Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

DOCTRINĂ ȘI DEONTOLOGIE ÎN PROFESIA


CONTABILĂ

Student:Oprea Ștefănica-Mirela (Pintilie)


Specializare: AUDIT ȘI GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ
Anul: I

1
INTRODUCERE

Deontologia contabilă exprimă ansamblul regulilor şi uzanţelor care reglementează


raporturile dintre profesionistul contabil, producător al informaţiei contabile şi utilizatorul
acesteia. Ea reprezintă arta îndeplinirii exemplare a îndatoririlor profesionale. Prin
comportament deontologic, profesionistul contabil trebuie să-şi impună o manieră de lucru
compatibilă cu buna reputaţie a profesiunii, evitând orice activitate care poate aduce atingere
acesteia.
Imaginea fidelă, criteriu de performanţă al contabilităţii, se fundamentează pe
concepte de natură etică şi morală: adevăr, sinceritate, regularitate, realitate, neutralitate,
continuitate, permanenţă etc. Obţinerea adevărului contabil reclamă în egală măsură serioase
elemente de profesionalism. Prin atingerea acestui obiectiv, contabilitatea exprimă gradul de
moralitate al afacerilor.1
Necesitatea şi importanta unor norme de etică și conduită profesională şi personală
rezidă din rolul important pe care îl au liber profesioniştii contabili faţă de stat şi societate,
prin urmare, importanţa cunoașterii și aplicării principiilor de bază fundamentale ale profesiei
contabile independente de către fiecare membru CECCAR reprezintă garanția unui
profesionalism modern şi performant, răspunzând celor mai înalte exigențe.
Codul etic al profesioniștilor contabili din România stabilește norme de conduită
pentru profesioniștii contabili și formulează principiile fundamentale care trebuie respectate
de către profesioniștii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniștii
contabili din România acționează în diferite entități și ramuri ale economiei naționale ca liber-
profesioniști sau ca angajați; indiferent de modul de lucru, aceștia trebuie întotdeauna să
respecte codul etic al profesioniștilor contabili.
Codul etic national are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesionsitii
contabili si de a proteja profesionisitii contabili impotriva implicarii acestora in diverse
fenomene negative.
Profesionsitii contabili trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public .
In acest scop relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora , dar si
relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de
comportament profesional. Aceste principii au menirea de a dea autoritatea necesara
serviciilor respective si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-
contabile ce pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice și monitorizarea însușirii și respectării acestora de
către toți profesioniștii contabili constituie una din atribuțiile de baza ale organismului
profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea și resursele
necesare pentru instituirea unui sistem de investigare și de sancțiuni pentru cazurile de
nerespectare a standardelor profesionale și etice.
Una din teoriile privind etica o reprezintă modelul dezvoltării morale a lui Kohlberg
(Lawrence Kohlberg, 1969). Acesta prezintă dezvoltarea morală ca o serie de şase etape
progresive ce descriu logica utilizată in luarea deciziilor in situaţii care implică componente
etice.
Kohlberg a fost primul care a introdus o metodă de evaluare a raţionamentului moral,
prezentând subiectului o serie de dileme sub forma unui şir de povestiri, fiecare punând o
problemă morală specifică. Poate cea mai cunoscută este„dilema lui Heinz”:
1
A se vedea, Emil HOROMNEA, Cultură şi deontologie - repere în profesia contabilă şi afaceri, Revista Audit
financiar, 2013.

2
OBIECTIVELE PROFESIUNII CONTABILE

Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să indeplinească


cele mai inalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai inalte nivele de performanţă şi
să răspundă cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a
patru cerinţe de bază:
1. Credibilitatea. In intreaga societate există nevoia de credibilitate in informaţie şi in
sistemele de informaţii.
2. Profesionalismul. Există o necesitate pentru clienţi, manageri şi alte părţi interesate de a
putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil aparţinand unui
organism profesional.
3. Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea
profesionistului contabil sunt executate la standardele cele mai ridicate de performanţă.
4. Încrederea. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi
incredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor
servicii.2

CERINȚELE ETICE ALE PROFESIONIȘTILOR CONTABILI

Conform Codului etic naţional , se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă


efortul necesar dezvoltarii acestor calitaţi si indeosebi :
 să își dezvolte necontenit cultura (profesională și generală pentru întărirea
discernământului)
 să acorde atenție și timp necesar fiecărei tranzacții și situații examinate pentru formarea
unei opinii, înainte de a face propuneri;
 să își exprime opinia și să se pronunte cu sinceritate, fără ocolișuri, ipotezele și concluziile
formulate;
 să nu dea ocazia de a se afla în situația de a nu putea să işi exercite libertatea de gândire
sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
 să considere că independența sa trebuie să își găsească manifestarea deplină în exercitarea
profesiei, să protejeze profesia prin respectarea normelor, regulilor și dispozitiilor stabilite
de Corp.
Modul în care ar trebui reglementată profesia contabilă a constituit în ultimii ani subiectul
multor dezbateri și,în consecinâî, au avut loc multe schimbări deoarece profesioniștii
contabili,clienții lor,organismele profesionale și guvernele caută să se asigure că profesia
contabilă continuă să furnizeze servicii de înaltă calitate și contribuie la creșterea și
dezvoltarea economică globală.

2
A se vedea Melinda Timea FÜLÖP, op.cit.

3
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE PE CARE PROFESIONISTUL CONTABIL TREBUIE SĂ LE
RESPECTE

Un profesionist contabil poate încălca, în mod neintenţionat, o prevedere a prezentului


Cod. În funcţie de natura și importanţa situaţiei respective, o asemenea încălcare
neintenţionată poate fi considerată a nu compromite conformitatea cu principiile
fundamentale, cu condiția ca această încălcare să fie descoperită, corectată prompt și să fie
aplicate măsurile de protecție necesare.
Când un profesionist contabil întâlnește situații neobișnuite în care aplicarea unei
cerințe specifice din Cod ar da naștere unui rezultat disproporționat sau unui rezultat care ar
putea să nu fie în interesul public, se recomandă ca profesionistul contabil să se consulte cu un
organism membru sau cu autoritatea de reglementare relevantă.

1. Principiul integrității
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi
drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false care
ar putea induce in eroare utilizatorii.  Integritatea implică,  de asemenea, tranzacţii corecte şi
juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, declarații, comunicate
sau alte informaţii când apreciază că acestea:
 conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau înșelătoare;
 conţin declaraţii sau informaţii întocmite neglijent;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.3

2. Principiul obiectivității
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor,
confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele
profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi
compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei
nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată.
Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de
confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului
contabil ar trebui evitate.4

3. Competența profesională și atenția cuvenită


Competența profesională se referă la datoria permanentă a profesionistului contabil de
a-și menține cunoștințele și aptitudinile profesionale.
Atenția cuvenită se traduce în responsabilitatea cu care profesionistul contabil își
furnizează serviciile și în conformitatea cu standardele tehnice și profesionale aplicabile.
Pentru a-și exercita profesia în mod corespunzător, profesionistul contabil este dator
să-și mențină și să-și dezvolte permanent cunoștințele și aptitudinile profesionale. Responsabil
pentru dezvoltarea de standarde, articole de informare, declarații de practică și alte documente
de informare referitoare la formarea profesională a viitorilor profesioniști contabili și la

3
CECCAR, Codul etic al profesionistului contabil, Ediția 2013, p. 17.
4
CECCAR, op. cit. p.18.

4
educația și dezvoltarea profesională continuă a membrilor profesiei contabile este așa-numitul
International Accounting Education Standards Board (IAESB).5

4. Principiul confidențialității
Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca
in interes personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale
profesionale.
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine
de la:
 Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca
urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care
au fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o
obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.
 Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu
în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

5. Principiul profesionalismului
Acest principiu impune ca obligație profesionistului contabil sa se conformeze legilor
si reglementarilor relevante si sa evite orice acțiuni care ar prejudicia profesia, organismul
profesional sau un membru.
Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligație
profesioniștilor contabili de a se conforma legilor si reglementarilor relevante si de a evita
orice acțiuni care pot discredita profesia contabila. Acestea includ acțiuni pe baza cărora o
terță parte rațională și informația, la curent cu toate informațiile relevante, ar concluziona că
este afectată în mod negativ buna reputație a profesiei.
6. Principiul independenței

Acest principiu presupune că profesionistul contabil satisface concomitent cele două


componente fundamentale ale conceptului de independenţă şi anume :
 independenţa de spirit ( sau în gândire) care constituie independența de drept – constă în
acea stare a profesionsitului contabil potrivit ăareia în gândirea lui, acesta consideră că
poate îndeplini o misiune în condiții de integritate și cu obiectivitatea necesară;
 independența în aparență – sau independența comportamentală, independența de fapt,
presupune ca o persoana bine informată dar și bine intenționată nu găseste nici un motiv
de natură comportamentală, care să o determine să pună la indoială integritatea și
obiectivitatea profesionsitului contabil.

STUDIU DE CAZ

5
A se vedea Eugeniu ȚURLEA, Aurelia STEFÃNESCU, Mihaela MOCANU, Reglementările în materie de
etică în profesia contabilă - o abordare europeană și internațională, ASE București. Academia de Studii
Economice din

5
Speța nr. 1 – Încălcarea principiului obiectivități și a confidențialități profesionale
Societatea comercială Gold își desfășoară activitatea în domeniul extracției și
prelucrării metalelor prețioase în România. Principalele atribuții ale firmei sunt
extracția aurului și argintului și prelucrarea acestora. De asemenea, firma se mai ocupă
și cu vânzarea acestora organismelor autorizate în acest domeniu. Aici lucrează 30
angajați, echipă formată din 5 consultanți clienți, un manager, 3 contabili 2 ingineri și
restul de personal muncitori calificați în astfel de activitate. Având în vedere că
securitatea era în 2015 destul de precară, unul dintre contabili a fost acuzat că oferă
informații financiare și numai unei alte firme din domeniul extracției și prelucării
metalelor prețioase în schimbul unor sume destul de mari. Acesta a fost descoperit de
către ceilalți doi contabili care au observant că inculpatul este suspicios. O dată ce a
fost denunțat, vinovatul a fost cercetat și s-au găsit în telefonul și laptopul lui mesaje
către persoane din afara întreprinderii în care erau scrise și arătate unele lucruri
confidențiale din situația firmei. Angajatul a fost concediat și pedepsit penal pentru
toate faptele sale care au pus în pericol întreprinderea.
În cazul de mai sus putem observa că se încalcă două principii foarte
importante pe care un profesionist contabil trebuie neapărat să și le însușească.
Confidențialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge și nici să nu folosească
în interes personal informațiile pe care le obține cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale
profesionale.
Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea,
chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de
posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere de
afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este
afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care
aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale
ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat,
profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să
menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.

6
Speța nr.2- Încălcarea principiului integrității și competenței profesionale
Societatea comercială „DARIA”, cu obiectul de activitate „Comerț cu amănuntul al
pâinii, produselor de patiserie si produselor zaharoase, in magazine specializate”,
achiziționează de la societatea comercială M.C. Ungaria cantitatea de 500 t zahăr. În urma
acestei achiziții, societatea maghiară vânzătoare este înșelată prin plata unor sume mult mai
mici decât cele care trebuiau achitate pentru livrarea zahărului, contabilul comunicându-i
dovezi bancare de plată modificate astfel încât acesta să lase impresia că a fost plătită suma
corectă, respectiv suma de 67.890 euro în loc de 678,9 euro cat s-a plătit in realitate sau
56.575 euro in loc de 565,75 cât s-a plătit și determinând astfel vânzătorul să-i livreze zaharul,
deși acesta nu fusese plătit, potrivit contractului.
Zahărul astfel obținut a fost vândut imediat după introducerea în țară altor societăți,
contabilul societății obținând astfel sume de bani care nu i se cuveneau. După vânzarea
zahărului de la societatea maghiară către alte două societăți I.R. și F.I., operațiunile de
vânzare nu au fost înscrise în contabilitatea societății comerciale „Daria”. Astfel, contabilul în
cauză a vândut fictiv 198 t zahar către societatea comerciala I.R., potrivit facturilor din 29
decembrie 2019, 21 decembrie 2019 si 17 decembrie 2019 si către societatea comerciala F.I.,
cantitatea de 176 t, prin societatea comerciala „Daria”.
În calitate de administrator al societății I.R. , Vasiliu Cornel, a înregistrat in
contabilitate, în jurnalul de cumpărări pentru societatea comercială I.R., doar facturile din 17
decembrie 2019 si 21 decembrie 2019, înregistrând astfel cumpărarea a 154 t zahar. Iar
cu factura din 21 decembrie 2019, administratorul a vândut cantitatea de 155 t zahar către
societatea comercială M.T., înregistrând aceasta operațiune comercială, înregistrând și
aceasta factură în jurnalul de vânzări .
Cum a fost descoperită frauda?
După ce societatea comercială maghiara a descoperit că fusese înșelată în executarea
contractului, a formulat plângere penală. În urma plângerii penale au fost desfășurate
controale la societatea M.T., administratorul refuzând să prezinte documentele contabile ale
societății pentru verificări, iar organele fiscale au stabilit ca societatea comerciala M.T. nu
mai desfășoară activitate din anul 2008 și că obiectul de activitate al acestei societăți a fost
tricotajele, operațiunile cu zahăr fiind fictive.
În urma controlului s-a mai descoperit că operațiunile fictive de cumpărare a zaharului
(154 t) și de vânzare (155 t), înregistrate în contabilitate, nu au avut ca scop reducerea
obligațiilor fiscale; dimpotrivă, administratorul a înregistrat în urma acestor operațiuni un
profit fictiv de 477 lei pentru care datora impozit și o taxă pe valoare adăugată încasată fictiv
de 432,63 lei, pe care le datora el statului. Nu a declarat TVA achitat si TVA încasat pentru
aceste operațiuni în declarația 394 si, daca le-ar fi declarat, el era cel care trebuia să achite
diferența de TVA încasată fictiv. Prin urmare, operațiunile cu zahăr înregistrate de
administratorul Vasiliu Cornel în contabilitatea societății comerciale I.R. au avut in mod
indubitabil ca efect denaturarea rezultatelor financiare ale societății.
În concluzie, pe baza acestui caz, am dorit sa evidențiez situația în care contabilul
entității nu respectă principiile deontologice prevăzute de Codul deontologic al
profesioniștilor contabili. Prin urmare, primul principiu încălcat este principiul integrității,
deoarece contabilul în cauză nu este sincer și onest față de entitatea economică și a întocmit
declarații false care au indus societatea comercială maghiară în eroare. Integritatea implică, 
de asemenea, tranzacții corecte şi juste, fapt care nu este respectat de contabilul și

7
administratorul în cauză. De asemenea, obiectivitatea este un principiu care este încălcat din
raționamentul său profesional de a avea un câștig și un interes personal.
Totodată, contabilul încalcă și principiul competenței profesionale și a atenției
cuvenite prin acționarea cu neglijență în cazul standardelor tehnice ale imobilizărilor
corporale, iar comportamentul său profesional nu este cinstit și corect. Potrivit Codului
deontologic al profesioniștilor contabili, nu este admisă nici o lezare care poate afecta
activitatea firmei, dar acest contabil reprezintă o amenințare de interes personal pentru firmă
care este concretizată în utilizarea personală necorespunzătoare a activelor corporale.
Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligație
profesioniștilor contabili de a se conforma legilor si reglementarilor relevante si de a evita
orice acțiuni care pot discredita profesia contabila, astfel, persoanele în cauză nu au respectat
legislația, în acest caz fiind vorba de evaziune fiscală care este pedepsită conform legii și
reglementărilor din România.

Speța nr.3-Încăcarea principiului integrității,obiectivității și a profesionalismului


Un caz întâlnit în practică de încălcare a eticii în contabilitate de către un profesionist
contabil, este acela în care un contabil care lucra la o companie din domeniul prelucrării
lemnului a sustras sume importante de bani din cadrul acesteia, mascând în contabilitate
aceste sustrageri de bani cu ajutorul unor articole contabile.
Menţionez că, contabilul putea avea acces la bani numai atunci când acesta trebuia să
înlocuiască casiera care era în concediul de odihnă sau era învoită.
Mecanismul prin care contabilul a reuşit să sustragă sume importante de banii din
cadrul companiei cuprindea două faze:
- prima fază este cea în care contabilul încasa de la client contravaloare mărfurilor
vândute sau serviciilor prestate de acesta. Pentru exemplificare vom considera că contabilul a
încasat de la client suma de 10.000 lei. Pentru a realiza sustragerea de banii contabilul emitea
clientului chitanţă cu suma corectă de 10.000 lei, dar pe cel de-al doilea şi al treilea exemplar
care rămân în companie pentru a fi contabilizate înscria o sumă mai mică (vom considera că a
înscris suma de 6.000 lei), diferenţa de 4.000 lei reprezentând suma sustrasă de acesta.
- a doua fază este cea în care contabilul ascundea în contabilitate această sustragere de
bani cu ajutorul unor articole contabile.

Articole contabile folosite sunt prezentate mai jos:

a) se înregistrează încasarea prin casierie numai a sumei de 6.000 lei de la client:

5311 „Casa în lei” = 4111 „Clienţi” 6.000

b) se înregistrează transferul sumei de 4.000 lei (reprezentând suma achitată de client dar
sustrasă de către contabil) din contul 4111 „Clienţi” în contul 461 „Debitori diverşi”,
asta pentru a se ascunde urmele şi a fi mai dificil de depistat această sustragere de
bani:

461 „Debitori diverşi” = 4111 „Clienţi” 4.000

c) se înregistrează transferul sumei de 4.000 lei din contul 461 „Debitori diverşi” în
contul 891 „Bilanţ de deschidere”:

8
891 „Bilanţ de deschidere” = 461 „Debitori diverşi” 4.000

Prin intermediul acestui ultim articol contabil se realizează scoaterea din evidenţa
patrimonială a sumei sustrase şi înregistrarea acesteia în evidenţa extra-patrimonială. Sumă
sustrasă nu va apărea astfel înscrisă în situaţiile financiare pierzându-se cu uşurinţă urma
acestor operaţiuni de la un exerciţiu financiar la altul. Mai trebuie de precizat că contabilului
i-a fost uşor să „gestioneze” sumele din contul 891 „Bilanţ de deschidere” asta şi datorită
faptului că nimeni nu mai avea acces la acest cont contabil.

Cum a fost descoperită delapidarea?

Contabilul, datorită numărului mare de astfel de operaţiuni a omis să înregistreze în


evidenţa contabilă la un client cele două înregistrări contabile prin care transfera suma
sustrasă din evidenţa patrimonială în evidenţa extra-patrimonială. Aceste operaţiunii au fost
descoperite atunci când clientul respectiv (la care erau omise cele două înregistrări contabile)
a fost contactat de către casieră deoarece apărea în evidenţa contabilă a companiei cu o
creanţă neîncasată. În momentul în care casiera i-a solicitat clientului să achite datoria către
companie acesta a afirmat că nu are nici o datorie şi că poate dovedit cu chitanţă. Astfel prin
compararea sumei de pe chitanţa clientului cu cea de pe chitanţa aflată în arhiva companiei s-a
demonstrat că este vorba de o delapidare efectuată de către contabil.

Cum se putea descoperi delapidarea mult mai repede?


Ulterior, în urma verificărilor, s-a descoperit că aceste operaţiuni au fost efectuate într-
o perioadă de aproximativ 4 ani şi că contul 891 „Bilanţ de deschidere” avea un sold contabil
cu o valoare considerabilă (sold care reflecta valoarea prejudiciului) pentru compania
respectivă.
Cum putea fi prevenită această fraudă?
Această delapidare ar fi fost descoperită mult mai repede dacă:

 exista un departament de control intern în cadrul companiei;


 erau efectuate controale externe (audit financiar);
 s-ar fi efectuat o comparaţie de către managerul companiei între volumul încasărilor şi
volumul mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate
În cazul de față au fost încălcate principiile: integrității, obiectivității și
profesionalismului. Contabilul în cauză nu a fost drept și onest, imparțial și nu a respectat
legile.

9
Speța nr.4 Încălcarea principiului integrității și a profesionalismului
În data de 18 noiembrie 2019 organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu
privire la faptul că, Bucsa Vasile, în calitate de contabil al S.C. Transport SRL , în perioada de
vară a anului 2019, a folosit autoturismul firmei în scopuri personale prejudiciind firma cu o
sumă de 35.000 lei. Chiar dacă acest fapt nu intră în categoria furtului, utilizarea repetată a
crescut gradul de uzură a autoturismului și prin urmare s-au creat cheltuieli suplimentare
pentru firmă (reparații, combustibil, înregistrare legală etc.). În urma cercetărilor efectuate a
rezultat faptul că entitatea este înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr.
J123 V și are ca obiect principal de activitate efectuarea de transport materiale de construcții
și vânzarea acestora de asemenea. Făptașul a recunoscut după insistențele angajatorului fapta
comisă, nefiind pedepsit penal. Acesta a fost concediat deoarece s-a insistat pentru
recunoașterea vinovăției, lucru care a fost dovedit cu ajutorul martorilor și a camerelor de
supraveghere.
În cazul de mai sus putem observa faptul că se încalcă două principii importante și
anume: principiul integrității și al profesionalismului. Principiul profesionalismului impune
ca obligație profesionistului contabil să se conformeze legilor și reglementarilor relevante și
să evite orice acțiuni care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru, iar
cel al integrității impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în
relaţiile profesionale şi de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false care ar putea induce in
eroare utilizatorii. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Potrivit Codului de Etică Contabilă, nu este admisă nici o lezare care poate afecta
activitatea firmei, dar acest contabil reprezintă o amenințare de interes personal pentru firmă
care este concretizată în utilizarea personală necorespunzătoare a activelor corporale

10
CONCLUZII

În concluzie, orice profesie liberală, și cu atât mai mult in domeniul profesiei


contabile, prin natura problematicilor ei, in contextul globalizării economiilor naționale, este
necesară așezarea acestora pe principii etice fundamentale, menite a asigura cele mai înalte
standarde de profesionalism.
Profesioniștii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii
şi alte sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe
profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un
management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o variatate de aspecte legate
de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci când
prestează astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să
ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului
este bine fundamentată. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut
utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt
nivel de performanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
De asemenea, în vederea promovării unei conduite etice in cadrul profesiei, se vor
adopta măsurile de protecţie cele mai adecvate pentru inlăturarea riscurilor de conflict de
interese care ar dăuna interesului public şi rolului jucat de această categorie profesională. Prin
urmare, orice ameninţare care ar discredita in orice fel profesia se cere a fi neutralizată.

BIBIOGRAFIE

1. CECCAR, Codul etic al profesionistului contabil, Ediția 2013.


2. Emil HOROMNEA, Cultură şi deontologie - repere în profesia contabilă şi afaceri,
Revista Audit financiar, 2013.
3. Eugeniu ȚURLEA, Aurelia TEFÃNESCU, Mihaela MOCANU, Reglementările în
materie de etică în profesia contabilă - o abordare europeană și internațională, ASE
București.
4. Marin Toma, Jacques Potdevin, Elemente de doctrină și deontologie contabilă, Editura
CECCAR, 2008.des
5. Melinda Timea FÜLÖP, Considerații privind aspectele eticii profesionale contabile –
conflictul de interese, Revista Audit Financiar, Nr.6/2014.
6. Socoliuc Marian, Suport de curs, Deontologia profesiei contabile din România, 2017. A

11