DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUI �N PERIOADA 0-36 LUNI

Dezvoltarea nu este identica pentru to?i copiii.

Fiecare copil se dezvolta �n ritmul sau ?i �n func?ie de mediul familial �n care

traie?te. Psihomotricitatea, limbajul si inteligenta se dezvolta simultan.
Achizitiile copilului �n aceste trei domenii sunt str�ns legate de dezvoltarea
afectiva. Importanta afectivitatii asupra dezvoltarii motorii este evidenta �n
situatiile �n care copilul a suferit carente afective timpurii. Exista, asadar,
interactiuni str�nse �ntre psihic si motricitate.

�n dezvoltarea normala, copilul poate avea �nt�rzieri pentru fiecare perioada de

v�rsta, exist�nd �nsa anumite limite.
Perioada 0 - 1 an
Prima luna
�n prima luna de viata, copilul are reflexe �nnascute. Sunt primele raspunsuri la
stimulii exteriori ?i sunt prezente �nca de la nastere. Notam patru reflexe
importante.
Reflexul Moro sau reflexul de �mbratisare, care este evaluat ridic�nd capul
copilului din pozi?ie culcat, c�tiva centimetri �n fata si las�ndu-l brusc. Capul
nou-nascutului cade atunci, acesta depart�nd bra?ele si �ntinz�nd picioarele, apoi
bratele se �ndoaie spre piept, execut�nd o miscare de str�ngere. Lipsa acestui
reflex la nastere sau persistenta lui dupa v�rsta de 6-7 luni, indica o patologie.
Reflexul de cautare a s�nului, urmat de reflexul de supt. Reflexul de supt se
verifica introduc�nd un deget �n gura copilului (se simt miscarile specific
suptului).
Reflexul mersului automat apare la noul nascut, dar dispare apoi. Daca este tinut
de sub brate, �n pozitia �n picioare, noul nascut face miscari automate si ritmice
de mers.
Reflexul Grasping sau reflexul de aga?are se verifica la nivelul palmei. Daca palma
este stimulata, bebelusul flecteaza degetele si face gestul de a se agata.

La o luna, copilul reac?ioneaza la vocea mamei. �ncep�nd cu a treia saptam�na,

recunoa?te deja vocea mamei. Sur�de c�nd aude un zgomot sau la un alt stimul, dar
fara ca sur�sul sa fie adresat unei persoane. Recunoa?te mirosul laptelui matern ?i
mirosul pielii mamei.

Luna a doua

�ncepe sa o urmareasca pe mama cu privirea. Culcat pe burta, �ncearca sa-?i ridice

capul. Sur�sul se define?te. �ncepe sa ?ina obiecte �n m�na.

Luna a treia

�n luna a treia, �ncepe sa-?i sus?ina capul c�nd este ?inut �n bra?e. Din pozi?ia
culcat pe burta, poate sa-?i ridice capul ?i umerii. Reac?ioneaza c�nd i se vorbe?
te. G�ngure?te din ce �n ce mai mult. �?i mi?ca m�inile �n fa?a ochilor.

Copilul trebuie sa-?i sus?ina capul p�na la v�rsta de patru luni. Daca nu-?i sus?
ine capul p�na la aceasta v�rsta, parin?ii trebuie sa consulte un specialist.

Luna a patra

Poate sa stea �n ?ezut, sus?inut. �?i ?ine capul, fara sa fie ?inut de la ceafa.
St�nd pe burta, se �mpinge �n bra?e ?i-?i ridica umerii. Urmare?te cu privirea un
obiect. Se joaca cu m�inile ?i le prive?te.

Luna a cincea
Sta �n ?ezut cu o mica sus?inere. �ncepe sa ia �n m�na un obiect care este �n raza
lui de miscare (apuca cu intentie). Se rostogoleste de pe burta pe spate.

Luna a ?asea

Sta �n ?ezut mai bine. Copilul trebuie sa fie stabil �n pozi?ia �n ?ezut la 8-9
luni. �ncepe sa aiba noi achizi?ii motorii: se t�re?te, se deplaseaza pe fese, apoi
�n 4 labe. Daca nu are stabilitate �n ?ezut p�na la 9 luni ?i daca nu se deplaseaza
prin cele trei modalita?i, p�na la v�rsta maxima de 9-10 luni, trebuie consultat un
specialist

Luna a ?aptea

Din luna a ?aptea, atunci c�nd adultul �i arata cu degetul un obiect, copilul nu se
uita la deget, ci la obiectul indicat.

Perioada lunilor 8-12.

Copilul �ncepe sa se uite dupa un obiect ?i c�nd dispare din raza privirii. De
exemplu, daca o linguri?a cade, el o cauta cu privirea, chiar daca nu o mai vede.
�n aceasta perioada, copilul �ncepe sa stea �n picioare. Sta bine �n picioare spre
11-12 luni. La 10 luni, unii copii �ncep sa mearga. Mersul se instaleaza spre
v�rsta de 12 luni. Daca p�na la 18 luni un copil nu merge, trebuie consultat un
specialist.
Copilul devine din ce �n ce mai autonom, se apropie sau se departeaza de persoana
cu care este. Procesul este progresiv. P�na la 12 luni, trebuie sa prinda cu doua
degete (degetul mare si aratatorul) lucruri marunte si sa puna un cub �ntr-o cana,
dupa ce �i arata adultul cum sa faca.

Dupa o faza de instabilitate psihomotrica normala care dureaza p�na la v�rsta de 3

ani, copilul se stabilizeaza.

Reuseste sa suprapuna cuburi, dupa ce i se arata cum sa procedeze: trei cuburi la

18-20 de luni, cinci cuburi la 24 de luni.
96% din copiii care au v�rsta de 20 de luni, beau dintr-un pahar pe care-l tin cu
ambele m�ini si man�nca singuri cu lingurita.

De la v�rsta de 24 de luni, p�na la 30 de luni, copilul cu dezvoltare normala

reuseste sa urce scarile altern�nd picioarele.

Dezvoltarea psiho-motorie a copilului este dependenta de maturarea sistemului

nervos, de codul genetic individual si de influenta mediului social. Dezvoltarea
neuropsihomotorie a copilului normal nu se realizeaza �ntr-o secventa liniara de
etape separate, multe activitati importante se dezvolta concomitent suprapun�ndu-
se. Cu toate acestea se poate stabili o anumita secventa de dezvoltare, care oricum
nu este asa de schematica cum este descrisa �n carti.
Perioada de nou-nascut

Perioadele de veghe sunt foarte scurte, noul nascut se trezeste numai la orele
de alimentatie si adoarme frecvent �n timpul suptului. Activitatea sistemului
nervos este reflexa: reflexul de sugere, de deglutitie, de stranut etc.
Miscarile membrelor sunt de mica amplitudine, involuntare, necoordonate, fara
scop. Hipertonia musculara care este mai accentuata la nivelul muschilor flexori
realizeaza pozitia �n flexie asemanatoare cu cea din viata intrauterina. Muschii
cefei sunt hipotoni.
�n decubitus ventral, nou nascutul la termen, poate sa-si ridice capul si sa-l
rasuceasca pe o parte. �n decubitus dorsal, prezinta hipertonia �n flexie a
extremitatilor si nu este prezent controlul flexorilor g�tului, de aceea el nu
poate sa-si mentina capul pe linia mediana si �l tine rasucit pe o parte. �n
pozitie sez�nda, nou nascutul demonstreaza controlul redus al musculaturii
trunchiului: daca este sprijinit el se apleaca cu totul �nainte din solduri;
spatele este rotunjit si capul cade �nainte (poate un moment sa-si ridice capul
care cade din nou).
Noul nascut reactioneaza prin pl�ns la senzatiile neplacute (fenomen
subcortical).

La v�rsta de o luna

La aceasta v�rsta copilul devine mai relaxat. El fixeaza obiectele care se afla
�n fata ochilor lui, miscarile devin din ce �n ce mai ample si atunci c�nd este
dezbracat �se �ntinde�.
Ridica capul de pe pat din c�nd �n c�nd timp de c�teva secunde din pozitia de
decubitus dorsal sau ventral.

�n cursul lunii a II-a

Perioadele de veghe sunt mai lungi, spre sf�rsitul lunii sugarul ram�ne treaz
pe toata durata pr�nzului.
Culcat �n decubitus ventral ridica capul scurt timp, iar catre sf�rsitul lunii
a II-a �si ridica si umerii.
�n pozitia de decubitus dorsal, ridica pentru scurt timp capul si bratele.
Urmareste cu privirea obiectele care se deplaseaza �n c�mpul sau vizual.
�ncepe sa emita vocale aspirate.
La doua luni, se linisteste c�nd aude o voce cunoscuta sau muzica.

�n cursul lunii a III-a

Sugarul urmareste bine cu privirea obiectele si �ntoarce capul pentru a le

privi atunci c�nd, deplas�ndu-le lent, ele au depasit c�mpul sau vizual.
Sugarul �si �ndreapta privirea spre adultul care �i vorbeste, �si agita
m�inile, le �ntinde spre obiectele colorate sau sonore.
Z�mbetul, care �n primele saptam�ni de viata era numai o reactie motorie a
muschilor fetei, devine un raspuns emotional la z�mbetul si vocea adultului.
Copilul g�ngureste (emite sunete muzicale modulate, vocale), �ncepe sa recunoasca
obiecte si persoane � se linisteste la vederea persoanelor care �l �ngrijesc sau la
vederea biberonului daca pl�nge de foame, reactioneaza negativ la persoanele
straine.
�ntoarce capul spre sursa sunetelor (reactia de orientare).

La v�rsta de trei luni

Miscarile necoordonate si generalizate din primele saptam�ni de viata devin mai

precise si mai coordonate.
Apare simetria si controlul bilateral al muschilor g�tului.
Se dezvolta controlul flexiei la cap, g�t si regiunea superioara a trunchiului
si �ncepe orientarea mediana a capului, ochilor si membrelor superioare.
Sugarul ridica si �ntoarce capul, �si sprijina greutatea corpului pe antebrate,
ridica partea superioara a toracelui de pe o suprafata plana.
Are perioade de veghe lungi � veghe linistita � �n cursul carora g�ngureste,
priveste obiectele din jurul sau, se joaca cu m�inile.
Relatiile cu adultul au o mare influenta asupra copilului, apare �reactia de
�nviorare �n prezenta adultului�. El recunoaste si se bucura la vederea persoanelor
care �l �ngrijesc, le z�mbeste si �si misca m�inile si picioarele cu vioiciune,
r�de, scoate sunete.

�n concluzie, primele trei luni de viata pot fi privite ca perioada de

stabilire a relatiilor cognitive si afective �ntre copil si persoane sau mediul
�nconjurator.
 �n perioada urmatoare, de la 3 la 6 luni, se caracterizeaza prin elaborarea
miscarilor coordonate complexe: apucare, �ntoarcere si t�r�re.
�n luna a IV-a

Este luna unei simetriei puternice, sugarul apuca obiectele si le tine cu

ambele m�ini pentru scurt timp. Miscarile, fiind �nca nesigure, o parte din
�ncercarile de a apuca nu reusesc. Sustinut �n pozitie verticala cu palmele noastre
sub axile, copilul se sprijina putin timp �n picioare �ntarind articulatiile
genunchilor.
�n decubitus ventral capul si toracele sunt ridicate si mentinute pe linia
mediana. Membrele superioare apropiate de corp ajuta �n sustinerea greutatii
corpului. Se observa ridicarea barbiei si elongarea g�tului.
Activitatea si mobilitatea coloanei vertebrale progreseaza determin�nd
cresterea extensiei si �nclinarea anterioara a pelvisului; cu fiecare noua miscare
copilul �si creste mobilitatea lombara / pelvina.
Flecteaza si face adductia soldului fiind capabil sa-si �ntinda m�inile si sa-
si p