de pagini Web nu se constituie într-un spațiu educațional decât dacă


în jurul informațiilor incluse în cadrul acestora se poate dezvolta o
Un mediu virtual de interacțiune socială. Specificul unui spațiu educațional se referă la faptul că
acesta este populat. Atunci când utilizatorii pot observa cine se află în
învățare este un spațiu interiorul acestui spațiu, care sunt temele de interes, atunci când apar
social. interacțiuni între aceștia, spațiul virtual devine „în mod inerent social”. Un
spațiu virtual educațional trebuie să fie, cu necesitate, un loc social în care
educatorii și educații pot interacționa.
Un spațiu virtual de • Înfățișarea unui astfel de mediu poate fi extrem de diversă, de la variante bazate pe
învățare se bazează pe text până la reprezentări complexe de tip 3D. Problema cheie nu este înfățișarea și
reprezentări ale forma în sine, ci utilitatea acestui spațiu educațional. Oricum, nu trebuie negat rolul
obiectelor înfățișării spațiului educațional (site Web, courseware); aceste elemente nu sunt
neutre, ele contribuie la sporirea curiozității și a motivației cursanților.
educaționale.

• Activitățile de învățare cuprinse în aceste spații pot fi extrem de diverse. De la


activități de informare și transmitere de cunoștințe structurate astfel încât să
respecte principii și norme pedagogice clasice (instruirea programată), la activități
Cursanții – utilizatori de verificare extrem de diverse, până la simularea unor fenomene sau
reprezentarea unor modele fizice, acestea acoperă un spectru larg de domenii. Ceea
ai acestor spații au un ce este caracteristic dar și extrem de important pentru aceste medii de învățare
rol activ. virtuale se referă la rolul activ, creator al celor care învață. De la documente
realizate în cooperare, la pagini Web sau diverse alte obiecte educaționale (filme,
animații, fișiere sunet), toate sunt aspecte care definesc rolul de producători de
cunoaștere al cursanților.

Mediile de învățare • De multe ori, educația care se bazează pe utilizarea computerului și a internetului
virtuale nu se limitează este asociată cu învățământul la distanță în opoziție cu învățământul de tip față-în-
față. De fapt, diferențele dintre cele două soluții educaționale tind să se estompeze.
la învățarea la La aceasta contribuie noile forme și soluții educaționale, ce se nasc pe măsura
distanță. dezvoltărilor tehnologice, cum ar fi m-learningul.
Mediile
virtuale de
învățare • Așa cum mediile fizice de învățare integrează resurse diverse, la fel și mediile
educaționale virtuale integrează instrumente pentru: informare, comunicare,
integrează colaborare, învățare și management al învățării.
instrumente
diverse.

• Deși mare parte dintre activitățile de învățare se derulează la distanță, cu sprijinul


dispozitivelor digitale, un mediu virtual de învățare se suprapune cu mediul fizic, cel
Mediul puțin parțial.
virtual de • Utilizarea metodei IAC în cadrul activităților din clasă, presupune o prelungire a
învățare se mediului fizic educațional către mediul virtual. Să remarcăm că mediul de învățare
suprapune include, pe lângă componenta virtuală bazată pe utilizarea ordinatorului, a
laptopurilor, telefoanelor mobile și a tabletelor și alte componente cum ar fi:
cu mediul • resurse materiale diverse (cărți, instrumente, aparatură);
fizic. • o varietate de interacțiuni care nu sunt mediate de ordinator: discuții față-în-față,
prelegeri, discuții de grup;
• multiple activități educaționale ce nu fac parte din lumea virtuală: excursii, vizite etc.
• Posibilitatea unei supraîncărcări cognitive. Amestecul complex de mesaje multimodale prezente în unele
aplicații de învățare poate conduce la o suprasarcină cognitivă iar cursanții nu pot procesa eficient
A. informațiile bogate întâlnite în spațiul virtual.

• De multe ori, aplicațiile pentru învățare în mediul virtual sunt centrate mai ales asupra cursurilor și mai
puțin asupra cursanților. În acest context apare problema creatorilor acestor aplicații și a modului în care
B. sunt respectate principiile pedagogice care stau la baza acestora.

• Deși aria de aplicabilitate a acestui tip de învățare pare a fi nelimitată, există unele domenii și discipline a
căror învățare în mediul virtual se poate desfășura cu mai mult succes decât a altora.
C.

• Impactul relativ limitat asupra procesului educațional general; învățarea în mediul virtual nu dezvoltă
într-o manieră relevantă abilitățile de învățare independente.
D.

• Mediul virtual de învățare limitează cursanții datorită accesului la un set redus de activități și datorită
faptului că aceștia nu au nici un control asupra condițiilor în care se desfășoară activitățile educaționale
E.
• Deși sistemele de management a învățării funcționează bine în ceea ce privește livrarea de conținuturi,
acestea pot asigura cu dificultate alte componente importante ale procesului de învățare, cum ar fi
F. atingerea de performanțe superioare în învățare sau un management performant al actului de cunoaștere.
Comunitățile virtuale • sunt, de obicei emergente, adică se pot forma din propria inițiativă a
sunt grupuri de oameni câtorva membri;
cu practici și interese • unele comunități virtuale se constituie la inițiativa unor grupuri de
organizare ce au la bază diverse corporații cu scopul de a realiza o
comune care comunică sarcină sau o lucrare;
între ei periodic, printr-o • de obicei comunitățile virtuale nu au lideri (în sens tradițional);
aplicație comună și într- • sunt dispersate în spațiu și timp, formând o rețea complexă de
o manieră organizată cu relații și comunicare;
ajutorul Internetului • membrii unei astfel de comunități virtuale pot fi eterogeni din
perspectiva caracteristicilor sociale, dar omogeni, în ceea ce privește
Comunitățile virtuale se atitudinile și interesele;
ocupă de tematici dintre • comunicarea, în cadrul acestor comunități se desfășoară, de cele mai
cele mai diverse și, în multe ori, în formă scrisă, fapt care favorizează participarea precum
mod evident există între și eliminarea unor blocaje în producția de idei;
acestea și multe • aceste comunități oferă perspectiva păstrării anonimatului on-line
fapt care oferă tuturor membrilor un statut egal;
comunități virtuale de • structura acestor comunități permite ca, uneori, să apară abuzuri
învățare. Caracteristicile din partea unor membri;
comunităților virtuale • părăsirea unei astfel de comunități virtuale este extrem de facilă,
sunt : oricine putând să o părăsească.
Comunitățile virtuale de învățare pot fi văzute ca o subspecie a comunităților
virtuale. Aceste comunități de învățare păstrează caracteristicile generale ale unei
comunități virtuale dar au și unele trăsături particulare. Astfel, sunt amintite trei
modele de bază ale comunităților virtuale de învățare cu trăsături specifice.

• motivație sporită pentru învățare;


1. Comunități • libertatea de a-și susține propriile idei;
simple de învățare • oportunități de dezvoltare a învățării autonome;
• oportunități de interacțiune cu colegii în modalități diverse;
(închise sau • un loc de întâlnire cu persoane care au același stil de gândire;
deschise); membrii • un loc de întâlnire pentru dezbaterea unor idei comune;
acestor comunități
• depășirea granițelor și structurilor tradiționale din interiorul
se bucură de o serie unei organizații, facilitându-se diseminarea informațiilor și a
de avantaje: bunelor practici.
• De exemplu grupurile educaționale de tip Google sau Facebook.
2. Comunitățile de
învățare • grupul de management oferă suport tehnic și
manageriate sunt administrativ pentru comunitatea virtuală de învățare;
organizate de • comunitatea de învățare este susținută de anumite
instituții sau obiective de învățare;
organizații; de regulă • membrii și facilitatorii aduc în comun idei și abordări
au persoane care educaționale noi;
joacă rolul de • membrii comunității virtuale dezvoltă sarcini de
facilitatori (tutori) și învățare prin cooperare;
un grup de • crește flexibilitatea procesului de comunicare între
management al membri.
comunității:

3. Comunitățile complexe de învățare cuprind, de regulă persoane cu expertiză


într-un domeniu și sunt constituite cu scopul de a oferi suport și orientare pe unele
domenii considerate a fi importante; aceste comunități au meritul de a elabora
strategii și de a deschide direcții de evoluție în domeniile lor.
Instruirea asistată de calculator se referă la
DEFINIȚIE domeniul teoretico-aplicativ de utilizare a
computerelor în activitatea de învăţare.

Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o


metodă didactică sau o metodă de învăţământ,
care valorifică principiile de modelare şi analiză
cibernetică a activităţii de instruire în contextul
noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii,
caracteristice societăţii contemporane .
Utilizarea computerului în şcoală presupune utilizarea
unui vast inventar de forme de organizare, strategii,
metode şi tehnici didactice de predare, de învăţare şi de
evaluare; din acest punct de vedere IAC este mai
mult decât o simplă metodă didactică.

Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un


mediu integrat hardware-software destinat interacţiunii
dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe si destinatarii
acestuia, in vederea asimilării active de informaţie si
achiziţionării de noi deprinderi.
Însuşirea principiilor IAC ca alternativă la metodele clasice de predare,
învăţare, evaluare;
Cunoașterea avantajelor și limitelor metodei învățării asistate de
calculator;
Identificarea situaţiilor de aplicare a metodei, în alternanţă cu metodele
clasice;

Cunoașterea unor soft-uri educaționale în specialitatea de formare inițială;

Formarea deprinderilor de utilizare a soft-urilor educaționale în procesul


de instruire;
Cunoașterea principiilor de bază pentru conceperea soft-urilor
educaționale;
Perfecționarea competențelor de utilizare calculatorului în procesul de
instruire.