ARTA $1 OMUL 55
Hardy, James si Conrad
La sfdrşitul secolului XIX,
romancieri ca Thomas Hardy,
Henry James şiJoseph Conrad
au început să pună la îndoială
optimismul epocii. Ei au înde-
pârtat fragila poleială a civi-
lizaliei, relevând natura arbi-
trară a destinului şi forlele
întunecate ale rdului uman.
farşitul secolului XIX a fost o perioadă de
S schimbări rapide atât în Europa cât şi in
SUA . Noua industrializare, producţia de
masâ, dezvoltarea retelelor de căi ferate si
posibilitatea tot mai accentuatâ de a importa
'~iverse bunuri au dus cu timpul la mărirea
onsiderabilă a calitătii vieţii pentru toţi cei
care dispuneau de suficienti bani pentru a
beneficia de aceste avantaje . Cei mai mulţi
credeau ca, mai devreme sau mai târziu,
sărăcia şi bolile vor fi complet eradicate .
Cu toate acestea, existau şi persoane de
alte opinii . De-a lungul secolului XIX scriitorii
o Thomas Hardy la 63 de ani într-un tablou
pictat de Augustus John . Hardy a spus despre
acest tablou: "Nu ştiu dacă arăt aşa sau nu,
dar ştiu sigur că aşa mă simt" .
0 Casa din Upper Bockhampton, uncle s-a
născut Hardy. Într-un poem timpuriu,
Domicilium, Hardy descrie casa ca find destul
de izolată inainte de plantarea arborilor.
0 Un muncitor din Dorsetshire, în secolul
XIX. Astăzi bătrânul cu tutun, pipă şi halbă
poate părea o figură excentrică şi nostalgică
însă Hardy nu avea iluzii în ceea ce priveşte
realitătile dure ale vietii de tăran .
au început să prezinte şi latura mai întunecată
a naturii umane, a civilizatiei care a urmat
după revolutia industrialâ . Unii declarau că
încearcă să reformeze societatea pe care o
descriau, în vreme ce alţii, cum ar fi Thomas
Hardy, Henry James şi Joseph Conrad, şi-au
exprimat credinţa în fatalismul destinului şi
lipsa de speranţă faţă de conditia umană . o
v
Thomas Hardy
Născut în satul Upper Bockhampton din v
Dorsetshire, Thomas Hardy (1840-1928) şi-a
făcut studiile în oraşul Dorchester şi a rămas
până la sfârşitul zilelor un om de la ţară . Avea
o credinţă adâncă în vitalitatea şi inocenţa w
tradiţiilor rurale şi romanele lui conţin minu- S
nate descrieri de peisaje şi de scene rurale v
care dezvăluie dragostea lui pentru sat: 2
161


55 HARDY, JAMES $I CONRAD

Nume imaginar
Casterbridge
0 Nume real:
Southampton

Harta romanelor
Alfredston
Cresscombe
şi nuvelelor
MID {-NOR TH Ta
tinutului WESSEX Bristol Marygreen ~sa
a Matbury Downs S S E X
Kennetbridge

Bath WESSE X
Inkpen Beacon
Canatul ' 6 e Stoke Barehills
p
JJriStOt s
The Great Plain iCtyden Priors
if Mlaştina âd Fountall
art n Exoni Quantock Stonehenge
Dunkery Hills r g Aolao Glaston UPP-E ll
I
Beaco n ii tr 4 ~~s Stour Head Melchester
.. 0, wnstaple

Wingreen
Shaston ase W ESSEX,
Toneborougb Marlott stie e Ch
Tbe Slopes.
Stottrc a ~h
.E Vale of Blackmosr otts Southampton p
L 0 WE$' (0
' Bulbarfbw
High Stoy utbe f x
WES W SEX
Emminster cbelk
n
fliatco
f S S
0~et vc'
Pilsdon Neirto il
Exonbury 0 U Kingsbere
Caterbridge Egdon Heath
Idmouth
Bred Cire atn~sy Sandbourne The Island
es Rnglegu~
Deadmans do oxweii (Insula)
Bay 4,AP5,6lP e"le , ~ 'er y Corvesgate Knolisea
Isle of Slingers R hrC,
aP Canalul Mânecii
The Racee

descrieri panoramice ale Wessex-ului -
porţiunea sud-vestică a Angliei, cu locuri
rebotezate de autor - şi medalioane instanta-
nee ale vietii la tară din secolul XIX .
Unul dintre romanele sale timpurii, Under
the Greenwood Tree (1873), este o evocare a
vietii rurale traditionale pe care autorul a cu-
noscut-o ca băiat, străbătută de accente suave
de nostalgie . În romanele următoare Hardy a
aruncat o lumină şi mai vie asupra vietii
claselor muncitoare pentru a dezvălui o parte
din sărăcia şi mizeria pe care aceatea le îndu-
rau ; dar asemenea suferinţe apăreau invariabil
ca urmare a naturii umane, niciodată doar ca
parte simplă a vietii la tară .
Pentru Hardy, peisajul englezesc era o for-
tă a vietii şi cu cât personajele sale se înde-
părtau mai mult de rădăcinile lor rurale cu
atât deveneau mai confuze şi mai lipsite de
un tel . Influenta corupătoare a valorilor urba-
ne este una dintre temele care se repetă în
romanele care au urmat, cum ar fi Primarul
din Casterbridge (1866), care prezintă decli-
nul vechiului stil de viată de la tară, personi-
ficat de Michael Henchard, un om cu slăbi-
ciuni dar plin de vitalitate, care intră în con-
flict eu un reprezentant al lumii eficiente, me-
canizate, moderne şi este distrus de aceasta .
Victime ale destinului
Primul roman de mare succes al lui Hardy a
fost Departe de lumea dezlăntuită, scris în
1874 pentru a apărea în foiletoane în influen-
ta revistă Cornhill. Actiunea se petrece în
jurul personajului romantic Bathsheba
Everdene, o femeie care intră în posesia unui
domeniu bogat şi a încercărilor a trei bărbati
care doresc să se însoare cu ea - şi cu dome-
niul dobândit de aceasta .
Romanul nu este o povestire romantică cu
tentă socială, în genul celor scrise de Jane
Austen, şi personajele nu sunt portretizate ca
actionând unul fată de celălalt, ci ca victime
ale destinului : o fortă îndepărtată, indiferentă,
care cel mai adesea duce la declinul oame-
nilor printr-o serie de coincidente tragice .
Tema a fost reluată în următoarele două
decenii într-o serie de romane reuşite, primul
fiind Reîntoarcerea localnicului (1878) care
urmăreşte destinul lui Clym Yeobright, un băr-
bat din Wessex care se reîntoarce din Paris
pentru a se stabili în localitatea sa natală,
Egdon Heath . 0 bună parte din tensiunea
romanului este dată de filosofiile de viată con-
tradictorii ale lui Clym şi ale femeii cu care se
căsătoreşte, Eustacia Vye : el este obosit de
oraş şi î5i doreşte o viată simplă la ţară ; ea este
atrasă de el deoarece reprezintă viaţa urbană
după care tânjeşte . Această neîntelegere dintre
cei doi, cuplată cu destinul nemilos invocat de
autor, duce în cele din urmă la o tragedie .
0 nepotrivire similară de personalitate stă
şi la baza romanului Pădurarii, scris în 1887,
după Primarul din Casterbridge . Din nou
peisajul - de această dată pădurea - domină
atmosfera romanului şi personajele, legate
intim de decor, sunt înzestrate cu o noblete
desăvârşită . În cele din urmă ele se pierd, în
mare parte deoarece mediului rural le conferă
un dezavantaj social fată de clasa de mijloc de
la oraş cu care au intrat în conflict .
În acest roman Hardy subliniază cruzimea
societăţii şi pe cea întâmplătoare a destinului
şi această latură socială avea să devină un ele-
0 hartă care prezintă ~inutul Wessex al
lui Hardy - locul de desfăşurare in parte real,
parte imaginar a romanelor majore . În cele
din urmă, teritoriul semi-imaginar a ajuns să
se întindă de la Land's End pănă la Windsor .
ment puternic în Tess D'Urbervilles (1891),
probabil cel mai celebru roman al scriitorului .
Pubhcarea acestui roman a fost initial refuzată
deoarece continea elemente "ofensatoare " .
Tess relatează declinul şi moartea unei fete de
la tară seduse şi în cele din urmă spânzurată
pentru uciderea bărbatului care o distrusese .
Hardy a subintitulat acest roman O femeie
pură pentru a sublinia statutul lui Tess ca vic-
timă a destinului, a propriei inocente si a bru-
talitătii societătii . După publicare, subtitlul şi
romanul în sine au atâtat spiritele în rândul
cititorilor victorieni . Câţiva ani mai târziu,
publicarea romanului Jude neŞtiutul (1895) a
aprins din nou spiritele din cauza criticilor pe
care le aducea căsătoriei, descrisă ca "un con-
tract sordid, bazat pe convenience materiale" .
Scandalul iscat 1-a exasperat atât de mult pe
Hardy încât a renunţat să mai scrie romane şi
restul carierei sale s-a dedicat poeziei .
Pentru unii cititori, pesimismul ultimelor
romane scrise de Hardy poate părea greoi .
Impresia unui destin malign provine probabil
din propriul fatalism al autorului, dar el este şi -
creat de intriga elaborată a romanelor . Hardy, _
avea studii de arhitectură şi acţiunile romane-
lor sunt astfel îmbinate încât fiecare întâmpla-
re are, în cele din urmă, o mare relevantă .
Rezultatul - ţinând cont de faptul că sfârşitul
este tragic - este acela că povestirea degajă pe
tot parcursul un sentiment rău prevestitor . Cu

1 62

"-'-Date acestea, frumusetea pură a pasajelor
Jescriptive şi evocarea exactă a vieţii rurale
din secolul XIX au făcut ca romanele lui Hardy
să se bucure de un număr mare de cititori
fideli şi lucrările lui rămân printre cele mai
populare capodoperele clasice engleze .
Henry James
Thomas Hardy va fi întotdeauna asociat cu
peisajele din Wessex care joacă un rol impor-
tant în scrierilee sale, dar pentru Henry James
(1843-1916) peisajele erau întâmplătoare,
schitate pe scurt pe fondul dramei umane . Un
motiv ar putea fi acela că autorul nu agrea în
mod deosebit un anumit peisaj si deşi născut
american, într-o familie bogată din New York,
scriitorul a călătorit mult prin Europa de la o
vârstă fragedă, pentru ca în cele din urmă să
se stabilească în Anglia la 32 de ani .
Statutul său social i-a permis accesul rapid
în înalta societate şi acţiunea romanelor este
plasată în lumea cosmopolită a claselor privi-
legiate, în saloane şi galerii de artă . Viaţa mas-
culină în aer liber care a fost tema favorită a
multor scriitori americani, de la Twain până la
Hemingway, nu a captat interesul lui Henry
James : el a fost fascinat de subtilităţile relaţii-
lor interumane - duelul social care fusese
apanajul scriitoarelor .
Analiza răului
.umea romanelor lui Henry James este în
esenţă una feminină : în majoritatea romanelor
personajele principale sunt femei şi persona-
jele masculine, asemănătoare celor ale scrii-
toarei Jane Austen, nu au o viaţă în afara salo-
nului. Cu toate acestea, scopul nu este roman-
tic deoarece în analizele sale minutioase
asupra personajelor James dezvăluie cu fasci-
ARTA $I OMUL 55
0 Henry James
provenea dintr-o
familie eminentă din
New York. Tatăl
acestuia, tot Henry,
a fost autor
de texte teologice
şi conferentiiar, iar
fratele mai vârstnic, 0 Henry James $i-a scriitorului fată de tema manipulării umane şi
William, a fost stabilit reşedinta in a dezamăgirilor . Majoritatea romanelor tim-
filosof. James s-a localitatea Rye, din purii ale lui James au ca subiect prăpastia cul-
stabilit in Europa in tinutul Sussex. Unul turală : romanul Europenii (1878) descrie vizi-
1875 şi romanele lui dintre vecini era ta unor americani "europenizati" la verişoara
importante reflectă Conrad. Această lor americană ; Daisy Miller (1879) descrie
impactul culturii schită din 1904 ilus- relatia dintre un italian şi o tânără americancă ;
europene asupra trează prietenia din- în Portretul unei doamne (1881) adună la
americanilor . tre cei doi scriitori . Florenta, Roma şi în Anglia personaje de mai
multe nationalităti .
naţie cele mai întunecate motive şi actiuni ale În Portretul unei doamne, Isabel Archer,
acestora, astfel că romanele sale de maturitate personajul principal, este luată în căsătorie
pot fi descrise ca studii asupra naturii răului . pentru banii ei de cinicul Gilbert Osmond şi
Tonul scrierilor sale timpurii este mai uşor neîntelegerile şi revelatiile referitoare la cioc-
şi în mare parte inspire din experienta lui ca nirea dintre cultura americană şi cea euro-
american călătorind prin Europa, vizitată pen- peană sunt utilizate drept context social pen-
tru prima dată în 1869 . Primul roman, tru o examinare mai amănuntită a dilemei
Roderick Hudson (1875), este povestirea unui Isabelei, prinsă în cursa şi manipulată de sot .
tânăr pictor american din Paris care moare În romanele mai târzii ale lui James, cum
misterios în Alpi . Cartea a fost bine primită de ar fi Aripile porumbitei (1902) şi Potirul de
presă . După acest roman el a început explo- aur (1904), analiza psihologică este şi mai
rarea vietii înaltei societăt care urma să-i ocu- amănuntită atunci când personajele princi-
pe tot restul carierei şi cel de-al doilea roman, pale, cum ar fi Milly Theale din Aripile
Americanul (1877), are ca personaj principal porumbitei, sunt supuse unei adevărate torturi
un american bogat care se îndrăgosteşte de o mentale de către "prieteni" şi rude . Tema este
tânără aristocrată europeană şi este împiedicat dusă până la extrem în The Turn of the Screw
de familia fetei să se căsătorească cu ea . (1897) unde înşelătoria este pusă la cale de
Acest roman este de referintă pentru carie- doua fantome, descrise ca fiind personificarea
ra l ui Henry James, deoarece aici au apărut diavolului .
cele doua teme asociate cu autorul : prăpastia Ultimele romane şi nuvele au fost scrise în
dintre Lumea Veche şi cea Nouă şi fascinatia Anglia, unde s-a stabilit în cele din urmă
163
55 HARDY, JAMES $I CONRAD
ACE,"'
Author of~
James, şi stilul acestora este foarte alambicat,
cu digresiuni fără sfârşit şi epitete cu care
James încerca să explice fiecare nuanţă . De
fapt, scrierile sale târzii nu au avut succes, iar
la 30 de ani după moartea scriitorului au fost
considerate practic necitibile . Cu toate aces-
tea, astăzi romanele lui sunt pretuite pentru
analizele psihologice, însă necesită multă
concentrare din partea cititorului .
Joseph Conrad
Din unele privinje, romanele lui Henry James
şi ale prietenului său, Joseph Conrad (1857-
1924), nici nu puteau fi mai diferite . James Î5i
plasa majoritatea romanelor în lumea rafinat
feminină din înalta societate, iar specialitatea
lui Conrad a fost aventura masculină pe mări
şi oceane, pentru care avea experienţă . Năs-
cut în Polonia ţaristă ca Jozef Teodor Konrad
Nalecz Korzeniowski, fiu al unor aristocraţi
polonezi radicali, s-a înrolat în marina comer-
cială franceză la 17 ani şi 5i-a petrecut o parte
din tinerete pe mare . La 29 de ani Conrad a
devenit căpitan de marina în Anglia şi în
următorul deceniu a început să scrie .
După cum era de aşteptat, scrierile timpu-
rii ale lui Conrad au fost puternic influentate
de anii petrecuţi pe mare şi primele cărţi,
Nebunia lui Almayer (1894) si Naufragiatul
insulelor (1896), se bazează pe experienţele
trăite în călătoriile sale . Publicul cititor a fost
încântat şi vânzarea cărţii Nebunia lui
164
mai veri Arta şi omul 72 - ROMANELE LUI WOOLFE, JOYCE $I LAWRENCE
0 Trupa Methuen a
pus in scenă in 1919
Victoria, după
lucrarea Iui Conrad .
Subiectul principal al
romanului, după
cum era tipărit pe
copertă, era "dra-
goste şi gelozie" .
Almeyer i-a permis retragerea de pe mare la
40 de ani şi stabilirea în Anglia pentru a se
dedica scrisului .
Orizonturi largi
Următonil roman, Negrztl de pe Narcis (1897),
s-a bazat şi mai mult pe experienţa proprie
decât lucrările timpurii, mai degrabă romane
romantice de actiune . Acest roman a marcat
trecerea de la narator al unor povestiri palpi-
tante la cea de artist literar, capabil să con-
ceapă simboluri peste simboluri într-o pove-
stire care era ea însăşi foarte incitantă, ca în
Miezul întunericului (1902) în care autorul
evocă brutalitatea şi misterul Africii coloniale
din anii 1890 sau în Taifun (1903) care
descrie un uragan pe mare .
Multe dintre romanele lui Conrad gravitea-
ză în jurul unor personaje în esenţă cinstite
dar vulnerabile în faţa corupţiei, ca în Lordul
Jim (1900) în care protagonistul este un băr-
bat măcinat de sentimentul vinovătiei faţă de
0 Joseph Conrad,
romancierul de ori-
gine poloneză, şi-a
1-
îpetrcu
copi aria in
Ucraina . A plecat pe
mări la 17 ani .
0 0 ilustra%ie la
romanul Taifun, scris
de Conrad . Povesti-
rea se baza pe o
întâmplare foarte
neplăcută trăită de
Conrad in 1887
, undeva între
Amsterdam şi Java .
un incident din trecut, sau în Victorie (1919)
care descrie un personaj similar, dus de vâl-
toarea vieţii într-o lume sălbatică şi lacomă .
Unele povestiri, ca celebrul roman plasat
in revolu(ionara America de Sud, Nostromo
(1904), sunt epopeice în proporţii şi com-
plexitate a acţiunii . Allele, ca 7-be Shadou , Line
(1917) - despre un vas prins în capcană pe o
mare nemişcată, "o uriaşă oglindă a disperă-
rii" - sunt ceva mai mult decât reflexii asupra
vieţii pe care, ca şi Hardy, Conrad o privea ca
pe o luptă permanentă împotriva forţelor arbi-
trare şi adesea ostile ale destinului .
Temele pesimiste au început să-1 preocupe^
pe Conrad din ce in ce mai mull . Ele at
început să plictisească cititorii fideli obişnuiti
cu aventuri maritime si, la fel ca James,
Conrad a început să-5i superelaboreze scrie-
rile . Cu toate acestea, astăzi Conrad este con-
siderat unul dintre cei mai mari scriitori
englezi, o realizare remarcabilă pent- cineva
care a scris într-o limbă străină .
Ana şi omul 74 - ROMANUL MODERN