Fenomenul �mbatr�nirii

Rezultatele cercetarilor �n domeniul biologiei, medicinei, psihologiei,

sociologiei, asupra ansamblului fenomenelor si proceselor de �mbatr�nire normala a
organismului uman, �n cadrul geriatriei mentioneaza ca, din punct de vedere
biologic, normalitatea este conceputa ca un echilibru functional si dinamic, �ntr-
un amsamblu de interrelatii si interdependente cu mediul.
Homeostazia (echilibrul intern) �este rezultatul unei permanente cooperari
armonioase a tuturor sistemelor reactive ale organismului, ca urmare a unor procese
extrem de sensibile si precise de reglare si integrare, realizate prin intermediul
mecanismelor neuroendocrine�. (C. St. Cristea; I. Lozinca, 1999).
Adaptarea organismului, reflectarea �n starea de sanatate are la baza marea
disponibilitate de rezerve functionale a organelor si sistemelor �n totalitate,
care, �n conditii normale de repaus, functioneaza cu o parte din capacitatile lor
functionale.
Batr�nii prezina deficite functionale �n proportie mare, legate de multiplele boli
cornice pe care le acumuleaza. Astfel datele statistice indica prezenta de doua ori
mai mare a deficitelor functionale la persoanele de peste 65 de ani, au de 4 ori
mai limitata activitatea, se interneaza de 2 ori mai frecvent si au o durata de 2
ori mai mare a perioadei de spitalizare, fata de persoanele mai tinere.
De asemenea s-a constatat dificultatea recuperarii functionale la batr�nii care
devin deficienti ca si a deficientilor care devin batr�ni. Ambele categorii
prezinta un procent mare de afectiuni cronice, cu disfuntii care se agraveaza �n
timp.
BATR�NETEA (V�RSTA A TREIA)
Una din clasificarile v�rstelor este reprezentata �n felul urmator:
� V�rsta medie - 45-59 de ani;
� V�rstnici - 60-74 de ani;
� Batr�ni - 75-89 de ani;
� Longevivi - > 90 de ani.
Majoritatea autorilor considera v�rsta de 65 de ani ca reper pentru �nceputul
ultimului ciclu al vietii, batr�netea.
De-a lungul timpului stiinta a cautat sa gaseasca cai de �nt�rziere a instalarii
batr�netii, care, urm�nd legitatile vietii, constituie un fenomen natural ce nu
poate fi �nlaturat. Interesul pentru cunoasterea si �ntelegerea fenomenului sunt
foarte vechi, dar, cercetarea propriu-zisa a �nceput dupa anul 1945.
�n cadrul Congresului International de Psihologie de la Li�ge, �n 1950, problemele
batr�netii au fost abordate mai insistent. Dupa acest congres au �nceput sa apara
institutii specializate at�t pentru investigatie stiintifica c�t si pentru
tratament.

Modificarile �n plan biologic la batr�nete

Programul zinic de viata al batr�nului sufera o serie de schimbari pe masura ce se

�nainteaza �n v�rsta. Cele mai importante sunt:
� Scaderea duratei generale a somnului �n special a celui paradoxsal, cel care
favorizeaza stocarea de informatii, �nvatarea (ex: la 50 de ani, din 7 ore de somn
din timpul noptii, numai o singura ora este de somn paradoxal), apar insomnii, iar
�n timpul zilei starea de oboseala impune mai multa odihna;
� Regimul alimentar se modifica � poate scadea secretia salivara si apetitul
alimentar, v�rstinicul evita m�ncarurile grele, prefer�nd legumele si fructele;
� �mbolnavirile pot fi mai frecvente si se �nregistreaza mai des momente de
proasta dispozitie.
� Tesutul osos � sufera pierderi (osteoporoza) apar�nd frecvent fracturi
periculoase. Scade mobilitatea articulara, miscarile sunt din ce �n ce mai greoaie
si limitate ca amplitudine. Dantura se deterioreaza si se pierde produc�nd
modificari ale fizionomiei, dificultati de hranire si de vorbire.
� Tesutul muscular �nregistreaza modificari ale structurii proteice si ale
functionalitatii. �nca din perioada de adult, tonusul muscular �ncepe sa scada, la
batr�nete acesta se diminueaza si mai mult. Mersul capata