Sunteți pe pagina 1din 26

Cum este bine sa combinam alimentele

Teoria nutritiei se bazeaza pe ipoteza ca absorbtia necorespunzatoare a alimentelor


cauzeaza degenerarea tesuturilor si de aceea combinarea alimentelor este cheia unui
metabolism perfect. Nu este suficient sa furnizam corpului elementele necesare, ci
mai important este ca ele sa fie utilizate de organism. Este foarte posibil sa te
hranesti corect, insa organismul sa nu beneficieze de acesti nutrienti tocmai datorita
interferentei alimentelor incompatibile la aceeasi masa. Astfel apare digestia alterata.

Exista doua tipuri de digestie:

Digestia acida are loc atunci cand


consumam carne, peste, oua, branza, si
are loc in stomac, in prezenta acidului
clorhidric si a pepsinei. In general,
proteinele sufera transformari in stomac
prin intermediul digestiei acide.

Digestia alcalina apare cand sunt


consumate zaharuri si fainoase, are loc in
intestinul subtire, in prezenta amilazei,
care descompune carbohidratii. Grasimile
trec neschimbate prin stomac, iar la
intrarea in intestinul subtire, determina
vezica biliara sa dreneze bila pentru a
emulsifia grasimile. Daca exista in acelasi
moment carbohidrati in intestin, mediul
alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii
grasi, amilaza este inhibata, iar
carbohidratii raman nedigerati,
fermenteaza, si de aici apar toate starile
neplacute datorate unei digestii
incomplete.

Spre exemplu, combinatia de proteine si carbohidrati inhiba absorbtia principiilor


nutritive, provocand astfel o serie de insuficiente in organism. De asemenea,
mineralele si vitaminele nu sunt absorbite si se ajunge astfel la degenerarea unor
tesuturi si la scaderea rezistentei si a imunitatii. Astfel apar infectiile si, implicit,
bolile.

Mai clar, putem de exemplu sa mancam branza (bogata in calciu) cu paine (bogata in
carbohidrati) la aceeasi masa si, in acest fel, in intestinul subtire are loc un proces
alcalin, datorat consumului de carbohidrati. Foarte putin calciu va fi disponibil sa se
absoarba, intrucat in mediu bazic calciul da reactii prin care se transforma in compusi
neabsorbabili. Si astfel, indiferent de cantitatea de branza consumata, putem avea o
deficienta de calciu. Asadar, mediul trebuie sa fie acid si nu alcalin pentru a avea o
absorbtie maxima de calciu.

Reguli de combinare a alimentelor:

1. combinatia intre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc) si


grasimi (unt, sunca, smantana, etc) este interzisa. Atentie! Nu trebuie eliminate
aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite;

2. combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza, etc) este


interzisa;

3. combinatia de proteine cu grasimi este permisa;

4. carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.

In concluzie, trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate


mai sus, avandu-se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o
masa se pot consuma carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de
salate sau preparate la abur. Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese
separate.

Combinatie
Grupa de alimente Combinatie gresita
corecta
Fructe acide
Fructe dulci
Alimente ce contin amidon (paine,
(fructe uscate, banane, mere, Necombinate
cereale, cartofi, paste, orez)
pere, struguri, etc)
Proteine
Zaharuri
Fructe acide Combinate intre Alimente ce contin amidon (paine,
(kiwi, citrice) ele cereale, cartofi, paste, orez)
Proteine
Legume verzi
Proteine
(salata verde, ardei, rosii, Lapte
Carbohidrati
castraveti, varza, etc)
Legume uscate Proteine
(cartofi, morcov, porumb, Legume verzi Fructe
fasole uscata, mazare, etc) Grasimi
Lactate
Carne
Legume verzi Grasimi
(toate tipurile)
Fructe
Lactate
Nuci si alune Necombinate Alte Proteine
Grasimi
Lactate
Oua Legume verzi Alte Proteine
Fructe
Legume uscate
Branza Legume verzi Alte Proteine
Fructe
Proteine
Lapte Necombinat Legume
Alimente ce contin Amidon
Grasimi Carbohidrati
Legume verzi
(unt, smantana, uleiuri) Alimente ce contin Amidon
Pepene Necombinat Toate alimentele
(toate tipurile)
Proteine
Cereale Legume verzi Grasimi
Lapte

Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentatia
a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii, pentru noi insine
sau altii.
De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv, felul
1, felul 2, desert, fructe, bauturi – toate la o singura masa ! Practic se creaza un adevarat
dezastru in organism – sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste cap intr-un
mod extrem de dur. Pentru a-si reveni si a putea digera, asimila si excreta reziduurile, el
‘imprumuta’ energie din alte zone – si rezultatul il constituie, in timp, inevitabila
imbolnavire.
Combinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita
obisnuintelor de alimentatie ‘mostenite’ indeosebi din perioada copilariei. ‘Placerea
emotionala’ data de un anumit gust sau de senzatia oferita de ‘burta plina’ este practic un
drog pentru creier. In aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu adevarat de
folos corpului si face alegeri emotionale (nu rationale, iar de intuitive nici nu poate fi
vorba). Iar deciziile luate emotional sunt aproape intotdeauna (auto)destructive.
Aceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de oprirea
‘hranirii emotionale’ datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si placerii
gustului. Trebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri alimentare
folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea.
Haideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a alimentelor.
Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric
secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. Iar asta
deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. Alimentele ce contin amidon –
anumiti carbohidrati (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce
este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce ajunge in
intestinul subtire. Alimentele ce contin proteine (carne, lactate, alune, seminte si altele de
acest fel) au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric si
pepsina.
Cum spuneam si in cazul raportului alcalin-acid, exista in chimie o lege care spune
ca doua medii cu efect contrar - acizi si baze (alcalini) - nu pot actiona in acelasi timp. Se
neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina impreuna cu un
amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti care este una din
mancarurile preferate ale oamenilor ! Bineinteles, celebra friptura cu cartofi prajiti (sau
orice combinatie de carne si cartofi). Gustul este bun, senzatia de satietate – la fel (ce mai
conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa – sistemul digestiv consuma din
greu energie din creier pentru a asimila). Iar asimilarea de catre celule este practic extrem
de redusa.
Se intampla altceva in schimb. Hrana nedigerata fie sufera un proces de fermentatie
(si oamenii incep treptat sa se ingrase) fie sufera un proces de putrefactie (iar oamenii
slabesc, cu timpul). Asta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie un mediu fertil
pentru diversi agenti patogeni (bacterii, viermi) care o descompun, dand nastere la
diverse tulburari digestive. Impreuna cu ‘tulburarile emotionale’ datorate stresului si
emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la ingrasare (in special)
sau slabire. In plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces de aciditate ce face
sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand astfel mai mult oxigen
(o alta cauza a somnolentei).
Pare o adevarata ‘sperietoare’ alimentatia, nu-i asa ? Ei bine, chiar nu e asa !
Haideti sa vedem cum remediem situatia – natura ne-a oferit suficiente mijloace !
Sa impartim alimentele in categorii.
I. Prima categorie : Proteine (branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt, nuci,
seminte, soia)
II. A doua categorie : Carbohidrati (amidonoase) : dovleac, grau, porumb (toate
cerealele), fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe uscate,
zahar, miere
III. A treia categorie : Vegetale, care pot fi :
- fara amidon si cu un continut mare de apa : varza, sfecla rosie, broccoli, castravete,
vinete, andive, loboda, gulii, patrunjel, spanac, nap, salata, stevie, ardei, rosii, fasole
verde
- cu continut moderat de amidon : anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci,
telina,
sfecla
IV. A patra categorie : Lipide - Grasimi si Uleiuri (unt, margarina, smantana, frisca,
ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.)
V. A cincea categorie : Iritanti (usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi,
arpagic)

COMBINATIILE CORECTE (compatibilitati) sunt :


I + III (proteine cu vegetale)
II + III (amidonoase cu vegetale)
II + IV (amidonoase cu grasimi)
III + IV (vegetale, indeosebi cele cu continut mare de apa, cu grasimi)
In general, vegetalele se pot combina cu orice, fara nici o problema.
COMBINATII INCORECTE (incompatibilitati) :
I + II (proteine cu amidonoase)
I + IV (proteine cu grasimi)
I + I (proteine animale cu proteine lactate, de exemplu)

Din cercetarile specialistilor a rezultat ca, in cazul unei combinatii corespunzatoare a


alimentelor, timpul necesar digestiei si asimilarii este de numai 3-4 ore. Organismul nu
cheltuie deci foarte multa energie pentru aceste procese. Dar in cazul combinatiilor
necorespunzatoare acest timp poate ajunge la 8-12 ore ! In acest interval omul mai ia cel
putin o masa ; aceste alimente sunt turnate deasupra celor dinainte, formand o masa
nedigerata, care se acumuleaza zi de zi, an de an, se lipeste pe peretii intestinelor si
circula prin sange intoxicandu-l – nu e de mirare ca majoritatea bolilor se datoreaza
alimentatiei deficitare.
Cel mai adesea noi mancam : cartofi cu carne, peste cu orez, branza cu paine, lapte
cu cereale, mancare gatita, dulciuri s.a. – acestea fiind total destructive pentru sistemul
nostru intern, fortand corpul sa consume multa energie pentru digestie (care oricum este
incompleta). Obisnuintele alimentare practic ne imbolnavesc – si ce e mai trist, boli
datorate alimentatiei apar inca de la varste fragede. Un reportaj TV prezenta cu mandrie
cum copiii sunt ‘innebuniti’ dupa lapte cu cereale – micul dejun sanatos ‘minune’. Daca
nutritionistii (sau parintii) care recomanda asta ar sti putina bio-chimie alimentara…..ar fi
bine. Ar preveni inevitabilele complicatii. Din pacate, nu ne pricepem prea bine la
preventie. De multe ori nu ne intereseaza cu adevarat sa fim sanatosi.
Ce am putea face, totusi ? Cum ne-am putea hrani corect, astfel incat celulele noastre
sa beneficieze intr-o proportie cat mai mare de nutrienti ?
Iata cateva idei preluate din partea celor ce se preocupa cu adevarat de propria
sanatate :
- la o masa, sa consumam doar un aliment fara continut mare de apa ( proteina sau
amidon) impreuna cu vegetale (legume sau salata) ; exemplu : carne sau cartofi cu salata
(fara branza) ; sau preparate din soia cu legume (fara carne) ; sau peste cu legume (fara
carne) ; sau dovlecel cu salata, s.a.
- sa consumam fructele separat, daca se poate pe stomacul gol ; daca nu – la 3 ore dupa o
masa combinata corect ; daca le vom consuma dupa o masa cu combinatii incorecte vor
fermenta cu mancarea nedigerata ; asta deoarece ele nu se digera in stomac, ci in
intestinul subtire, iar daca stomacul nu a terminat de digerat masa dinainte, fructele vor
ramane “prinse intr-o capcana” si incep sa fermenteze.
- sa bem apa (sau alte lichide – ceai, sucuri naturale - dar mai bine apa plata, de preferinta
cu pH cat mai ridicat sau alcalina) cu o jumatate de ora inainte de masa sau cel putin o
ora dupa masa. Acest lucru este necesar pentru a nu interfera cu lichidele acide secretate
de stomac in timpul digestiei.
- este lipsit de folos sa consumam foarte multe proteine. Pentru a produce energie,
organismul foloseste in primul rand glucoza si fructoza din fructe, legume, muguri
germinati, apoi amidon, grasimi – si la urma proteine. Deci ‘mitul’ consumului ridicat de
proteine este …un mit. E adevarat ca celulele au nevoie de proteine suficiente pentru a se
regenera (unele intra in compozitia membranei, altele participa la formarea unor enzime)
– dar nu inseamna ca un consum ‚exagerat’ de proteine garanteaza si buna lor asimilare si
utilizare.
- daca trebuie sa mancam o proteina combinata cu o grasime (de exemplu branza cu
smantana), sa consumam in acelasi timp si ceva vegetal (o salata de legume combinate).
Dat fiind ca de obicei grasimile inhiba digerarea proteinelor, vegetalele contrabalanseaza
acest efect inhibitor asupra digestiei.
- Sa folosim…inlocuitori.

Voi repeta alimentele nocive pentru sanatate, ce ar fi indicat sa fie evitate :


-mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite
(eventual reincalzita a doua, a treia zi !) – se pierd toate enzimele ; iar fara ele, digestia e
mult ingreunata
-lactate pasteurizate
-painea, produsele de panificatie de orice fel
-produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte)
-dulciuri, prajituri de orice fel
-carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita)
-alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate
-bauturi carbogazoase de orice fel, cafea
-produse conservate, otet alimentar
-gemuri, dulceturi, margarine, muraturi

Iar acum sa vedem cu ce le putem inlocui :


- mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite
(eventual reincalzita a doua, a treia zi !) – o putem inlocui cu mancare preparata la
abur, cu combinatii potrivite (in 10-15 minute e gata) ; ea trebuie consumata pe loc,
pentru a nu-si pierde nutrientii
- lactate pasteurizate – le putem inlocui cu lapte de soia
- painea, produsele de panificatie de orice fel – le putem inlocui cu paine din cereale
integrale preparata in casa, fara coacere sau cu paine Wasa (tartine din orz integral
si secara integrala)
- produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) : nu avem
inlocuitor
- dulciuri, prajituri de orice fel – le putem inlocui cu prajituri facute in casa dupa
regimuri naturiste, respectand combinatiile potrivite
- carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) – o putem inlocui cu carne slaba de
pasare sau anumite sortimente de peste
- alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate – le putem inlocui cu vin de casa, miere
sau zahar din trestie, sare marina grunjoasa, uleiuri vegetale presate la rece
- bauturi carbogazoase de orice fel, cafea – le putem inlocui cu sucuri naturale
(preparate de noi) sau apa plata (cu pH ridicat sau alcalina), decoct de cicoare si
ceai de aloe (un bun inlocuitor al cafelei)
- produse conservate, otet alimentar – le putem inlocui cu produse congelate si otet
de mere si miere
- gemuri, dulceturi, margarine, muraturi – le putem inlocui cu paste din fructe
preparate in casa, unt vegetal, cruditati
In plus fata de acestea putem consuma din belsug orice vegetale, fructe, alune,
nuci, seminte si, cu moderatie, alimentele ce fac parte din categoria ‘iritanti’.
Acesti ‘inlocuitori’ asigura in principiu raportul 80% alcalin – 20% acid al unei
alimentatii corecte.
Oare vom ajunge vreodata sa ne hranim corect, respectand principiile alimentatiei
eficiente ? Sunt si sceptic si optimist in acelasi timp. Depinde de vise, de credinta si de
dorinta fiecaruia de a le indeplini. Din fericire, se pare ca in ultima vreme lucrurile merg
in directia potrivita. Lumea se misca incet si greu – dar important e ca se misca ! E cu
adevarat o mare realizare pentru noi toti !

Cercetarile despre importanta si modul in care alimentele trebuie combinate sunt extrem
de numeroase. Se crede ca stomacul nostru este construit in asa fel incat poate sa digere
mancare corect si sanatos doar cate un aliment pe rand sau intr-o anumita combinatie de
alimentele. Asta pentru ca fiecare tip de aliment necesita o enzima diferita pentru a putea
fi digerat. Astfel, daca consumi alimentele in combinatia corecta corpul tau le va putea
digera corect astfel incat sa te bucuri de toate substantele nutritive din mancare.
Combinarea corecta a alimentelor se refera la consumarea impreuna doar a alimentelor
care necesita aceleasi enzime pentru a fi digerate. Spre exemplu, pentru a putea digera
carnea este nevoie de un mediu acidic in stomac. Daca bei lapte cand mananci carne,
laptele va neutraliza mediul din stomac astfel ca digestia carnii va fi mult ingreunata. Din
acest motiv, pentru ca nu stim sau nu avem timp sa combinam corect mancarea, una
dintre bolile societatii noastre este indigestia, atat de des intalnita incat a devenit un lucru
normal.

Ideea de combinare a alimentelor pentru o nutritie optima a fost introdusa in 1911 de


catre William Howard Hay. Atunci a inceput clasificarea mancarii in grupe de alimente,
clasificare realizata pentru prima data de Herbert M Shelton. Acesta a clasificat
aliemntele in grupe diferite tinand cont de substantele nutritive pe care fiecare aliment il
produce. Astfel, s-a ajuns la trei grupe de alimente: carbohidrati, proteine si ceea ce el
numea alimente neutre. Astazi ne este mai bina cunoscuta clasificarea in carbohidrati,
proteine, grasimi.

Dupa cum am mai spus, ideea de la care pleaca aceasta teorie este ca fiecare tip de
aliment este digerat in mod diferit. Alimentele au nevoie de enzime diferite si de alt
mediu pentru a putea fi digerate cum trebuie. Daca le combinam gresit, acestea nu vor
putea fi digerate corect. Sa luam ca exemplu fructele care se digera repede. Daca le
combinam cu alimente care se digera mai greu, cum ar fi proteinele, acest lucru va duce
la fermentarea fructelor in stomanc. Asa ca, atunci cand mananci fructe, vei vrea sa le
combini cu alte alimente care se digera la fel de repede, cu ar fi amidonul sau
carbohidratii. La fel, nu este bine sa combini legume cu fructe, pentru ca fiecare are
nevoie de alte enzime pentru a fi digerate iar daca le consumam impreuna se vor anula
una pe alta.

Combinarea corecta a alimentelor va duce la o digestie usoara si la o sanatate optima. Te


vei simti mai usor si vei avea mai multa energie. Nu vei mai fi balonat si nu te va durea
stomacul in mod constant. Nu trebuie sa mananci doar un tip de alimente la o masa, ci sa
inveti cum sa le combini corect.

Exista critici aduse acestei teorii a combinarii corecte a alimentelor. Insa acestea nu sunt
bazate pe cercetari stiintifice, ci doar pe ideea ca, pe o perioada lunga de timp, este
plictisitor sa te gandesti daca combini bine sau nu mancarea. Pe de alta parte insa, daca iti
vei impune ca acesta sa fie stilul tau de viata pe tot parcurul vietii, treptat, te vei obisnui
cum sa faci combinatiile si vei manca sanatos in mod natural.

Cum sa incepi o alimentatie corecta

La inceput e putina bataie de cap. Incearca sa inveti din ce grupa face parte fiecare
aliment. Odata ce stii acest lucru, poti urma cu usurinta acesti pasi:

Ai grija sa mananci in mod constant citrice, legume cu frunze verzi, oua, peste si carne
pentru a te asigura ca nu vei avea deficit de substante nutritive. Vezi ca nu s-a spus nimic
despre carbohidrati. Asta inseamna ca este bine sa-i mananci doar atunci cand chiar nu
poti sa-i eviti. Altfel, mai bine fara ei.

Carnea, pestele, carnea de pasare sau ouale ar trebui mancate, zilnic, fiecare la cate o
masa sau una dintre ele de doua ori pe zi. Este cam greu sa respecti aceasta regula, asa ca
incearca ca macar pe una dintre ele sa o mananci zilnic, alternandu-le, astfel incat intr-o
saptamana sa le consumi pe toate macar o data.

Nu trebuie sa combini grasimi pure cu amidon la aceeasi masa. De exemplu, cartofi copti
cu unt sau smantana sunt de neconceput. Asta inseamna ca nici piureul nu este indicat.
Trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate mai sus, avandu-
se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o masa se pot consuma
carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur.
Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.

Nu combina acizi ca citricele sau otetul cu amidon ((paine, cereale, cartofi, paste, orez))
la aceeasi masa.

De asemenea, amidonul nu trebuie combinat cu proteine.

Grasimile pot fi mancate cu proteine sau acizi.

Zilnic, ar trebui sa consumi produse lactate, mai ales lapte si branza.

Doua portii pe zi de fructe care contin amidon, legume verzi si legume galbene.

Combinatia dintre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri) si grasimi (unt,
sunca, smantana) este interzisa. Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie
consumate la momente diferite.

Combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza) este interzisa.

Combinatia de proteine cu grasimi este permisa.

Carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.

a examinam ceea ce merge impreuna pentru a forma combinatii alimentare bune –


proteina si frunzele verzi, glucidele si legumele, uleiurile si grasimile cu frunzele verzi si
uleiurile/grasimile cu fructele cu nivel de aciditate scazut. Un sfat de baza este ca
proteinele, grasimile si glucidele nu sunt compatibile, dar fiecare in parte se combina
foarte bine cu legumele. De exemplu, o masa care contine peste si legume este o
combinatie buna. Nu le amestecati cu cartofi, pepene sau porumb deoarece acestea sunt
glucide si nu pot fi incluse in categoria legume.
Unele combinatii sunt mai putin compatibile cu sistemul uman digestiv. Aceste
combinatii sunt des intalnite si sunt urmate de simptome ale indigestiei. Trebuie sa fim
foarte atenti la aceste combinatii incompatibile.

Combinatia acid/glucid

Acizii distrug amilaza salivara, enzima care descompune glucidele, inclusiv acizii din
fructe si din felurite tipuri de otet. In cazul acestei combinatii, fructele sunt retinute
pentru o perioada mai lunga in stomac si fermenteaza.

Combinatia proteina/glucid

Aceasta combinatie este una dintre cele mai des intalnite. Trebuie sa retineti faptul ca
amilaza salivara este distrusa in stomac in mediul cu nivel ridicat de aciditate. Digestia
proteinei necesita un mediu acid, iar glucidele un mediu neutru. De asemenea timpul
necesar digestiei proteinelor si glucidelor variaza. Astfel, va exista o discrepanta care va
duce la indigestie.

Combinatia proteina/proteina

Proteina este cel mai dificil de digerat aliment. Mai multe feluri de proteine necesita
perioade diferite de timp si enzime diferite pentru a fi digerate. Atunci cand o proteina
este combinata cu o alta, digestia devine dificila.

Combinatia acid/proteina

Pepsina, enzima necesara in processul de digestie a proteinei este activa numai in


prezenta unui acid si anume acidul hidroclorid. Alti acizi, inclusiv cei din fructe, distrug
aceasta enzima. Atunci cand mancam fruct si proteina, fructul va fi tinut in stomac pana
la finalizarea digestiei proteinei, ducand astfel la fermentatia fructului.

Exista o exceptie la aceasta regula – proteine cum ar fi nucile, semintele si branza, nu se


descompun la fel de repede ca alte proteine datorita nivelului lor ridicat de grasimi.
Efectul de inhibitor al grasimilor asupra digestiei gastrice a proteinelor face ca acest tip
de proteine sa primeasca cel mai puternic suc digestiv in ultima etapa a digestiei. Astfel
acizii din fructe nu mai intarzie secretia sucului gastric al acestor proteine. Fructele cu
nivel ridicat de aciditate pot fi consummate impreuna cu nuci, seminte sau branza.

Combinatia grasime/proteina

Grasimile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. Consumarea


mai multor grasimi ingreuneaza digestia. Evitati sa combinati untul, uleiurile, avocado, si
smantana cu proteine, de exemplu sosurile cremoase care se servesc odata cu peste si
carne ingreuneaza digestia.

Combinatia zahar/proteina
Zaharurile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. Acelasi lucru
este valabil si in cazul zaharurilor din fructe si a zaharului comercial. Daca zaharurile
sunt retinute in stomac vor cauza fermentatia.

Combinatia zahar/glucid

Atunci cand glucidele sunt combinate cu zaharuri, glucidele vor fi deghizate. Amilaza
salivara necesara in digestia glucidelor nu este prezenta astfel in saliva si digestia
glucidelor este impiedicata. Zaharurile vor fermenta din nou in stomac. Fainoasele si
amestecul cerealelor si painii cu fructe dulci reprezinta un exemplu al acestei combinatii,
care trebuie evitat.

O observatie in ceea ce priveste laptele – laptele este un aliment oferit de natura care este
perfect pentru hranirea puilor de animale. Enzima, renina, este prezenta doar in sucul
gastric al celor mici. Secretia de renina scade atunci cand copilului ii cresc dintii. Ca si
aliment, laptele, datorita continutului de proteine si grasimi nu prea se combina cu nici un
alt fel de aliment.

Atunci cand intra in stomac, laptele se incheaga si impiedica digestia altor alimente
datorita efectului izolant al cheagului. Este bine sa consumati laptele singur si nu este
recomandat sa evitati consumarea acestuia.

Trebuie sa realizam ca corpul uman este cea mai complexa “fabrica” de pe pamant.
Reactile chimice si complexitatea intregului mecanism uman nu s-au putut explica pana
in prezent. Din aceasta cauza pentru o functionare normala si echilibrata, ar trebui sa
oferim o atentie deosebita combinarii corecte a alimentelor consumate. O parte din
mancarea noastra, precum cele ce contin amidon, au nevoie de un mediu alcalin pentru o
digestie optima, pe cand celelalte, cum ar fi proteinele, au nevoie de un mediu acid.

Daca amandoua sunt consumate la aceeasi masa, stomacul nu poate digera mancarea,
provocand reactii adverse precum putrezirea mancarii, urmata de gaze toxice. Pe o
perioada mai lunga aceasta cauzeaza serioase boli, iar cea mai mare dintre ele ar fi stresul
digestiv, care include arsuri sau reflux gastro-esofagian, crampe, gaze, constipatie, colite,
boli nervoase, slabirea si incetinirea organismului, etc.

Medicina nu poate oferi decat remedii temporare, insa vindecarea va veni doar cand
sistemul va fi curatat de tot gunoiul acumulat. Intre timp, sangele va prelua toxinele
produse prin putrefactie, si le va transporta in tot sistemul. Reactia la aceasta intoxicare
partiala, va duce la dureri de cap, alergii, stari de oboseala si lipsa de energie, si cateodata
voma.

Un studiu facut recent a adus la cunostinta publicului ca un barbat ajuns la varsta medie
duce in sistemul sau digestiv in jur la 2,5 kg de carne rosie nedigerata sau in stadiul de
putrefactie. Acum gasiti explicatia tuturor bolilor care apar cum spunem noi, din nimic?
Pentru combaterea acestor urmari nefaste pentru organismul nostru, trebuie sa fim mereu
cu ochii in patru cand ne pregatim de masa. Va prezint mai jos o sumarizare a
informatiile gasite pe internet, iar sursele se afla mai jos.

§ Alimente bogate in amidon si carbohidrati: Orezul, Cartofi, Paine, Dulciuri, Fasolea


mung, Dovleacul, Castanele, Nucile de cocos. Se combina perfect cu frunzele verzi. Nu
se combina cu proteinele si fructele. Se pot combina si cu vegetalele de toate tipurile.

§ Slabe in amidon: Morcovii, Pastarnacul, Sfecla Rosie, Ardeii rosii, Salata, Varza,
Fasolea verde, Vinetele, Broccoli, Conopida, Castravetii, Ridichile, Ciupercile.
Combinarea acestora cu proteinele este cea mai potrivita.

§ Proteinele: Sprouts (vlastari de legume si cereale), Seminte de susan si Floarea soarelui,


Familia fasolei, Nucile, Semintele, Legumele, Tofu, Produsele din soia, Microalgele,
Margarina, Lactatele, Ouale, Carnea, Pestele, Avocado (contine mai multe proteine decat
lactatele). Se combina bine cu salatele verzi, dar nici de cum cu fructele si alimentele
bogate in amidon.

§ Acide: Fructele si sucul acestora, carnea, Lactatele, Sosul de rosii, Condimentele foarte
iuti, Citricele, Kiwi, Ananasul, Struguri mai acrii, Capsunile, Merele acre, Visinele.
Combinatia ideala cu fructe sub-acide, dar nu cu fructele dulci. Se mai pot combina cu
salata si bete de telina.

§ Fructe dulci: Bananele, Curmalele, Stafidele, Papaya, Fructele uscate, Strugurii dulci,
Prune. Se pot consuma alaturi de frunze verzi si bete de telina, si sub forma de smoothie
verde. Fructele din aceste grupe trebuie consumate ca o masa separata, cu 30-60 minute
inainte de masa obisnuita. Pepenii de asemenea se consuma la o masa separata, din cauza
digerarii foarte rapide.

§ Fructele sub-acide: Merele, Piersicile, Nectarinele si Ciresele dulci, Caisele, Perele,


Mango, Fructele de padure (multi le considera acide), Smochinele. Se pot combina cu
fructele dulci, sau acide. Trebuie sa alegeti una dintre categorii si niciodata impreuna.

§ Grasimile pure: Uleiul, Maslinele, Avocado, Untul, Smantana, Grasimile animale.


Combinatia ideala cu alimentele care au amidon si vegetalele verzi.

Alte combinatii
Desertul la finalul mesei este cea mai mare greseala. Nu va putea fi digerat dupa doza
sanatoasa de carbohidrati si proteine ingerata, si se va transforma in alcool fermentat, otet
si acizi acetici.

Rosiile se pot combina cu vegetale scazute in amidon, si proteine uleioase precum nucile
si avocado. Nucile in general din cauza continului ridicat, 50% de uleiuri, necesita ore
intregi de digestie. Pentru a usura digerarea lor, cele crude se pot pune la inmuiat peste
noapte sau cateva ore bune. Dupa aceea sunt predigerate, si gata de asimilare.

In concluzie, niciodata proteinele impreuna cu ingredientele bogate in amidon. Acestea se


consuma separat doar alaturi de vegetale. Fructele se consuma la masa separata si se pot
amesteca cu frunzele verzi. Grasimile se combina perfect cu vegetalele verzi si cele cu
amidon. Sper ca nu v-am incurcat mai mult.

Tranzitul normal in organism


§ Apa, 0-15 min.

§ Sucul, 15-30 min.

§ Sucul de grau verde, 60-90 min.

§ Fructele, 30-60 min.

§ Pepenii, 30-60 min.

§ Vlastarii, 60 min.

§ Cele mai multe vegetale, 1-2 h

§ Grane si fasole, 1-2 h

§ Vegetale dense in proteine, 2-3 h

§ Carne si peste, 3-4h sau mai mult

§ Vietati marine cu carapace, de la 8 ore in sus


 • Leguminoasele (fasolea, soia, mazarea, nautul, lintea ş.a.) sunt complementare cu
amidonoasele (făina, paine, orez, paste fainoase, cartofi, porumb), împreuna crescandu-
le valoarea biologica a proteinelor.
 • Legumele bogate in saruri minerale, vitamine, antioxidanti (fasole teci, salata,
varza, morcovul, ceapa, usturoiul, patrunjelul, telina) se asociaza bine cu mancarurile
proteice (carne, oua, peste, soia, fasole, mazare, naut, bob). Exceptie fac legumele
bogate în amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteinele de origine
animala.
 • Laptele avand o compoziţie particulara face dificila asocierea sa cu alte alimente .
Excepţia tolerata este combinarea laptelui cu painea care a suferit un proces de
fermentatie cu drojdii sau maiele complexe.
 • Painea dospita poate fi acceptata si in combinatie cu alte proteine animale, carne,
oua, peste, dar in cantitati moderate.
 • Asocierea grasimilor cu verdeturi este favorabila, deoarece sarurile minerale din
acestea usureaza scindarea lipidelor.
Alimentele sunt alcatuite din mai multi constituienti chimicali, inclusiv proteine, amidon,
grasimi, vitamine, minerale, fibre si apa. Proteinele pot fi gasite in produsele de origine
animala, cum ar fi carnea, pestele, lactatele, ouale. Amidonul poate fi gasit in paine, orez,
paste, cereale si cartofi. Proteinele si amidonul sunt extrem de diferite din punct de
vedere chimic si sunt digerate initial in acid, in timp ce amidonul este digerat in alcaline –
deci, chiar opusul. Exista indivizi al caror sistem digestiv nu poate face fata combinatiilor
de tip proteine/amidon, iar acest lucru poate duce la probleme digestive care pot fi evitate
prin combinarea corecta a alimentelor.

Originile combinarii alimentelor. Conceptul de combinare a alimentelor pentru o mai


buna digestie si sanatate a fost popularizat in anii 1930 de medicul american William
Howard Hay. Imbunatatindu-si propria sanatate prin practicarea principiului combinarii
alimentelor, si-a abandonat cariera de chirurg, pentru a-si promova ideile si pentru a trata
pacientii. Numele dat combinarii alimentelor, Dieta Hay, este un tribut adus muncii
doctorului Hay in domeniu.

Practica combinarii alimentelor. Principiul de baza al combinarii elementelor este


evitarea amestecarii proteinelor cu amidonul, in cadrul aceleiasi mese. Deci, fiecare masa
trebuie trebuie sa contina proteine si alimente “neutre” sau amidon si alimente neutre.
Alimentele neutre includ legumele (cartofii sunt exceptia!), grasimile pure si uleiurile. Se
considera ca, prin separarea proteinelor de amidon la fiecare masa, se imbunatateste
digestia fiecarui tip de aliment.

Grupele de combinare a alimentelor:


PROTEINE: carne (oaie, miel, gaina, curcan, vitel, caprioara, porc, bacon), peste
(scrumbie, hering, pastrav, somon, ton, cod, cambula, stiuca), crustacee (creveti,
scoici, midii, stridii, crabi, homari), oua, lactatele (branza, lapte, iaurt), proteine
vegetale (pastai de soia, tofu).

NEUTRE: toate legumele in afara de cartofi (asparagos, vinete, brocoli, varza de


Bruxelles, varza, morcovi, conopida, telina, nap, fasole verde, praz, ciuperci, ceapa,
patrunjel, mazare, spanac, gulie), legume de salata (avocado, castraveti, rosii, salata
verde, ceapa verde, ardei rosii si verzi, ridichi), nuci si semninte, grasimi si uleiuri
(smantana, unt, ulei de masline, ulei vegetal).
AMIDON: carbohidrati de baza (paine, orez, paste, cereale, cartofi), alimente pe
baza de faina (produse de patiserie, placinte, prajituri, biscuiti), fructe uscate
(curmale, smochine, stafide, sultane, prune) alte fructe (banane, mango), indulcitori
(zahar, sirop de artar, miere).

Atentie! Cele doua reguli de baza in combinarea alimentelor sunt:


1) Orice proteina poate fi consumata cu orice aliment neutru;
2) Orice amidon poate fi consumat cu orice aliment neutru.

Sugestii culinare. Prin practica si experienta veti dezvolta niste idei proprii
interesante, in ceea ce priveste combinarea alimentelor. Dar, pentru incepatori,
sugestiile urmatoare pot fi utile:
- Carne sau peste cu salata sau legume, altele decat cartofi.
- Paste cu sos de rosii su cu salata.
- Curry de legume si orez.
- Cartofi copti, ratatouille si salata.
- Ostropel de carne cu legume.
- Sandvis cu salata de avocado.
- Fructele proaspete. In termenii combinarii alimentelor, fructele proaspete, in afara
de banane si mango, intra intr-o categorie proprie; nu sunt nici proteine, nici
amidon, nici neutre. Nu mancati fructe in timpul mesei, ci intre mese.

Stomacul omului nu este „proiectat” de natură să digere mai mult de o mâncare


concentrată odată. Orice mâncare care nu este fruct sau vegetală crudă este mâncare
concentrată.

Fiecare specie de mamifere are un tip specific de digestie adaptat biologic unui anumit tip
de hrană. Pe această planetă există mamifere carnivore, ierbivore, fructivore,
graminivore, omnivore. Există discuţii privitoare la tipul de sistem digestiv pe care îl are
omul, însă un lucru e sigur: oamenii nu posedă TOATE aceste tipuri diferite de sisteme
digestive. Cu toate acestea, noi ne alimentăm precum un leu, o girafă, un porc, un cal şi o
maimuţă. Şi nu numai că adoptăm diferitele diete ale tuturor acestor animale, dar o
facem în cursul unei singure mese.

Combinaţiile de mâncăruri incompatibile NU sunt în interesul sănătăţii noastre şi nu ne


vor furniza energia de care avem nevoie, forma bună sau deosebită la care aspirăm sau
corpul suplu şi armonios la care visăm. Aceste combinaţii ne vor consuma din energie
sau chiar ne vor distruge şi bruma de energie pe care o mai avem.
Piatra de temelie a unei sănătăţi înfloritoare este purificarea de toxinele care apar în
mod continuu în organism. Problema este că procesul purificării este condiţionat de
energia pe care o avem la dispoziţie, ori combinarea nepotrivită a alimentelor în stomac
constituie motivul unei veritabile „crize” de energie.

Proteinele sunt digerate în mediu acid iar amidonul nu se digeră în sucul gastric acid, ci
într-un mediu alcalin. Astfel, cele două tipuri diferite de alimente – cele bogate în
proteine şi cele bogate în amidon – se împiedică reciproc să fie digerate. În acest fel,
mâncarea stă un timp mai îndelungat în stomac. Nutrienţii din ea se pierd; şi totul cu o
cheltuială enormă de energie. Apoi, această mâncare alterată ajunge în intestine. În
stomac stă 8 ore, iar în intestine de la 20 la 40 ore! Imaginaţi-vă 10 m de intestine având
de luptat cu această mâncare stricată. De ceea suntem atât de obosiţi după o masă grea.

Un grup de cercetători au arătat că proteinele şi carbohidraţii asimilaţi la aceeaşi masă


întârzie sau chiar împiedică digestia. Ei au ajuns la o concluzie: dacă mâncarea este
corect combinată, ea este integral descompusă, absorbită şi folosită de corp foarte rapid.
În fecale nu va apărea hrană nedigerată.

Principiul combinării corecte a alimentelor a apărut deci pentru a satisface următoarele


cerinţe:

◘ nu dorim să ne consumăm energia inutil;

◘ nu vrem ca mâncarea să stea un timp îndelungat în stomac să putrezească.

Ceea ce vrem cu adevărat este ca mâncarea să fie digerată într-un timp cât mai scurt (3
ore) fără să putrezească, fără să fermenteze, fără să producă gaze, arsuri, indigestie acidă
şi fără să fie nevoie să luăm medicamente după aceea. Vrem ca hrana să treacă repede şi
eficient prin intestine şi să nu constituie o sursă de intoxicare pentru organism.

Pentru a satisface aceste cerinţe trebuie să ne hrănim cu un singur aliment concentrat la o


masă. Nu trebuie să credem astfel că vom muri de foame. Există anumite condiţionări
fiziologice ale organismului uman şi este înţelept ca ele să fie respectate.

Există o cale simplă de evitare a întregii probleme. Dacă dorim să mâncăm brânză, este
bine să fim conştienţi că aceasta ar trebui să fie singura hrană concentrată la acea masă.
Adică să nu mai adăugăm alte alimente concentrate pe lângă cel pe care-l avem deja. Nici
cartofi, orez sau pâine, ci o hrană cu un procent mare de apă, adică legume. Să nu uităm:
cu cât fierbem mai mult legumele, cu atât viaţa şi aportul de apă din ele scade.

Exemple:

◘ Dacă mâncăm brânză, putem să o mâncăm cu salată, nu trebuie să o combinăm cu


cartofi, orez, pâine. Legumele verzi se digeră în orice fel de combinaţie. Dacă gătim
legumele pentru a le mânca cu brânză, consumăm şi o salată de crudităţi împreună cu
această mâncare.
◘ Dacă mâncăm cartofi copţi cu unt, împreună cu ei putem mânca dovlecei, fasole verde
dar şi salată. Ca regulă, să reţinem: putem mânca amidonoase (cartofi, orez, fasole
verde, paste făinoase, mazăre) cu legume gătite (dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină,
varză, vinete, usturoi, fasole verde) DAR ŞI CU SALATĂ. Dacă dorim să mâncăm
brânză cu salată, nu trebuie să folosim pâine.

Animalele din natură, care se bucură de o sănătate mult mai bună ca a omului, nu
combină alimentele incorect; ele mănâncă o mâncare odată. Spre deosebire de animale,
noi mâncăm tot ce ne cade in mână, înclusiv pe ele.

[…] Unde ne-au dus actualele obiceiuri alimentare? La supragreutate, boli de stomac,
ficat, rinichi, tensiune, boli de inimă, cancer.

Bibliografie:

Catrina, Nicolae, Din tainele alimentaţiei lacto-vegetariene, Editura Shakti, Iaşi, 1994,
pp. 30-34.

1. Principiul unei alimentaţii cu înalt conţinut de apă

Corpul nostru este format în proporţie de 70% din apă, însă din clipa în care ne naştem,
el devine avid de mâncare, aer şi apă pentru supravieţuire. Pentru supravieţuire şi pentru
a menţine corpul în cea mai bună condiţie, trebuie să consumăm o dietă care să fie
constituită din cel puţin 70% apă. Aici nu este vorba de băut apă, ci de alimentele care
să conţină, în stare normală, apă.

Fructele şi vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este
mâncare concentrată, care şi-a pierdut apa prin gătire sau prelucrare. Nu trebuie mâncat
exclusiv fructe şi vegetale, ele reprezintă doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de
30% va conţine alimente concentrate, cum ar fi : pâine, carne, produse lactate, legume.
Sunt două motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale : hrănire şi curăţare.

Trebuie reţinut faptul că acestea sunt şi motivele pentru care apa baută nu va fi de niciun
ajutor. Apa este transportată de nutrienţii din mâncare la toate celulele corpului şi apoi, la
întoarcere, înlătură reziduurile toxice. Toţi nutrienţii de care are nevoie corpul uman
(vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi graşi) se găsesc în fructe şi
vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale şi fructe în intestine, unde
sunt absorbite. La rândul lor, toxinele (reziduurile) sunt curăţate de apa din corpul nostru
şi eliminate. Ca orice lucru pe care îl folosim, care se curăţă şi se spală, şi corpul nostru
are nevoie de acestea. Faptul că o largă pătură a populaţiei este grasă arată că noi curăţăm
corpul în interior, deci mâncăm defectuos. Sunt oameni care, o viaţă întreagă, nu îşi pun
problema curăţeniei interioare a propriului corp. Repet, această curăţare a corpului
(interioară) se face prin intermediul unei hrane cu un conţinut mare de apă, care va
favoriza spectaculos desfăşurarea celor trei cicluri ale corpului. Când mâncăm trebuie să
ne punem întrebarea :
“Oare mâncarea pe care o consum acum va contribui la curăţarea corpului meu sau la
îmbâcsirea lui cu toxine ?”. Sau, cu alte cuvinte :

“Este dominată de fructe şi salate ?”

Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu mâncăm alimente


de care are cu adevărat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea,
mâncăm acum mâncăruri foarte gustoase care – de fapt – ne năclăiesc corpul adăugându-i
greutate. Dacă vreţi să fiţi viu, viguros, vibrant şi într-o formă din cele mai bune, trebuie
să mâncaţi mâncare vie (fructe şi legume crude). Comparându-ne cu animalele care
trăiesc în mijlocul naturii, aţi văzut animale obeze, ştirbe, surde, cu ochelari, cu
stimulatoare cardiace sau animale care să moară de atac de cord, cancer, diabet sau
congestie cerebrală? Carnivorele nu mănâncă niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore
mănâncă prima dată intestinele pline cu vegetale, bogate în apă; apoi le beau sângele,
după care mănâncă organele bogate în apă şi la sfârşit, dacă nu sunt sătule, carnea şi
muşchii.

Fără discuţie, există momente când mâncărurile concentrate vor domina; nu trebuie să te
simţi vinovat. După zeci de ani de concentrate, este greu să treci la o alimentaţie naturală.
Vechile pofte răbufnesc. După o zi cu concentrate, a doua zi treceţi pe vegetale. Trebuie
să aveţi în minte importanţa acestei alimentaţii bogate în apă. În atomii moleculelor din
plante se află enzimele, care nu sunt lucruri sau substanţe, ci principii ale vieţii fiecărei
celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele
se distrug la 54 grade C şi orice mâncare gătită la o temperatură mai mare decât aceasta
este condamnată la moarte prin dispariţia enzimelor. Mâncarea gătită la peste 54 grade C
şi-a pierdut viaţa şi deci valoarea nutritivă. Această mâncare poate să susţină viaţa
sistemului uman, dar o face în contul energiei, vitalităţii şi al unei sănătăţi degenerate
progresiv. Băutul apei este specific oamenilor care mănâncă mâncăruri concentrate. Cei
care mănâncă fructe şi vegetale crude, nu mai au nevoie să bea apă. Apa de izvor nu este
recomandată, deoarece conţine minerale anorganice, pe care corpul uman nu le poate
folosi sau precipita şi care se agaţă de colesterolul din corp şi se depune sub forma unei
plăci groase pe artere.

FOARTE IMPORTANT !

Este foarte periculos să bei apă la masă, deoarece apa diluează sucurile digestive care
“sparg” mâncărurile din stomac, împiedicând digestia corectă a alimentelor şi
dereglând puternic cele trei cicluri ale corpului nostru. Se cheltuie totodată o mare
cantitate de energie.

2. Principiul combinării corecte al alimentelor

Alimentele sunt substanţe comestibile care conţin un anumit număr de elemente organice,
precum : proteine, lipide, glucide, săruri minerale şi vitamine, apă şi materii
nedigerabile (ca fibrele).
Proteinele – Acestea sunt celule organice ale muşchilor, organelor, creierului, oaselor.
Sunt formate din cele mai simple elemente, numite “aminoacizi”. Problema care se pune
în cazul unei alimentaţii “tradiţionale” nu este să duci lipsă de proteine, ci cum să nu
mănânci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman în aceeaşi
măsura cu a avea prea puţine. Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea
şi utilizarea lor, reprezintă procesele cele mai complicate.

Dacă alimentul cel mai uşor de descompus este fructul, cel mai greu de separat în
elemente pe care corpul nostru le poate folosi, este proteina. Când consumăm proteine,
corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare decât pentru orice alt aliment. Cu cât
mâncăm mai multe proteine, cu atât mai mult ne este consumată energia pentru
descompunerea lor. Noi nu avem nevoie atât de mult de proteine, deoarece corpul uman
reciclează doar 70% din reziduurile proteice; şi apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame
de proteine pe zi, prin fecale, urină, păr, piele moartă şi transpiraţie. Pentru a completa
aceastăcantitate pierdută ar trebui să mâncăm 750 grame proteine, ori unii mănânca mai
mult. Consumând mai mult decât avem nevoie, corpul este suprasolicitat în încercarea lui
de a elimina surplusul. Proteinele în exces nu numai că vă “fură” energie, dar trebuie să
fie depozitate în corp ca reziduu toxic, determinând şi o creştere în greutate, deoarece nu
există energia necesară pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare şi
situaţia se agravează.

Proteina nu apare în corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din
mâncare. Proteina animalelor consumată diferă de proteina umană. Corpul nu poate folosi
sau asimila proteine în forma lor originală. Ele trebuie descompuse în aminoacizii care o
formează. Apoi, corpul recompune aminoacizii (îi sintetizează) în proteine proprii
corpului uman. Valoarea unui aliment este dată de aminoacizii care îl compun. Animalele
însă nu au puterea să sintetizeze cei 8 aminoacizi esenţiali şi de aceea trebuie să-l ia din
plante. Plantele îi pot sintetiza din aer, apă, pământ, dar animalele, inclusiv omul, sunt
dependente de proteinele din plante – fiedirect, mâncând plantele, fie indirect, mâncând
animalele care au mâncat plante.

Există 23 de aminoacizi diferiţi. Toţi sunt esenţiali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei
pot fi sintetizaţi de corpul uman, dar 8 trebuie luaţi direct din mâncarea consumată.
Consumarea regulată a fructelor, vegetalelor, nucilor, seminţelor, mugurilor vă asigură
toţi aminoacizii necesari, exact ca şi la alte mamifere, care nu consumă carne şi care
totuşi nu suferă de vreo deficienţă proteică. Din alimentele digerate şi din reciclarea
reziduurilor proteice, corpul are în permanenţă aminoacizi, care circulă prin sânge şi prin
sistemul limfatic. Când corpul are nevoie de aminoacizi, îi ia de aici.

Circulaţia aminoacizilor este ca o bancă deschisă toată ziua. Ficatul şi celulele depun
şi scot permanent aminoacizii necesari din sânge şi limfă. Când în sânge sunt prea mulţi,
ficatul îi scoate şi îi depune (stochează) până este din nou nevoie de ei. Dacă scade
nivelul lor din sânge datorită consumării acestora de către celule, ficatul îi repune înapoi
în circulaţie. Şi celulele îi pot depozita şi repune în circulaţie. Deoarece majoritatea
celulelor din corp sintetizează mai multe proteine decât este necesar pentru susţinerea
vieţii, celelalte celule retransformă proteinele repartizate lor în aminoacizi, depozitându-i
în sânge. Acest circuit al aminoacizilor este esenţial în înţelegerea faptului că proteinele
complete (animale) nu sunt necesare în dietă. Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu îi
poate sintetiza trebuie luaţi din alimente. Fructele şi vegetalele conţin majoritatea celor 8
aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveţii, vinetele,
mazărea, cartofii, dovlecii, roşiile, nucile, seminţele de floarea-soarelui, susanul, alunele
şi fasolea îi conţin pe toţi opt. Aminoacizii continuţi în plante sunt într-o cantitate mai
mare decât cei conţinuţi în cărnuri.

Trebuie urmărite următoarele aspecte :

1. Cărnurile nu ne furnizează combustibil; energia se gaseşte în carbohidraţi. Carnea nu


conţine carbohidraţi, deci nu furnizează energie.

2. Grăsimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie şi mai puţin
eficientă. Ele sunt descompuse în combustibil numai când rezervele de carbohidraţi sunt
epuizate. Grăsimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Când se
consumă în exces carbohidraţi, aceştia sunt transformaţi de organism în grăsime şi sunt
depuşi ca atare. Astfel, corpul poate înmagazina şi folosi grăsime fără a consuma
mâncăruri grase. Depozitele de grăsime pot fi privite ca o bancă de carbohidraţi, unde se
fac restituiri sau depuneri, când este necesar.

3. Sănătatea noastră depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumăm.


Printre multe alte lucruri, ele previn constipaţia şi hemoroizii. Carnea nu conţine fibre
celulozice.

4. Un lanţ de aminoacizi conţine de la 51 până la 200.000 de aminoacizi. Când mâncăm


carne, acest lanţ trebuie descompus (rupt) complet şi reasamblat în proteina umană.
Aminoacizii sunt foarte delicaţi. Căldura gătitului îi coagulează sau îi distruge, făcându-I
inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunându-se, mărind consumul de
energie.

5. Carnea este foarte bogată în grăsimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie;
provoacă atacul de cord (datorat colesterolului).

6. Sinteza vitaminei B12 este îngreunată mult, provocând stările anemice.

7. Toxinele conţinute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenţă în


perturbarea metabolismului hidraţilor de carbon, de aici până la diabet nemaifiind decât
doi paşi.

8. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substanţe create în timpul


digestiei cărnii, care nu au putut fi asimilate de organism.

9. Foarte puţină lume ştie că, pentru a înlocui culoarea gri-verzuie a cărnii, după tăierea
animalului, cu acea culoare roşiatică, plăcută, a produsului din galantar, majoritatea
fabricilor de prelucrat folosesc nitraţi şi conservanţi foarte dăunători organismului
uman, predispunându-l în timp la cancer.

10. În urma procesării termice, calităţile cărnii se modifică :

Valoarea nutritivă a cărnii scade cu 2/3. •

Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman. •

Vitaminele dispar aproape complet din carnea friptă sau fiartă. •

Noul aliment încarcă şi acidulează organismul uman favorizând apariţia bolilor. •

Se pune întrebarea dacă organismul UMAN este alcătuit şi proiectat pentru a consuma
carne.

Deci pentru digestia cărnii este necesară o cantitate enormă de energie, ceea ce face şi
mai dificilă sarcina scăderii greutăţii celor care nu şi-o doresc şi o au.

Aş dori să vă întrebaţi : unde aţi dori să serviţi masa ? Într-o grădină cultivată cu
legume şi cu pomi fructiferi sau într-un abator, în ambele cazuri aşteptând la faţa locului
să vi se aducă masa proaspătă ?

Dacă veţi continua să mâncaţi carne, pentru a minimaliza efectele negative căutaţi
să :

1. Să găsiţi o sursă de carne nechimizată.


2. Nu mâncaţi carne decât o dată pe zi, pentru a economisi energia internă.
3. Combinaţi corect carnea cu alte alimente.

În cazul unor activităţi fizice grele, gândiţi-vă că :

• proteinele nu vă cresc forţa, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc.


• proteinele sunt dezastruoase, întrucât ele nu produc energie, ci o consumă.

Exemple :

Un leu care mănâncă carne doarme 20 ore/zi. •

Un urangutan care mănâncă numai vegatale doarme 6 ore/zi. •

Populaţiile care trăiesc în zona arctică şi au ca aliment preponderent carnea au o medie de


viaţă de numai 27 de ani. •
3. Principiul consumului corect de fructe

Fructele sunt alcătuite din celuloza, fiind considerate în acelaşi timp glucide, deoarece
conţin “zahăr” sub forma fructozei; aceasta din urma se transformă în glicogen (energie
disponibilă rapid). Din fericire, cantitatea de zahăr din fructe nu este mare şi, în plus, este
eliberată într-o mică măsură datorită fibrelor pe care le conţin acestea.

Important de reţinut şi respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic


altceva, nici cu lipide, nici cu proteine.

Obiceiul de a mânca fructe la sfârşitul mesei este nesănătos; când sunt combinate cu
alte alimente, fructele perturbă digestia şi îşi pierd astfel majoritatea . vitaminelor

Combinate cu alte alimente, fructele vor rămâne prizoniere în stomac, unde vor fermenta,
producând chiar şi alcool, deci toată digestia va fi perturbată.

• Fructele se mănânca doar pe stomacul gol; puteţi să le mâncaţi dimineaţa sau


seara la 2-3 ore după cină.
• Celor care suferă de insomnie le recomand să nu consume portocale la
culcare, vitamina C având un efect de stimulare.
• Se recomandă consumarea fructului împreună cu coaja lui, în care se află
cea mai mare cantitate de celuloză, care ajută tranzitul intestinal. Coaja
fructelor limitează puterea lor glicemică.

LĂMÂIA este, paradoxal, alcalinizantă şi antiacidă gastric, neprovocând arsuri


stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecări ale ulcerelor gastrice după consumul
acesteia. Gustul acid nu trebuie să ne aducă neapărat cu gândul la aciditatea lămâii.
Acesta este dat de acizii organici, care nu rămân ca atare în celule. Uimitor este faptul că
lămâia este inclusă printre cele mai bazice alimente. În exteriorul organismului nostru, ea
se comportă sub influenţa unei reacţii acide, pe când în interiorul corpului nostru ea
generează alcalinitate, deoarece în timpul digestiei acidul citric conţinut de lămâie este
oxidat, rămânând sărurile care păstrează alcalinitatea sângelui. Deci la o analiză
profundă, lămâia înseamnă energie, deci viaţa.

Zeama de lămâie picurată în urechi are efect calmant în otite. Sucul de lămâie diluat
cu apă distilată în proporţie de 1:1 şi picurat în ochi vindecă blefaritele.

Hemoragiile nazale se opresc dacă introducem în nări tampoane îmbibate cu suc de


lămâie.

Durerile de cap dispar dacă se pune o compresă cu felii de lămâie pe frunte.

Oamenii nu ştiu când şi cum se mănâncă fructele, iar corpul ţipă disperat după ele.

Fructul este cea mai binefăcătoare mâncare, dătătoare de viaţă şi energie, din câte
există. Fructele sunt cel mai important aliment pe care îl putem consuma. Strămoşii noştri
au mâncat numai fructe milioane de ani. Mâncărurile lasă urme pe dinţii noştri. Din
studierea dinţilor fosilizaţi, rezultă că primii oameni nu mâncau nici carne, nici seminţe,
nici tulpini, nici rădăcini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori şi, fără excepţie, timp de
milioane de ani au mâncat numai fructe. Deoarece fructul este alimentul la care omul este
adaptat biologic pentru a putea să îl mânânce, este mai important să ne punem problema :

Câte fructe am mâncat astăzi ? decât : Câte proteine am mâncat astăzi ?

Se cumosc numeroase cazuri de otrăvire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de


cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal şi de leucemie – care reprezintă 1/3
din toate formele de cancer uman cunoscute.

Otrăvurile din proteine nu se găsesc în fructe şi pentru că scopul nostru este acela de a ne
curăţa organismul de toxine, calea cea mai eficientă este de a consuma cât mai multe
fructe.

Fructele constituie mâncarea cu conţinutul cel mai mare de apă : 80-90%. În plus, ele
sunt pline de vitamine, minerale, carbohidraţi, aminoacizi, acizi graşi. Prin natura lui,
fructul dă corpului posibilitatea să se cureţe de toxine, dacă este corect consumat.

Studiile arată că “ceea ce mănânci la o masă afectează ceea ce vei mânca la masa
următoare”. La două grupuri studiate, dintre care unuia i s-au dat fructe, iar celuilalt
alimente dulci pe bază de zahăr, s-a constatat că: grupul care mâncase fructe a dorit să
mănânce în medie cu 479 calorii mai puţin decât grupul care mâncase zahăr.

Fructele cer mai puţină energie pentru a fi digerate decât orice alt aliment. În practică,
nicio energie nu este cheltuită la digestia lor; mai mult, fructele dau energie corpului.

Tot ceea ce intră în stomacul omului trebuie să fie descompus, transformat în glucoză,
fructoză, glicerină, aminoacizi şi acizi graşi. Aceştia sunt nutrienţii din alimente folosiţi
de organism.

Creierul funcţionează numai cu glucoză. Fructul înseamnă mai ales glucoză în


organismul tău. Digestia, absorbţia şi asimilarea lui necesită o infimă energie din cea
cheltuită pentru descompunerea altor alimente. Alte mâncăruri (corect combinate) se
digeră în timp de ½ – 4 ore, cu o mare cheltuială de energie. Fructele nu sunt digerate în
stomac, ci sunt doar predigerate. Ele trec prin stomac timp de 20-30 minute (bananele,
curmalele şi fructele uscate la soare stau cam o oră). Energia economisită prin
“nedigerarea” fructelor este enormă şi folosită imediat de organism pentru curăţarea
ţesuturilor de toxine. Condiţia este ca fructele să fie corect consumate.

Deoarece stau în stomac atât de puţin timp, înseamnă că ele nu trebuie mâncate cu/după
ceva, ci pe stomacul gol, dimineaţa. Imediat cum fructul vine în contact cu mâncarea din
stomac şi cu sucurile digestive, întreaga masă de alimente începe să se “strice”. Orice
proteină din stomac va putrezi, orice carbohidrat va fermenta. Totul devine acid. S-ar
putea să nu vă fie rau, dar aceasta nu înseamnă ca nu aţi încălcat o regulă de bază în
alimentaţie, ci arată enorma adaptabilitate a corpului nostru.

Exemplu : Pepenele nu trebuie mâncat niciodată după masă, deoarece produce


fermentaţie. Dacă îl mâncaţi pe stomacul gol, iar după 20 de minute mâncaţi altceva, veţi
vedea ce efecte pozitive va avea.

Fructele clasificate botanic drept “acide” (portocale, ananas sş grapefruit), ca – de altfel –


toate fructele odată ajunse în stomac devin alcaline (dacă se consumă pe stomacul gol).
Ele neutralizează, ca şi vegetalele crude, acizii care se formează în corp. Un corp toxic
acid se poate recunoaşte după : balonare, greutate excesivă, păr încărunţit, chelire,
izbucnire nervoasă, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe faţă, ulcerări. Consumul
corect de fructe duce la o incredibilă întinerire, longevitate, sănătate şi energie. În afara
faptului că ele aduc în corp apă de curăţare, se ştie că fructele nu lasă reziduuri în sistem,
nu cheltuie energie pentru digestie, importanţa lor enormă constând în conţinutul valoros
de “combustibil”. Fără combustibil organismul nu poate funcţiona. Valoarea de
combustibil reprezintă ceea ce trebuie căutat în orice mâncare.

Fructele sunt singura mâncare cu compoziţia perfectă de nutrienţi. Trebuie însă făcute
două remarci importante referitoare la consumul fructelor :

1. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Fructele fierte sau
coapte nu mai furnizează nici substanţe nutritive, nici apa necesară curăţării, ele
sunt acide şi forţează corpul să le anuleze aciditatea cu cheltuială de energie.
Gătitul distruge valoarea potenţială a fructelor. Trebuie să ne amintim mereu să
mestecăm bine fructele, să le îmbibăm bine cu salivă, şi să nu le înfulecăm cu
lăcomie.
2. Cât timp trebuie să treacă de la consumarea altor alimente până la mâncarea
fructelor ? Atât timp cât stomacul este gol, puteţi consuma când şi câte fructe
doriţi, lăsând să se scurgă 20-30 de minute înainte de a mânca alte feluri de
mâncare. După ce aţi mâncat orice altceva în afară de fructe, trebuie să aveţi în
vedere timpul de digestie, astfel :

Alimentul – Timpul de digestie

• Salata sau vegetale crude – 2 ore

• Mâncăruri corect combinate fără carne – 3 ore

• Mâncăruri corect combinate cu carne – 4 ore

• Orice mâncare incorect combinată – 8 ore

Care credeţi Dacă ne întreabă cineva : că este cea mai periculoasă masă din zi ? Veţi
putea răspunde precis : Înainte de culcare ! Dar a doua masă ca pericol ? Vă răspund eu :
Micul dejun copios ! De ce ? Amintiţi-vă : Energia este baza vieţii. Când vă sculaţi
dimineaţa sunteţi odihnit şi în cea mai bună formă energetică pe care v-o pot furniza
sistemul şi somnul.

Pe ce veţi cheltui (risipi) această energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare
consumatoare de energie) acestui “mic dejun” vă va uza energia şi nu vă va aduce un
surplus energetic. Mai ales “micile dejunuri tradiţionale” : ouă, brânză, şuncă, pâine,
roşii, ceai, lapte, dulceaţă, conserve, prost combinate, consumă o mare cantitate de
energie. Energia nu poate fi furnizată decât după ce mâncărea este absorbită de intestine.
Dacă vom înlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge în corp
instantaneu – în loc să aşteptăm ore, iar starea de somnolenţă ce urmează micului dejun
bogat tradiţional dispare.

Deci, ca regulă : Mâncaţi la micul dejun numai fructe; mâncaţi fructe dimineaţa, ori
de câte ori vă este foame. Mâncatul fructelor pe stomacul gol accelerează pierderea
greutăţii inutile.

Caloriile de înaltă calitate care se găsesc în fructe nu vor crea probleme de greutate
corpului dumneavoastră. Raţiunea pentru care vă recomand consumul fructelor dimineaţa
este legată de cele trei cicluri ale organismului nostru :

I. Eliminarea (între orele 4 – 12). Mâncând fructe şi căpătând energie se favorizează


eliminarea toxinelor. Consumarea altor alimente frânează eliminarea.

II. Consumul alimentelor (între orele 12 – 20). Mâncaţi, dar atenţie : digestia consumă
energie. Începeţi cu salate şi, pe măsură ce vă apropiaţi de ora 20, puteţi consuma
proteine, dar corect combinate.

III. Asimilarea (între orele 20 – 4). Acum corpul dumneavoastră îşi extrage substanţele
nutritive şi le utilizează. Dacă aţi combinat corect mâncărurile, în 3 – 4 ore ele ajung
în intestin, unde începe absorbţia lor de către corp.

4. Principiul gestionării depozitelor de grăsime

Asociaţia lipide – glucide, în cadrul unei funcţionări pancreatice defectuoase, poate


determina kilogramele excedentare şi starea sănătăţii. Principiul de bază al noului mod
de alimentaţie se bazează, în parte, pe faptul că, în majoritatea cazurilor, se evită
amestecarea lipidelor cu glucidele “malefice”, având grijă să preferăm lipidele
“benefice”, în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare. Lipidele vor fi însoţite de
diferite legume, în special de fibre alimentare.

Exemple de meniuri în care glucidele “malefice” nu figurează :

1. Sardelele (lipide “benefice” + proteine)

Omleta cu ciuperci (lipide + fibre)


Salata verde (fibre)

Brânză (lipide + proteine)

2. Crudităţi (fibre)

Pulpă de viţel cu fasole verde (lipide + proteine)

Salată verde (fibre)

Zmeură (glucide “benefice” + fibre)

3. Salată de roşii (fibre)

Cod cu vinete (lipide “benefice” + proteine + fibre)

Salată verde (fibre)

Brânză (lipide + proteine)

La cele trei meniuri enunţate cel mai important lucru este acela că toate se vor consuma
fără pâine.

Brânzeturile de vacă conţin 5 g de glucide la 100 g.

ATENŢIE ! Brânzeturile nu trebuie mâncate la sfârşitul unei mese care conţine


lipide.

Dacă alimentaţia ar fi lipsită de glucide, pancreasul nu ar secreta insulină şi deci nu s-ar


constitui grăsimi de rezervă. Organismul are nevoie de energie pentru menţinerea
echilibrului vital, astfel încât el va recurge la grăsimile de rezervă pentru a obţine energia
care îi este necesară.

Alimentându-se normal (vitamine, săruri minerale), organismul îşi va reduce de la sine


grăsimile de rezervă, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de
grăsime acumulate în prealabil.

Totuşi, glucidele “malefice” (cartofi prăjiţi, dulciuri, prăjituri) vor putea face parte din
alimentaţie, cu condiţia de a nu le ingera decât în mod excepţional şi întotdeauna
separat de lipide.

Suntem victimele deplorabilelor obişnuinţe alimentare proprii civilizaţiei noastre:

În copilărie, piureuri, prăjituri, bomboane, acadele – apoi paste făinoase şi orez, felii
groase de pâine cu unt, cornuri, dulceaţă şi turtă dulce. Mai târziu, cartofi, macaroane,
multă pâine, orez şi zahăr.
În studenţie, “glojdeala” de la cantine sau gustările rapide şi sandviciurile uriaşe. Fiind
matur deja, obişnuinţele căpătate până în acest moment sunt greu de înlăturat şi,
bineînţeles, adaosurile cu care mai vine şi partenerul de viaţă (eventual un sos alb cu
făină). Aceste faimoase obişnuinţe alimentare dăunătoare, care vi s-au imprimat sau pe
care le-aţi adoptat din comoditate, au drept consecinţă : creşterea greutăţii peste cea
normală şi, chiar dacă aceasta nu se instalează, în mod sigur va avea ca efect
dezechilibrarea metabolismului şi un mare număr de afecţiuni.

REGULI DE AUR PENTRU A REDUCE STRESUL !

• Nu faceţi nimic din ceea ce mai târziu v-ar putea determina să spuneţi o
minciună!
• Evitaţi amânările. Nu lăsaţi pe mâine ce puteţi face astăzi. Ce puteţi face astăzi,
faceţi acum !
• Nu fiţi extrem de exigent cu dumneavoastră !
• Refuzaţi orice proiect, orice activitate sau chiar o simplă invitaţie la film dacă
nu aveţi energia şi dispoziţia pentru aceasta, spunând întotdeauna NU !
• Descărcaţi-vă sufletul ! Discutaţi problemele dumneavoastră cu un prieten de
încredere; vă poate ajuta să ieşiţi din confuzie şi să vă rezolvaţi mai uşor
problemele.
• Rezervaţi-vă timp în fiecare zi pentru propria dumneavoastră intimitate, linişte
şi meditaţie !
• Uitaţi şi iertaţi evenimentele neplăcute sau oamenii care v-au facut rău.
Acceptaţi faptul că lumea în care trăim este o lume imperfectă !
• Puneţi mai multă dragoste în tot ceea ce faceţi !
• Nu neglijaţi masa de “prânz”. Îndepărtaţi-vă cu mintea şi cu trupul de biroul
dumneavoastră sau de locul de muncă, chiar dacă o faceţi doar pentru 15
minute.