Colectiile Cotidianul EDUCATIVA - ENCICLOPEDIA. MUSTRATA A PANIIOS PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR BAUIOND)EM.CaN Ce) B cme eZ UM LAOH ICV MND bd cS Nome E DOM GU SLLaUTDorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI \ CUPRINS VOLUMUL 4, CARAIBE — CORPUL UMAN Canamme 189 | Crug 209-210 | Copuni st cient 232 Canarme, 1stonic 190 | Cewuie Cotas, cristoron 233 Canon C&L Mare Io | Cezan,iwitus Conergy stinpustaie 234-235 Case s1 cAminuni 92.193 | Cuavis Comers $1 asrsnoizt 236 Casree lot19s | Cuma Comrurere CCavALuRi $1 aLazoane 196-197 | Cimwa srtarwan Coxrvews CALAro 198 | Cittwa,tstortc Conseavane CALDURA stTEMPERATURK 199-200 | Cictis Contixente Chute 2 Crocaxrron st rvcaNt Coox, jancrs CApnioane 51 aNTILOFE ‘Cuma Cannone ‘Cupenet $1 apt ust Cane Grvizatia Do INDUSUL Corea, NonD §1 uD Carn (CAbim st ALTE consrRucTIL Corrur uma (Cite 7 aawuNr ALE Luan CumaO lucrare DORLING KINDERSLEY % www.dk.com Redactor-SefJayne Parsons Redactor-Sef Artisti Gillian Shaw Redactori de proiect _ Redactori artistici de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Jane Felstead, Martyn Foote, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Neville Graham, Jamie Hanson, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson Jane Tetzlaff, Ann Thompson Redactori_ Redactori artistici Rachel Beaugié, Nie Kynaston, Sarah Levete, Tina Borg, Diane Clouting, Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris Designesi DTP Andrew O'Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Peter Bailey Mathew Birch’ Designer DTP ses Cercetare iconografied Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore Biblioteca de fotografti DK Ola Rudowska, Melanie Simmonds Paginile farilor de PacEOne: Bob Gordon, Helen Parker, ‘Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Pecer Winfield, James Anderson Cercetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts Producie Louise Barratt, Charlotte Trill Publicar pentru prima dat in Mares Brianie fn 1997, 2004 dde Dorling Kindersley Limited, 80 Strand, London WC2R ORL, ‘Till orginal: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 Dorling Kindersley Limited, Londra (© companie PENGUIN © 2008, Planeta Marketing Instiucional S.A, Agent excusv pentru Romnia: Liber Novus do.o, Serbia ‘Toate drepruile sun rezervate. Nici o parte a acestei publica nu poate Bi reprodusi seocath ‘ncn sistem cu acces public sau tansmis sub orice forms, electronic, forocopiaa inregistath sau oricare alta, Fra permisiunea ancerioa a defnitoralui dreptuilor de copyright. ISBN ppnera intreagacoleyi: 978-84-674-5221-1 ISBN al vou 978-84-674-5223-5 Tradus de: www-noitraducem.ro DIP: www.eqs.ro Tipart la ROTOGRAFIKA, Serbia Dssebu num npr sor CobanBigtinayit ‘Alnorean pe diane lung inca din leew. Outen Ariba CARAIBE, ISTORIC ‘Timp DE SECOLE, insulele Caraibe au constituit caminul =| populagilorcaraibiene si Arawak. Modul lor de > Viati a fost brusc tulburat atunci cand europenii au sosit la sfargitul secolului XV. In 100 de ani, ini areca copay mal ‘majoritatea au fost exterminagi de noii conducitori europeni, care au adus aici mii de afticani pentru a lucra pe plantagiile de zahit. Economia bazati pe zahir a continuat pana la declinul ei, la sfargicul secolului al XLX-lea. In mijlocul anilor “60, insulele si-au cagtigat in mod treprat independenga fafa de controlul european. Colonizarea europeana In sccolul al XVLlea, eu spin suvernamental oficial, pirai englezi, France! olindea! au ataar navee spaniole eu comor. Fi au cucert, de asemenea, multe dint insulele mai mic Au soscoloni din Earops, | spina in anal 1750, majoritacea insulelor se aflau | Intel yl libra din nou arunel cid Seon’ | Semaine ond Gyles pe condenscazi inte-un lichid. Caldura latent este, de ser eee Sonicare maine eciesbck Dacha ee deco evr a asemenea, absorbiti acunci cind un obiect solid se Brel slestsemive | lphiceartpecoetle une ling din empetatua cae eunci cand ocean aipscadingetdnpioncins Nleanenres topeste geste eliberata arunci cind un lichid i =e cect ference pene = eee ieeeesin Soerueeeceres Radiagia ‘mel ex un conor bun, ‘Sara dn corp, cinco Pe re cela al ‘Toate obiectele emie energie sub Ceara setpone atte tinge dct foarte ssn tr cae Witt Soc iarertclorX. Un ober cad pres tem ce yee nr | camnbee aprins emite mulraze nor wooo = infaroy Asote te wor cle once \ ae i se Supra mate absorb bine v © a= far inayat dar spec orf , Loom eter ese : infraroit sine invizibil, dae se Powe an ec oe Cae , ‘pop mana mal male de ee UnBee spins uae mal mle Teolsreride caldard simpigi caldura, radiagia fiine 2 aS. a | Meri care masunebuni 77) - condocror deere marie astice, lemnul, pluta si acrul, sunt — | calcmsmgt | lsc ep palace | Popa ee Se Seiten ion mimenonatas | cinveese naa Fates (ihe ented doce praise micteunke | Retvee Plepdere de clark ba dr Tepe ee asic al propagatorulul ince serine i solu, izolagie. Atunci cand aceste rniiernetinactesotecran | dott san wine | = sopctctinctde fl | ‘ Apa ma cada i mai Apa mai rece simai Refine cea mai mula caldurd. | Conyectia ra aap | Fea bale (pd ema Fell in cared se oplitdese}eqcunban torn Born dleplsead sub forma curenilor eee Bardi i lchid se muneges cates opens Ferman Untermos mengine haere Lihid ald caldesarex pi impedes wre enter de clark ee ‘audited. Condscpapose | ed leme perp talc dourpemmawrerde | litt sceatcrmcnl rede pec ements np inreepneras0 Dack un rezervor de api este incilzie de jos, apa cald de la fund eva ica pe masurk ce se dilaca si devine mai pugin dens’, ‘Apa mai rece si mai densi de sus se scufunda peneru ai lua locul in curind, acess ap mal rece aa Rea ie =) = Pint lsc i a caste incepe ssc , reestraupe ing cet ene Fide, creindo cireulafie a apei Disraili din ile tnlopcon cu Resor et wrengm pte an i ie nuit curene de conveci. ined matte — BRGY cece eo recnee Gur Lone anne ae BARRIS! Sune 200CAMILE BINE ADAPTATE LA VIATA iN DESERT, cimilele supravietuiesc in condigii extreme. Existi dou’ mari f categorii: dromaderul cu 0 cocoasa, care traieste in Africa si Arabia si care este, de obicei, domesticit, gi bactrianul asiatic cu doua cocoase, care inca mai poate fi intalnit in silbaticie in Degertul Gobi. Rude apropiate ale i: lama, alpaca, guanaco gi vicuna. Toate cele sase specii, numite camelide, apargin ordinului ortodactilieni, un grup de erbivore, mamifere cimilelor sunt 4 animale ira cocoas: paticopitate din care fac parte si bovi Som cn do deg er mone gf ex meicid oleae meme dru ote ade pel oa ence Metre Ese ae ‘pera Tae por sir, Coribii ale desertului Cini ee sing ll ce po apers ecl tpl edn lng pe ir ete, end ure Fi pla dupe: Nomad epee tn dee Plime cap sina de ems dar gp came pe pi. Tipuri de camelide Inrudite eu cimilele sune dus speci de camelide domestcite lama si alpaca, fi dou speci silbatice,vieuna si guanaco; toate ees in Anzi apropierea acestor, America de Sud, Mic earme de guanaco se hrinese cu iacba yt arbugi din tepele si savanele ce sintnd din Argentina pind in sudul statu Per, acestea trend peneru hrand sila inalgim de 4250 m. Vieuna ‘ieunle de mal mich Ainge melden sta AMERICA DE SUD, ANIMALE ARCHES vee cle. pee otal al Alpaca Loerie nae din Pers Bola crse Ia apc entra in oe agg = Caracteristicile cAmilelor (Camilele sunt cele mai mari dintre mamiferele animale arog ‘Torus cam evan Cocoasa ‘Blan goa pe dec meinem nope ‘edn doe rope de Spanien tng a pe feng Blind 4 pel ws cate Pierderile de apa ‘Cimille po ei perioade lung fir apa gi eroplian tingid ntines de 2 Fret picioare lang sun mers domol. Au bza ectock demic a pein ae He sac ry pois ale arcppabe Asana de cars deli lepotscuipa sau oye amen scromal de inperchere mascall slope des, fmupedadurg cli i ops pont prt Cora eine popu coun ie felipe poacben rele gone doctage enmek dns lore Deore pines te ‘psa neocon ae ma psa ‘Aponte cena cel perme cn ‘condi are i cpalize tong a mies m la greaban. Nar frm de Gene hag att a Caplcimile dromader Ochi si nirile ‘Gail at gene ang care Ie proseat ech de pew fart de iggs aap trek peonia Serktpemite va condi vege He , Ijporincide ae tn ile Sa fe pees rede anata de nip 9 prafee ect sf pe nat Fleer de apd la ‘hell anit make recupereazi rapid pierdrileatunci cind aceasta ¢ dlsponibila. De asemenea, acestea sunt adaprate la reducerea pierderilor de apa si prin producerea tunor fecale uscate ga unei cantieagi mic de urina concentrata In plus, eemperatura lor corporala poate si creaca la 40,5°C in timpul zl Feducind necesiratea de a tanspira un proces prin care, de asemenea, se pierde api 2 Lena de pce poate Lame Lael one loi caine [Sadi de pd S00 ms pint 0D Asta, Asa, Desexront Fauna DEpERTURILOR ‘ipa pra ome Bes ci ote (pas oro ea ora de ine age sd porated ngs Masarere, agin bn JO mince mill por be fee apd pnw a compen pend Noted CAMILA DROMADER Dexuaarne pruneyicd Camels aerate ‘Drone Arid Fasmasa Conelie RRéspAspins Domenica Aa de Nor, Oncol Mio, deal ‘Ass popula salsa Asselin Haarraret Deer Haan Onc fl de vege deer, Seek remiss pias Sate pcre tania eer Dincensront Lingimes pala ga pelt 3m: nines abi 2 fms prone pln a 600 eb Dears oe isp pnt 50 dea Porcine 201elele oryx ew CAPRIOARE st ANTILOPE aor CEA MAI EVIDENTA diferenga dintre Fi deh sc Hee cAprioare $i antilope este podoaba wma lor capilara. Caprioarele au coarne ramificate care niparlesc, pe cind antilopele au coarne neramificate care sunt permanente, Atit ciprioarele, cat si antilopele sunt mamifere erbivore ungulate. Ca si aspect seaman foarte mult intre ele, dar apartin unor ae familii diferite. Caprioarele au o familie a spina proud fin il pe woe Jor, in timp ce antilopele apargin familie’ copia Eel bovinelor. Dintre acestea fac parte ee gazelele, antilopele morate si antilopele cu ‘ee coarne spiralate. rape cer coarnlor a Ciprioarele =e s : Exist peste 38 despeii de cproare | orang and ie Ruan! eon al Europe ge cl Ask, cued _ procel decent ‘Afviii de Nord fal celor doud Americ. ‘ is eS eter Cala cls Pe MTSE | Mefeedia eco iced Se car sedopat coped econ | WiAtes Une tee le ae Specktialeets | inpecchte Majodare macalibe eal ee ae ee ccwmelncte bt qumificerbi,poarticoame ramificate | teva speci au fost ineoduse in alte i loci uachice, | pe careleinnoiesc in fecare an Antilopele variaz’ in dimensiuni de la gigan ticul elan Derby pina la ancilopele pone! si regal caren sun mai mari eit ip Tees Female omer Coarnele antilopelor Tek esl ARSE din chee dre femele. Masculii iyi folosesc coarnele pentru * imine all pen sep Bede Franti a Cource ‘arnt de ees thar ie nice ‘Aatopeeee tated din coped Anxilopa cu patra Aatilopa kudu mare cli as dou perch de need View dn ie cee pale Ficoumdleaformide 1S mlagime S| cada deck cen in spac din copac pase | Gxt 3 e ae Prince log ei ae ae ‘Acs cpr putes ie dca Erect mini dn | ‘ihc fn Cina pee caqpou inp de cope fo Afie cte | 3000 de sts ce del pct tole pec pcm cle |_| Amerea de Non! n Eons. nahin anal 186 moar pire Dad sobre ierThenpem, pb ‘peabln sun clan te mar grees de ies cee coc sein Mts Ake pee pel iat Siskp Ce xt dpe a ce ‘min ky ma nun pa ancien hing ‘Sedona wnh crs Angi Ta ‘opus Gan icin ime de 40cm la grea 0. \ hina font doa mite 24 | sectcintin Chin ‘opis pc nage de poae de oly 2 S| ee ‘unc: pone 202Habitatele ew | antilopelor AAnelopele por fine in subtropicale, Cele mai multe sun animale care triese pe clmpii si ‘majoritatea habitatelor tropical $ Fomdde dn pdr, desi unele san adapea la Fecioada dE ins viaga in desercuri, mlastini i Lonanerieeiieaa leva de smungi se ens ia deat Depel combed mesben Brae mel pete pin gene pia inmulyirea Cele mai multe speci de Unpaid - untilope gi ciprioate nase atund clin dtm ciind vremea este feumoasi hhrana este abundenta. Tineri CCaribu se nasc la inceputul lui junie atunci cind curma migreaza, Pui gi pot urma de la nastere. Indivizi tines ai f Acco iia anap pata ‘unor specii sunt lisayi singuri pide Viobowcs Foicies Mamele lor vin si fi alipeeze ss (i ‘eee cera dr fi curege de eiteva ori pe 2, pina Un pu devon paren cieea ezergi inn ind sune suficient de mati nti prape Gdn Nepal pentru a se altura urmei 4 hg lanes Cope de anellops. de lain ine de ape ace pie Eve in sc piper fe ten i clacecs meet Rew at meee pee pe inueurile mligtinoase Irae de lapel eles i Seer sh ‘le recut cope lang creo sess ope gets ee eet [indy uma ee i Strieaile Cae de Cap de mane CGarlaaiThompeon din Afi pom Fgh cob il deal de repede pnts spa dean Prado Cs pmjoraresceloae ice deen alot neces eek te topic apple foe Desert eh cleed cal peri ape, Ding ce nie sl . Cent de CeRBUL Rosu Devas raph Ceome x cap Apirarea aoe ee Uncle speci de ciprioaresi i antilope, indeosebi cele mari, Rasphwoone Eoopa Alcoa in Ausra, Now Zend Ames de Sad is folosese coamele peneru a invinge in lupe un sv, dyin scamai mae part coamelenu _Autoapirarea suntdestul de putemice pentru Disha prime apirare. Majoritatea anilopelor si lane goer inp cmp mideopinre — Cammafajal dechis alse epi anes i pei confindindae cima inconusoe Anwlops | eco anlops san care ge in ta raged mae pial de dere poe. Det ti mas lv Dintensiun inane a grein: Lam cetbilor se bazeazi pe vederea ‘excelent i pe un az fin penera a dlececta potengalii yma si pentru putea sepa rapid de specabiprewelit a ‘neon OE REO “orice namic care ata, ture paren ape cs ais Revered nov m Fayyape Papa ere eal 203CARBUNELE Cu Mal MULT de doua sute de milioane de ani in urma, copaci uriasi cresteau in mlastinile calde siumede care acopereau regiuni intinse ale pimantului. Acestia captau energia ssarell pentru a face lann. Cand capaci murit, rrunchiurile lor au rimas ingropate gi preschimbat treptat in carbune. Atunci cand noi ardem carbunele astizi, cliberim energia captati de copaci cu multi ani in urma. Datorita originii sale, carbunele este numit combustibil fosil. A fost primul combustibil fosil folosit de catre ‘oameni si astizi se afli pe locul doi, dupa petrol, ca importanga pentru producerea de energie in toata lumea. Exploatarea cirbunelui Apes lilt cada ee ese eed Chia Sone Unser cpctec ol ala eee Fahad 1 lade de ae aC Saran n medie acestea misoara 3 m. Unele ccuprinse inerestraturi de rocd, rr apts pina Pee Taba rpc gical sas irband bran nine pd ls Ola seth plane rome. Exe gral oni va eal de 90 Cocsul Produse ale carbunelui Cirbunele poate fi prelucrat in produse de valoare printt-o ‘metoda numiei distilare dlistructiva. Carbunele este incilic in cuproare de cocs pind la 1 300°C firs aer. Un amestec de vaporilichizi si gaze ies din cupeor sisunt apot ol CColecarea cibunchi a inp it Exploatarea pe igi (besa cet ep ei Sola de demupes ie Bg oe le pets ope pel carla Indep ccbek dn pa erin Siguranyain Mince nto Halerumbrs degae cate fects 204 Cusae ELEcrmerrare beck Exploatareasubeerani Lape de bone dn depoerecceypninde ‘ke ide Energia romp monde de cnergie sunt generate din ccrbune, In cermocentralele pe baza de cirbune, crbunele este mai inti pulverizac (pudrar),si apo ars in furnale, Gazele Ferbingi produse tree prin tuburi ce congin apa so transforma in aburi. Aburii acrioneazi turbogeneratoare puternice care produc energie electric Energia clecerica este apoi transmis printr-o reyea nafionali Enexott ure $1 OTL Caeranul din cicbune separteln gurde eltbune, annie lchidcatran Ceea Stpun aif de cisteme Combustibi Pfc four conbue m mjores cco din Vou Termocentrai pe csr, Germania mom Acer combat leaner eb re non ae, oe TETDE LA ENCICLOPEDII LA ROMANE, cirtile sunt 0 inregistrare fundamental a activitafii si progreselor umane. Acestea inmagazineazi gindurile, convingerile si experientele indivizilor si societatilor, pastrandu-le si dupa moartea autorului. Exist diverse enuri de carti, de la lucrari religioase, cum este Coranul, si lucrari omnes cum sunt dictionarele si cargile educative, la opere de beletristica, precum piesele de teatru si povestirile. Tiparul a fost inventat de chinezi, in secolul IX si a ajuns in Europa abia in sec. XV. Ela facut posibile tiparirea in masa a cirgilor gi difuzarea la scara largi. a cunostintelor. Astazi, industria editoriala este o industrie globala. & je non- Sein vio ale craitll iv Crearea cartilor Elaborarea unei cic inseamnd multe progiti iar pentra uncle, acestea dureazd mai mulfi ani. De exemplu, erearea cenciclopedi implicho inereaga ‘Oped dear fai «chip de oameni, printre care sleet ae = autori editori, designer ie @—_cercetizor care aduciluserai We _—_ ‘fotografi gi experti IT. cat st sipograf. Museratea Auroral evra coe sed Deacon esseorel core “i taal tepid fs pen dali tn ce reece poate ies ign Acad neal cheb, ‘rena vereate tar apo abacus prov cae imagine sparse, Ope de Thien: Gegnfan yapcanlnpepikc teereeall igi ens cane laces Cliapenpecucips 4 cogil eri recomands in afadigrtind Vompurne Sela per Sie soli i as com cee! ee eee Sane SaSS ee | in a rare rad ef Canara ones. | “mult text ca gi un raft intreg de enciclopedh. es reat f oveed “citi st transmise pein intermediul ee se Teal cant Pro | — fauleee alia peccrnulunaicompte rao} Lantern cope corona ye Imai scene ne de pro ah fom de pap prot deo mpescoper nasa rms exe an Mul Pr rnc Cane ropa iannd Cea 40 une Gets 799 Rocio an 1935 Pegi pb egies Imencaetlncce demer och deepal publ prpeleciy epee nee ‘text ca una cu coperte (Con, 2051, ‘Pen tipat, Ase Prine cr be sda pbc Toma 1935 decre ena cos 6 pany. Sun small ie desc pecan then poled wcll compere Comrurere DRAMA feowlgrce Prdenea finger bint a ‘eran ogi. ‘Ani 300d. He ke Fre imenete areca Pe la Gonenberg Eowrut Liveratora— LITERATURA Cry impure din Bamba Primele carti Primele cary nu erau Ficute din htie ‘Ca mul inainte de ani 3000 iF sumerieni scriau pe tabige de arg jurul anului 1300 LHe, chinezii au inceput si sere ery pe figiide bambus | legate cu sfoara. Papa snatepe mare Mila, peel scan psu cin Fe mabrde Nisha Crile {Eadie din Oneal Milos scrape erga ‘ces dnt esi ra foe po invent in Chin jar ail 150 He Se produce Fein tnslocmareatn pat le Fate lbrlor dine pres sect oar Chine on plat oot eae proces tap de — sind fin pe Fandamenella pee ubll lg tn Repl Ui esde cnn. Anil 1980 Car cleo Pen comptre an Pubes norma CD Rom. 1796 fe ene grain (chick lec apts ioowpe Ani 1990 Soe ple pr pene ope rl prec pe eet, Tirarut ——Scrusnea PorziaCAINI CArnmi aU TRAIT in preajma ‘oamenilor de mai bine de 12000 de ani. Este posibil ca la inceput ei sa se fi apropiat de oameni ciutand hrana gi adipost. Apoi, oamenii au inceput si dreseze cAinii si lucreze pentru ei, Au selectionat anumite tipuri de caini pentru pastorit si paza altor animale domestice, apoi pentru vinatoare si companic. Treptat, s-au dezvoltat diferite tipuri de caini, si numai citre sfarsitul secolului al nousprezecelea au fost sistematizate rasele distincte. Astazi exist aproximativ 200 de rase de cAini in toata lumea. Sunt mai variagi ca aspect, dar si in ce priveste comportamentul decat orice alt animal domestic. icin mg pater cop fed dja ene Roba Lect pet tai pe pricpa de obh~ hing sce ‘Cita Ca ma mal eo fer de i eo protector gum spi ‘made fre mal ere rnp ipschin pl iande eke Caracteristici ale cainelui Lupul este Picut pentru a ‘urmiri,capeura, ucide 51 minca prada. Este agil, cu RE onlay) rekon’ n beeen ees eT SE Cat ments puce sin estan op dar prin creytereselectionat, ei fe sexe acum sub o muliedine de forme, Se Becandelam smcupir mtd Roba entre ert de cot Saori ballet elo devout @. Parton Jack Ruel esr snc In major a Corp lang» paper outa “erierlamraian capable fa coat Palade peer Robe eo lana pooch Caini de companie pln iment Cop mare é Paplon vine dela ovina pekngeral ps Fanquone Aue pla fm at Blend grass opel am Pela escimai Carer King Char se Teo Copoi eee op ng a vid eke Bast hound-l ete on ‘aio ap 9 hose Teel poe feu plang. vse a hon Cemele (Opal efge re nevoie leplrpempme del exectie ae patent archer ei irene coakioabi tren Secliee: Seopa en apa sopome CAini de sport ioe aks % Poimer-l ese agi ic Engh pring pani arene de mole ‘en dines a a ev te Sespich ™" Bulldog ol exe an ine peace Yi Pagelectien Soe ery Se Whipp aa oe acne Grehoundal reo Lek ween ee «elm ale ine din fim | a Cat come eine coumadin cde whee 207(CD. eti CART 6 CEAS ATOMIC ve TI? « CEASURI. vei TIM» CECIL, WILLIAM, vei ELISABETA I CEI CINCI STALPI ALISLAMULUL ye ISLAMISM CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE IN GRECIA ANTICA $1 IN ROMA, acum 2.500 de ani, pe misuri ce oamenii au devenit din ce in ce mai interesagi de lumea din afara satelor lor, scriitorii au inceput si slaveasci cele mai mari realizari tehnologice ale timpului. Printre Minune rs oe In sons Maden Tit He sxpeoral acesti scriitori s-au numarat grecii Herodot si Antipater, iar cladirile si statuile despre care au scris au devenit cunoscute sub Faas acon aie 4 13mdin flyin ser numele de Cele sapte minuni ale lumii”. Minunile Suni ats ge) inte Zeid includeau de la piramidele din Gizeh, in Egipt, la Tafa nee ert ies a 105 m lime Saf Olin, Gres rade Bessa: inp ‘ows consrui an empl fnanal 9H sanin fonts Consansinopt (heb) snk ma eri oe dir Colosul, o statuie care domina portul Rhodos. Acestea dovedeau ceea ce puteau face zidari athitectii, sculptorii, fierarii si inginerii timpurilor cu sculele simple pe care le aveau la indemana. | Pay aay Farul din Alexandria =o. a pepe Since are ee pepe pl eri Ss a Prolemeu I al Egiptului si terminae in preajma anuluit Secumes de “erp fon diss dong in 263 280 i.Hr,, pe insula Pharos, lings Alexandria, Egipt. — Lumina sa era viibili pind la 50 km distanga. Era atit de faimos incit a devenie modelul multor farusi S2pe 12 meth construe mai rei 1796, farulafowcavariat de Sone wm cee te dap alr vl chant || Mausoleul din Halicarnas vai caro “Mornin gli pean Manes 2 fost ‘on in Hasan Tara le nose Ina IV UHe Es fm errs mimes Pen omamentle hope Male fost ‘itera eran cuemar in seal XU ‘na han fo demos, eae cel ae panied 2b (pec Sone, Helios an Gridinile suspendace QW propiees porta ils Regele ablonian Nabacodononr Is SS Rhoda Grecia Ridin oma acee edi ambrone, rian ‘a rt 1638 de me ai in ‘scl Vides He pene 2 amin gic sam pes, sent de ron mt ‘pate dew cade de ere ‘ema mare ees inpela Eitan camere se De pice cot ‘pene czar . {hp colon press nae ‘poe deere BR 28 hic tadoar 65d epics toe ‘rel uu elade ‘le Amis. de ara sx mals, de Penis Fro ‘Spodopert deine mi ar cared ‘Bs langl seul acing ap planter ‘opciones cree aol. Herodot Canon eee Picnic oi sero ee Herod (48445 EH) amici aca Ase etic Ades mule dine inant 1S piece can, ads De ‘scenes, ass despre sidre ‘abonl caren elite locuin Fara din Alera repericgr dc Cc ian ale am sae ‘clea vec Eire Piramile Mare Pai foe sonar ‘mormdngl sols ha (Reo) nara an 2560 He Celle a (execomerie pou de dice swccoort a ate (Kets) 9 Rich cpt paodlidt ‘pam lcd ince Baca nal despre aa ri Neen eet ements tatty Steet Poe TER 208CELTII RAZBOINICI MANDRI $I PRELUCRATORI AI METALELOR, celti se numairau printre cele mai vechi popoare din Europa. Primele triburi au trait in forturi pe colinele central-euro- pene, si pana in anul 400 ie.n, au dominat insulele britanic Spania, Italia si Franga, gi s-au extins pani in Asia de Vest. Arreleceltice unice cele decorative s-aueSspinditimpreuni cu mivolo- gia si eligia lor pe drumurile comereiale, desi celgii nu erau interesati in construirea unui imperiu si nici chiar in unificarea tcritoriilor lor. Pani in anul 50 enn., puternicele popoare romane gi germanice au impins celfii pani la marginea Europei, unde acestia s-au convert la crestinism, Astizi,culeura si limbile celte supraviequiesc in Irlanda, Scoria, Tara Galilor gi unele parti din Franga gi Anglia. Societatea celta Tribusil celte erau compuse din te case principale: eboinic, druiai i prani, Rizboiul ero component’ important. a viegi,astfel ci riboini zumiele lor sofisticate din fier, forrmau uriscocraia. Druizi rau conducitori religiogi, care deseori degineau puterea asupra viet si morgii membrilor rbulu. Trani, care cresteau animale si cultvau cereale folosind uneke din fer, sugineau economia, ‘Lumea cele, anul 200 ie.n. ‘Plime fe ecirigieevedeoalea, prota a jar Halls (in presen Bcd pare din Aust) ine anit 1200730 Lem eran 009 502 ‘Seon ns cmc La Tee dee lps cena in Fame moder surperidin pe Gant in Mees dnt es rine pei — Sabra pa \ ‘Biman lst petra resament Speirs san spre pina (Calg ria in tabere fortificare denumi Foetcle foreuri. Desi eran construe pentru apirare, Rock decadar | forturileerau, de asemenea,locuri pentru Calul elt i tunel chiar ‘comer gi venerare religioass dezvoltindu-se in orage. Fecate crib cele ‘pigin ii avea propriul reg, si poate chiar si 2ci prope, Prelucritoricalificagi ai metalului se pare e3aveau un star inal. Druizii Deiat rau oamentsfing in societatea cok pigind. Primele inregistrir ale Tora fost Rieu de Tulius Cezar, care a seri c se comporta ea gi judecito conduceau situalus in luminisu si foloseau seceri poleite pentru aia vise din stejari sari Druiaierau iscusii in ting planelor si teansmiteau, prin vi gra itoria criburlor lr. Ocaziona, eas sacrificii umane i male, Cei care ddorea si devini drat ‘rcbuiau si stdize chiar $20 dean Desai din Freed seer Gandesrap Culon Ritual Do tor pe si of 4 ‘alse tn ti oe CS er Mete edd stent eva ; prellnadiel wl a Soe ennanne, (rusian oder geen Soe Cobliapnies (Call jc un col inpotant in abo reiga eke. Osea amis ro eet po ria dat de cl dar poy de caver in ‘ssn Eel mut chp in, {slersculpaein pain ote rone eke ‘Catevaseseamin cu ciple decal cre apr pe ‘mone coe ima ‘Cala din Uington, Ang Boudicca onic (461 1) esi fa seo nel iene he Beni Arun ind cent Botan dup al 8 en sensu ate oe alate eo ating nea Fal Inox, roan sale in nice lore ne uc pe Bowie Exsconduro mate Animale cx name imbue apretnce! Un pd plex eh italiane fesemumexecaptipis. | kona durugind Calcul caput ‘eile Cpa mare ‘me Pein ops cum alco imal: Unobcen | Lond Romaniau ining bei raeepeokee (preamp Simanoe Sac apot ob expat Ip Accra se cs nampla deuce Siiscedie cain pee dakord Sa cecbna cpacreat craic i Arta si decoratiune Calg een on poporréboini, mmegeugar eden de erones arg, Preacdeod ai merlin cli excel in seeeinele 4 bij, veeor gi my gfe Dag Corea la crenata cel di inslelebritanice au srs cry ier cx dea ulmleare Eranghela dela Lindisfae (anal 700) contin 45 de elo difsre ~ rote obginute din tock conse mlrube su von vege ola Modele Calugarit soccer vicar Sorceeealel Din ial coke de clighs pe Seu dela Baecrsea ching eae Mole ieee al ramos sca onset pea ob pnt lose lope cena dr ‘mamenale Sol dels Batencs Frc ftou,pobabl pene parade snare A bet it bl i onde in 1857 (Beate cmpanl) Misionarit Colice din metal risucie Confom sein rec ae Sco elrle plces embrace caine Celera pore ur ina argacan datum (a i dear atin) pour caie din mee lanl ell big pe bene luinceiera iii sae bn mori che fon pe nucone cole da met suc, a, eon agin lier dn me leu din ect Chiba pe Broga Tara Brot, cum ee Tara, data din seoalal | Villa =e cet payaso CC dlameeal de dou 9 cm, boy Taco prstde podoabi cu deli magni cu ‘ign sabi subtespoete cma «hb fe din au Brops Tas Vira fut ee iiebe ee eek Ania plo iguradescor mare ‘Sconiechs ec; br emer aimee a ses, recim prc a ieee ope sdben nen oe nid ‘Asher ex eons np Viral Comoe Vee dia bron Preluerarea metal elingh ume soft din er uncke asco ni pebcto | sleep prodsear bunt dena cls perv cpetenic ys SU4 se bog omens pnt comer in Europ. Gala (Faa Mode Imeem) ear teat chiar prope eu ~ uh aval tao aie ‘imosut ob mame de Saco fend Limbi Dd pm ded ee onda ee oie re ‘Ste der tom (reeok plesk gees ‘pes eg Comma § hs net pet ‘anoint ing rd hip de | pila gece nb cor Sofa din roms uci cipeteni Germania taat!| — fimce | pores 5 BARBARit (Cargrinisat Eunora, Tmnanpa, Reeeiae isronie rou 210 opens see pa Sormnitg dc esos cep Bocrci reins cmp, anda Dp cecein ands an nig seinen Botan, Franti de Nord ta ncpu sb comencach baa Calapan 8 lng ata mentnere cles ‘in uropein inal hao cre ra dell perils Roman ug idandes cre oper din tn Toa, din est Seo a ri Sumas Cae cfr aml 800 co ere le rsordinar’omamentate) Pagid monograni, EnngheliaSintbi Mac Crestinismul In timpul ocupatiei romane, crestinismul a ans ts Been —darweyrin uve inradacina adic. Torso persoana deja ‘onverteasl Iranda cela pig in Secolul al Vea. Dupa aceasa, cel aa teopea eligi co earunieam gileanda a dye oa etal cee xR Hes" Liens pend Line erecne® ‘Cares Calglor Lites grec | wean o traditie oral bogat. estirile lor includeau micuei despre zei puternici precum Bran cel Binecuvntat din Tara Galilor,silandezul Dadga (Taeil Tueuror)precum si legende despre ‘roi rizboinic fra frica, ca Chuchulain si Regele Archus, i povesti despre ei care ii schimba forma ~ creaturi magiee din umea cealales. Deoarece eel nu aveau 0 limbs seris, eiugivi au seris mai eiziu povestile pentru generale urmacoat Merlin Pride loge xe dope jer ule Metin spunca ch eraun bisects oll La rr ages ep pu presi vir in poner prec jor mene ea Aral Anges Gana eijitraa Mein 4 Ceann Tra eT Dun Chaoin Deal amir modal Sele Merate — Mururr st ReuonCELULE ‘TOATE ORGANISMELE VII sunt formate din unitafi vii, autonome, denumite celule. Unele organisme, asa cum este amiba, sunt formate dintr-o singura celula, in timp ce altele, cum ar fi oamenii, sunt formate din miliarde de celule. Fiecare celula are un nucleu in care se giseste materialul genetic, ADN, care genereaza instructiunile de care celula are nevoie pentru a se intretine. In jurul nucleului se afla citoplasma care congine constituentii care ii permit celulei si functioneze. In jurul citoplasmei se afla un strat denumit membrana celulara. Celulele specializate Rees Organismal msjriet plantcor yi animallor tse format din eile de male pr Fear specilzatspene acct oan © activate. Neuroniisune celle alungite ate ‘eansporimpull nerves in incor spoduan\ lem ngismal animal Cela stomatice sane ‘structuri rigide, pline cu lichid, cu as de So Be ied sock cae SOT Jnchid la suprafaa franzelor CCelulele palisadice din mezofil (ese op pica pre pecine escpecealel ct aller ee poh ee re ee fi oep cca Pigment rede tank droit crannies eed energie lull padi din meofit ela maser Hepaociele Fictal ean er prs 50 deen xn {src chil chum nana Scene Fic pe Binding dort eclldor namie ein Orta ee beers ‘poate ecm ber es da sng. Hepa: Celule anormale In mod normal ec se id wmcnd un num model Uno nse nee hse “id necoeolie anormal cea cede formar anor xcecene mite mo peas o borraeteersy pe pote ict ommend be ee ‘Cela cancers (glben) in inp ce ‘te ata du info T end) Marie ~ Francois Bichat Anacnopuncogl ances Mr Fangs Bh (O77 Vata sae chun ong fe cheer de as ne plane de inte wt onal exe fa din up die de cde Es dena Acar pp out fa denomerat cag poste spends ogue Cereb saab Folge ins cae so once enn Brovocrr. Forosinrezk Generica Seructura clue Majoras cleo au strc sien Ihe pout mee de plasms un rice Ctplasna conn oganite Cuele Seger deosebie declan. Peete mal eee pcondroplte, Sc uel cea wil Resale cadoplemenic ore Oey lake incre sre Bb scat soba himice Apartl Golgt sorta sche proweince Neca ene cade Membran plasmatc se seat ube pled din /- jes croplace. cancel — Miocondeile produc au coer din haror eens sie gg sunspate ay troche Chopin formeans bars lle gl confers acetela en ect ic en rg care oc ae ‘lesen co ra = Seon = Paacde nget en aa “ Adda Tietioeidte Sheena in ee ds lame Scheel clk ope Pere ean repens imelipl eer dr liu, imap din cello Mentos poor capes ctr enone tte eal de seep onl Clroplta ro pe peel (eden ce (amine omg ld ar Inbran pions \" pe pln co ici Diviziunea celulara CCelulele se inmulese prin divizine. fn timpul diviiunii celulare ine se divide nucle s apot citoplasma, Exists dou’ tipuri de diviiune celulara: mitoza si meioza. In urma mitoaciaparcelule necesae penta ‘reser sunt inocuite celulele moarte In sma meiozciapaeetlule sexuate penteu reproduce. Gh) Nis Melos IP tee Nei ine UM) orate aah en Ropero semakiplic sesepari ise ( i apur patra celle sexual, sate (00 suet ‘ore a au decir mie din nmi oe ecaoncant heats ‘ell smal ames ‘perma a mca le ‘cll ude fares ele outed (Copland el pardon ce Touched Studiul celulelor Se CCelulele sunt atie de mici inca, Pryce pentru ale studi se uilizeazi microscopul. Atit microscopul optic cit pce electronic au dezviluie seructura extern ineerni a eeluleloe. Peneru af seudiate, celulele eebuie prepatte ‘cu grin aga fl inca derallesi se poati vedea cu usuring. is Colorarea ceulelor ‘Arun cd sant valiant micro, renin eo Seal val, Dis sone oe ove ‘slo ssbanechinice pres pea lentes tn conponens com af vce Microscor | PLanre, iBT, Rermooverie aacrosddrrca 21‘CERAMICA, vai OLARIT $1 CERAMICA, CEZAR, IULIUS TULIUS CEZAR A FOST UN GENERAL strilucit gi un conducitor al lumii romane. Este una dintre cele mai faimoase si mai controversate personalititi din istorie. A transformat socictatea romani, extinzand stipanirea pani in Galia si inabugind multe revolte. A fost un bun administrator, reformand calendarul roman gi dreptul roman si mentinand o guvernare puternica a republicii. Cezar a fost, de asemenea, un mare orator gi scriitor. Cu toate acestea, era lipsit de scrupule in privinta propriilor interese ficindu-si mulfi dusmani de-a lungul carierei sale. Pom Grace Pomp Magnan 106148 LHe), canner sb numdle de Pompe s fox Triumviratul In anit premergitori anului 60 iH, politicienit rivaliconcurau pentru putere. Ordinea a fost restabiliti din nou arunci eind Cezar, tm gene oman ae 3 i ‘cer Plein Sia specialise in finange Marcus Crassus Geter omandancul de armati Pompei a alciuit ‘un comitee din eri baebagi, un tiumwiat care 5 guverneze Roma. In anul 59 LH, trumiratul a permis lui Cezar se ales consul unul dinre cei doi magistrayi care deyineau ppterea suprema. In perioada in area fost consul, Cezar inert fa reformae guvernl ‘eases opt spi Fomane din Spnia Si Dest fot membre a Fnctdena alt Cex Pompei ee Mare Razboiul civil Dupi moartea lui Crassus, in 53 LF, rvalitateadinere Cezar si Pompei s-a accentuat, Pompei a devenit consul unie, in 52 LHe, si, eu ajutorul senatului roman (parlamencul), -a declarat pe Cezar inamicul poporului. In anul 49 LHe, Cezar a traversat Rubiconal, raul care despiryea Ialia de Gaia, a margilue eiumficor pind in Roma. In 48 LHe, ka invins pe Pompei. Pind in 45 iH, Cezar nimicse orice rezstent3, devenind stipinul lumii romane. Asasinarea Pharsalus Rabon ldo, mice ndincin ‘Bitte dnd ativine ppeyeneniey Sendai Pompei prope cep (gece Pana Sigal Erceagal ei Coney oon bink a ce Prodca mica arma eoplyese! anna Pomel lay Pompel a fig in Epp unde ay ica dela Pharos Dictator in anul 45 He, Ceara fost numie dictator pe vat. A reformat sole omand pin promulgus Iinbundtitites Condor de via Deasemenes a ficut repubica oman ma paternicd la aracurile dlugmanilr st. Inada reformer sale guerre st Cra gman in Roma La 15 franc LHe ald bi mates Cera ‘fa inh de senate ra ‘ncannde pe Cass pe Bets. (Opera fn conn de nepal ‘Sop dope, Occ cae even epiee Assure i Car Anware Fnaxy Iratta, Caapate romane Incepurur Coats nce Roma a Jordan 00 LH Nera Uhl mil boas ‘she ain pai oe ‘Sec wecind po dire Kiem pee a dice ‘pans kero na ine Cell inpreee ac Snvepbita oman Razboaiele galice | Ine ai 5850s Cert apuraco ee ennear a takes Guia (Emenee insepblien See eaten een ‘ofan dcocbasin impel bone Betas Soceea et ones e jin faimoascle ‘memorii din foe one Coifdeleponar roman Cleopatra Ceres wnat pe Pomp in ip gia ‘mas ina dup moaren asta. Srimpescenicu Cleopata ya tit ce cs rogins git pia sjurtose {sleep tron. Cind a ners Roma In 7 Lt, Clepats vent tel Doph soartea srg egipteant vat do frescos polar Mare ‘Aronia (e2 8230 He Coop Tuntus Cezar BOLHe fi aticorservcal aT | npeancCrast Po GH. Foxmeses Tania SPbe Fae ler cone S850iHe, Caer Gal | S01 HE, Ser yan app {9 te. ncepe rsa ci Ipetcia ba Rope dele ‘Bite inkge pe Pops mieten Ege Ror de senatoc Regarur ustr,(CIAD, vet AFRICA CENTRALA + CHARL CHAVIN FH _Dw scour x gi pans in primele \ secole inainte de Hristos, in Peru a inflorit o cultura impresionanti. Astizi este cunoscuti drept Chavin, dupa oragul Chavin de Hudntar, din partea central a statului Peru. Populatia acestei culturi a ridicat temple de mari dimensiuni, a creat materiale textile deosebite sia dat nastere unei arte religioase cu totul deosebite. De asemenea, Chavin a fost primul popor care a unificat regiunea peruana de coasti cu regiunile inalte ale Mungilor Anzi. Ascfel, ei au pregitit calea pentru alte civilizagii peruane importante, cum au fost incagi. Arta Area Chavin era extraordinar de complet Artisti Chavin realzau basrcicfr! in pats, stantete din metale pretoase i frumoase gesieur nel dint acestea supraviewuind pind Ina nase, Srl de npg pee eran ze tzcgle,preogi,plti animale Cate inseat. Male acai deat, cum sunt textlle t staruerle de aera mic gor de transport, Acestea a fost comercaliae in Ametia de Sud, culture de mai lean copia sl sculpturi Seulpeoror Chav lpr soak eee es ae ‘Slr sie pena epreaena Pale corp foc dope {ipl ine peroun in mod elie Zed aren mbna espe wn ap Dupi civilizatia Chavin Tiahuansco (Chima Haast Civils ie clam sine Chr an denote a eerie Chavin de Hudntar Principal oa al eilzayci Chavin a fost construit inte-un important nod natural al traficului comercial. Oragul cca agezat ing tl Moura, in tears orga ra bine plate penta eee fe eens eee edad tact paceas care efingeat Tahal Castillo ocr org Cavin de Hila a cons templet eval oral Fanos Tp (Condo en cect de feet ate Elorte Unde dine ates ess petal dtl eee ete eae spade a mpl, Cams Feces Gone dpe pei de {ptr pent and pene cher de fale Religia Poporal Chavn venera mal mall puma E Lanzén, sau ze imbiirey” Statuia sa era plasati intro camerk central a emplul dela Chavin de Hsinae persoandascunsi putea vorbi din eens adincieaa, dind Impresia ch vorbeye ns 2647 ag A ipoen eee cep eae ater rind neu lang owed ie elaine pr EL Lanzén Accs er probabil penile 2c Yechise Temple, Sonn ox ph fncrane dnc nerds cna de li ro Fig man adi de Flin, serine ra use jamie gv ca rte din ve ‘eis Americ Centrale de So eee pees eet leapt Zeal Mai multe civilizagi au dominae Anzii dupa declinl cuturii Chavin. Tihuanaco, aed caultuei a tegiunior inal, vecinii lor, Hvar, au ajuns la perioada de maxim dezvoltare tne anit 500 51 900, dF. Pe coast, Chim eras poporul specs com och ep Sis ccdpeal Chara Incr ina sunt yeu de nels dominant, din see. Xs ping In sec. XY, pind au fost cucergi de ciere inca fee elt ‘aspen cal Tabanaco Comin ; Thabnanaco poarce Anson cum esi Vas ornamentat Acer impr al ono ine ca un ta peri Anh ee ‘ceneraliza, cu centrul inee-un ora din cimpia Inerare sip cin enewnaescpleal_ |. il rein empha sr arr lr men cpt op exemple din Chav, Potable flst im | ran sngu bloc de plat. rectit seeenignst re Tae 213yet ARGENTINA, CHILE 1 URUGUAY Reactiile chimice a capa i ee rea acer trict STH ere ol satan ten produsi. Se foloseste energie pentru a rupe legiturile cee oat pec Pe: ee ce atomii pont reales predgloe se forme nol legal w Edegei ene: CHIMIA , CHIMra iNSEAMNA MAI MULT decét experimente care ravages totul in \._ laboratoare, Doctorii o folosesc pentru a “5, Iupta impottiva bolilor, bucktarii pentru a pregiti mincarea gi agricultorii peneru a gribi cresterea recoltelor lor. Chimia este ramura stiingei care studiaza structura diferitelor clemente si compusi, precum si modul in care acestea se schimba gi interactioneazi Reactile exotermice __Reaepile endotermice unele cu altele in timpul unor procese numite reactii chimice. Schimbarea chimica ind cristalele poreocalit de bicromat de amoniu sunt inealice de o flaca, ate loco reacie chimicd. Se degaa eldur, lamin ji {g2¢ rine in urmi o movila de enusi gr-verzue. Cenuga nu numai cara diferic aga de ers, dar are io structurkchimic’ diferes ~ sa schimbat intro substan’ numiea oid de crom, Antoine si Marie Lavoisier Cini ne An sien oreepecinr a precum anee, xe episth mal male enerpe dec Fels din med Reagiaet ai de lets cd ser de ema det bras Osan reducer in ea renee ieee acura pies! Ginac Perl veionc ce : igen somes compas : srr potas od x Great cro man ct Grima de ind ote tigen se money xia: Arse one Sled ender ic podce Seca vane ee ‘ec, prince sabe pend ougen- Cid Bera onde, eeeleaeel dome pee ‘nigel in fica ru Sey Cake nee deamon Reactile reversibile le rea chime chin pom 2H, + 0; > a0 revere por aves loin able e eo fie ec emese cdol Faperons rts Ecuaille chimice ‘2 cot tale dager reed deme Majoras ecilr era oe Incimpel gic son tote, eee Sie taieeed el ele engi desde ren} fire Fert me nent react a eile mast De exempl, cd dnd ie. Pi erexcioneae pens eens Ginger dese | yy Jpaoxe emaa dinbaogen | qeieeginplin cng eee, | fae AB re Ron ona Mae SE ee “ oa ieorvendeaadosenmke J atop) xogol(03) | el dine ie ‘exejonez in proporta dea forma de nt omble 2 pomveakinl et FOO) seat ee eS == welt Viteza reactiilor Sibi Reactile por &gribite prin intensificarea ce contactelor dintre particule. Acest lucru se poate relia prin mirrea supafeei de race a unui reactant. Acidul sulfuric reactioneazi mai rapid cu prafil de ree det cu buciede eet, deoarece praful are o suprafagi de contact mai XS —_ ‘mare. Bioxid de szot Mesesid dealt otters — mmret Catalzatoi Industria chimi chante raft Comp ma cain infeed celica ‘tow iran Spree net cael = fs == a ee aban de pein dp eae Male spa cubunde mince = Jaborator. masini sunt echipate cu wn ‘metalice,calcarul yi plantcle a ert ist guccpaamedepicde | Sacre chee Ac slo dia pe bug de crt 214 ‘epamen, Caistor | pac nce cu ale, producing ize ma poi ‘lonioare cae es peas de dion ye pate Renae pear nentcle nbc, teetiomenee pond edors wpe ncn spare regen ett pci, Hack,; Un mcpion colnet igen Seeeeeae Chimia organica Seal compar pe ba de carbon se ae fiingele vii depind de acestia pentru tate supraviejuire. Astzi, chimigtii por crea ompuyi ai carbonulalsintetics Compayi natural ce sinceticl ai carbon se inclines int-o gam varia de materiale precum alimentee, combussbi,vopseaa, fesileleyiplasicul. Acese experiment rath ‘um se poate obginevopuea din casein ~ un Comps organie drivat din ape {Canina pone Sefrmeae Aimee ‘atrna i lpide scale ait pris me ad Cocinaene PA Lapel 3opeipn Sonne re tags sid Grccrra hii, lee petra sete Ante | Ee Ginicccis ol fermen spell apd one itd wn ei ee sb elati amit icee Composit aifai Compa aromatic si de Soopirlenpriccot senha mieiieeenl Comaeeneern ekaitaea) Jceafbon ce spl dbl anil s ovo eld Eel large ped ‘ara ar etena ct fol a prodoxtes pote sel pe ni Grmnide eaten, ele spe compu teil caer slut din cbune fermen po Capea oceecd son flo nceten nor vopse Fae nana endo (Gio Legions te Lap ‘ipl sods ive al) Gris wleaile Poimesi eee re a ee Sep ee ee Meet ae eee mieapetegeae S sa ee pip dabe Cd en cae Tileessercpmt il =e eee Sores. sa Tansee ne pans Cia be piccitensy dec te sei een ‘Spanem lace rin pasate dere apo close vues ‘ma ml atom de chil Grisime solids hier Prodase eplcc Alfred Nobel (Chimisal sede Alred Nobel (1833 1196) aie inal 167 signe in 1573.care Fate het bogs Istoric 2 LHe Alchimi epee ; inconsaschnbe Soul yape denen apelin de dink ian Chee eee aa Smee Doc miami aa mr dp fo plane a 1807 Engel lear ae unc ee nit 1830 Santon dele rel 161 Robe Bye snom Day eye emus soni Nobel pen pincer Scrolee ‘cence ges ao =i somaciracilechimke pea SF” Slide Sea potopisepin Soup 1 ne peat dro pore = Yipee Day pacer APL Acis Awestecum —Arowesy EuecTaicrrars Etamante Mareuay Mapicina SriciA Vorseur Ree “Sk ANESMIRGT Seat MERE eR Ani 1770 Anne Laos 1808 Om de ig John creek compa pccam | Dalton fm iste Electrochimia | Seadial eclagicidinte eleceicitate yi substangele chimice se numeste clectrochimie. Multi compusi congin paricue eu sarcing electri’, numie oni are se formeaz’ arunei cind atomii pier sau cistigh clectroi. Baer foloesereaciichimice pentru a genera curent electric izle in ahaa pied trl h Electron es cde plea epee ee spl Berri De pin fr eee eee Fonte ee cea Ses eA ea a= niece waa ek a Se SE acer & Sea Parana fat aeuipee (coda doc sfc com lc slates acenade | ae | Gomes Geochimi xaminind oc Geochimi Compost Pama Scructora chan peor ant si de tin Denner pecans ‘eri car despre teria Biochimia Seated net epee dpeeiaeearuice fers espace opp ama chime Docoperile ‘ochre fla Finney sje doxoprica tt tineretioe incalderfakor =e rae 1909 Americana 0 1939 Lins ack carpal Priel Pang on smn plac compl 215CHINA $1 TAIWAN CEA DE-A TREIA TARA CA MARIME DIN LUME, dupa Rusia si Canada, China acopera o zona vasti din Asia de Est. Ea are, de departe, cea mai numeroasa populagie din lume, care reprezinta aproximativ 36% din populatia Asiei. China are 0 zona lunga de coasta la Pacific catre sud-est si, de asemenea, fronticre cu 14 fri de pe continent. Asociate cu China sunt Taiwan, o insula independent, gi cele dou’ foste colonii curopene, Hong Kong si Macao. China este condusi de un guvern comunist, care lucreaza la asigurarea prosperititii economice a farii din Marele Zid =] (Gmail 2.200 de an rm ‘sprosace 300.00 dec a conte Marcle Zid Chinzese pers nt late inl dn nd bilder din Asis Cental pnt a Marea Galen, fungimes ol lt exe de 6400 freed ct unin rc in Heme Bw de amen anii'90. | Relief | -Incinsazoni de useat a Chine cuprinde dealuri accidentateregiuni subarctic, dejertr i | cdmpiieropicale gi este udats de mule tr. ‘Maung inal, in principal in nord gi vest, ddoming o tceime din teitorial Chine. Huang He Dod er rc emg «sel Chines Chang ag Hang He Cu lunges de Seti, Huang He ete lis 5c ‘China ae dows pur de lina ie rnp Mat fue de me din ete ad ‘semi arin od vest in deur 9 mg ei vari xreme ale empenrt nde snc fae ek ar erent ‘ald ate, Monona death ace plo din Pac Ina ate sunt ma aproupe dear. pct sd le care nt plow, ae descr ume unos in nes dept val Galen sn Suing Chine: dap Fama gabe sat tra revisor le evar Dealurile Guilin (Ceerl gi al Chin se fin sad cena tii Fla Lee flo pnts ga de ‘te poate fice cla Ls Gun, ava serine psa fami la eae dc exe ‘eploatind pce sie bogie: Dear abrupe ‘Gisela Mv 216China Condusi de Partidul Comunist din 1949, China ‘este impacried| autonome si trei munieipii speciale. Desi tehnic fpi2 22 de provinei, cinciregiuni sunt conduse de la Beijing, multe dintre ele devin din ce in ce mai independence. Aproape 93% din populagia CChinei sunt chinezi han, si aproape 60% nu at nici o cligie, deoarece comunismul descurajeaz’ culeele cligioase. Desi nu exists mule teren fer, agriculeura este descoriintensivi si ueilizeazi doui treimi din forta dde munci. Jocurile Olimpice se vor sine la Beijing in 2008. Sear din Being Populagia afi ml mie dee aa Chine cee Anul Now Cala ing rbd Shier es roomian pine de ee eer ented alain Beijing Timp det 2000 den, ing ‘aoc Ses el teleprnghert e se Oral ees ea at ‘Pal peri bs aoe nscale. taskeepeeamees ‘elle pets eases pt eee Rises a idee Xt, ‘Shaves Calkvarea orerulu ake et cree i nat ee imdb dn cl Chine Oncrl ens exes inal, inn an ben se prec yan de eu Aco cod cole ont ua pwn Beco Rlbenese Fenele keg eet api in nop pene tka ere sepad bel oof potectoae de lp Induseria (Giasacinkotic gesting a. Din ak eer concn Specie din cal (Chine wont neg Shanghai ee Dare ESENTIALE CHINA | Surmaraya 9396980 kn Linma pRINeINALA Chinera mandarin Rettontx vosananre Cisdinge teaionae bude Seunawya Dx vinTATH desi Mincarea paces eee ka dcop RE Ree Racoiphoe | ocr are preci de jie sea ceo iif bg | Tiber Rogues mento Tice et hermia o big [roc dr wh prcmreachne Teri eels ee Tes fet ete Opens vernon i bre Bada reer alice |Hong Kong speci din sud-estal Chinei,compusi din 236 deinsileyio zon contneneai. Are un poreagloment xe un er mancarde CHINA $1 TAIWAN Macao (© peninsula mic in sud-estul Chinei, Macao a devenit colonie portughez’ cu aproape 450 de ani in urma sia fose inapoiati Chine in 1999, Sieuati la aproximativ 64 km la vest de Hong Kong, Macao este 0 destinayie turisticd renumiei, cu piduri inmiresmate gio coast cu plaja la Marea Chinei de Sud. brieanics, Hong Kong fst redat Chinet in 1997. A ecu pin difculagieconomice dupa tanaitie, dar acum ig evine. Jocule denne unt activate pelt I Hlong Kong A jus majong. eh oc traliional cu pit teed de cla Core dee ‘epesine induce (covet kod pai Ambarcatiunile locu (Cites fami de pars dia Hong Ke ‘ule a ce, care poe Pesca oir Populayia Taiwan cod opurt amilaeetine, wind ect Biginag “Thanh! donne inde feces scm dae 26 in fin mung deo Taiwan Descori denumit -Micul Dragon cat denvolare rapids din Asa Tova rw ete recunoscuth de eiere Naivile Unite (ste central nei desbatert supra depeuor conduct China cee wand seo provincia Befingulut dep waivanei au vernal de cand comunig au cgtigae ontrolul aupra sco ten Tavanl a bp Comercial lobale, iar popula sa Se bucura de sandarde inal de via 5 peep pole ‘tc conn de oe le Opera Opes trajonl chines primis, dare fun eiborte ewe in ‘fol pero 2 ‘iden emog ‘Lacul Soare-Luni Lal pens Ste ‘olny Tee ncn de Mang (Ceri: Cle doo pr le acl, Lal ‘Soar acl Lunt fume neg ‘end doce ce prod nrg a 7 ‘ecled Te Pescuieul Pea in Tavan adc pe sc 1.171,000 one de pee ln ecire acon in ape OceulAance.O mate pate a cpe ene rat pe nes tape Heese cap die sunt aout pen reper cape bs bogenle Asta Cay, Goneappt PESTALURI Grapnt Orewa Rea 218 Tarism ” ari din Maco tenors auc Chia DATE ESENTIALE TAIWAN Sormarara 35980 i eae | Reuice oosanaiere bad, iene Mona Doll vance Sesnavja ou viagh7/ al Govenn Demos plist Taipel Cpe ehokagese din Tapes ore ora ces a p Auten de parson fs de ders ‘eaten Mal ine ee we mone de Reo edhe emote ee lls pode anbucse ei Terie ba his deel onde prope pce opecalias, Spt deo for de Te cleat ent be eye Pomme so tittbttsnCHINA, ISTORIC Cina ESTE CEA MAI VECHE civilizagie permanent’ a lumii. Timp de peste 2000 de ani, din 221 .Hr., pang in 191] d.Hr., s-a transformat intr-un imperiu tinitar, sub un sir de conducatori puterni in timpul acestei perioade, granigele s-au schimbat, capitalele s-au mutat si fara a fost invadata de triburi cumplite, inclusiv mongolii. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei sale, China s-a situat in elita in domeniul artei sitehnologiei, cu invengi care includ hartia, porgelanul si praful de pused. In pofida suprafegei mari, China a fost menginuti unit dacorita unui sistem de guvernare unic si unui puternic sentiment al identitatii nationale. iar let arecip ‘Sina moat dp rvldt Qin Shi Huangdi ind Zheng (258210) contac ion rte laa pd ot ‘pe Chie 21 Le a atopocinae Prim Sines, impact Qinsau QnShi | Fang inl epics pec pa ‘Surin scenario ra {ianlocnseela07 ie Nance Chinn | vcd Corp gol pe a Fosle de examen Dinastia Han In anul 207 tHe, o nous dinate a preuae putcrea. Impiragii Han, care au condus | pind inanul 220dHe,an | Onganizarun serviciade | administra publics pentru a | | ern fra, Functionari seudiau invigeuile losofului Confucius (551-479 He.) si eau selec in urma une proceduri de examinare | Fguroase.Seactara sadminiseayic a imas in mare neschimbut, imp de 2000 de ani. Dinastia Hana insemnat 0 perioadi de pace fi Prosperiae. Prine paternice Caran patra Copied ule Shang tein is ‘rons Shang | | i (China antic Ties te cael crsacinidill ates pre ine 150010271 He Dene conduc Shang des ck feet wenn fed at Co onde els eg ane els ine inl maroror fe alee Unificarea Pind in anul 400 i.He, sseeml cenral de _guvemnare se destrimase gi numeroasele mici regate se lupea inte ele. In anul 221 i He, sa remarcae staal Qin, care a unit toate regatele rival sub stipanirea primului mpirat. n aceeai perioads,s-aconstruit Marele Zid Chinezes,folosind munca sclavilor Armata de teracotd Maciel rei? feta ete Ae risbomi de eras in aga ore ered eogico aces tn vas dap Armata de Sessa 97, de oument ae pan sn pet. Mormanl se Beeb nes \ pelt Ninn al slor Omir dai jeoctemeraie ‘dr ron nd ama font de rs neon Zit | Mere. | | fo Primal imper Prec de Marl i, npr Gaaies eerts fr China de nod yi ernie. Zila ee iepestsipie farsde eure owe din An Cont Inventiile Amt dnc XY Spa et ‘De-a lungul istoriei Chine, impirayi au incurajat ce sae | dezvoltarea stiingei si tchnicii, Harvia si siparul, praful A arese cde pusca, hamurile pentru animale, busola magnetic’, oe ccirma gi roaba au fost inventate toate in China. demecafeon |e ie eetd app (Cele rei perfec rafal de pays pectatpocedeu de poucere shite a 10 He folsind deere psa de mise ‘Malik fl cinep, car de copa a de amb Aura isenerea rl, pr bancnore chr acclaim China nol IX-Plnk see, ‘hinci dpe cle faoind mae de enn cups te olrets nc dine XL ‘Chinen a iment pg tombe mince ‘Oamei de ig chines nena Pel de pogein es: X ga ‘Mapa cholo pnts podace tra ame Racheree cnet ‘impr slimene rade og China name cia, pera pcr ele ‘tl perepin Tnepind ca dna Song 1279), combiaresszestor we dipper sing form de art er consderaa dep ce In for de expres aisha a insulin ese me op aco ara a Penoane Calif pereceas mole lan deenind oar omal se doukearcere 219Tied scopes Ming decorate snc Dinastia Ming In anul 1368, Hong Wu, un piran care a condus revoltele imporriva conducitorior mongoli ai Chinci, a reusie si alunge pe mongoli sisi ereeze © noua dinastie, dinastia Ming, Ela construit 0 ‘noua capital la Beijing sa stabil pacea, prosperitate sio guvemare bund, Pentru a face societatea mai echitabil,e oli selavagismal, a confiscat propriecigile mari, a dat imine siracilor sia impos at bogati Jooch de ocean Amiralul Zheng Ica peepee saree pegeeehs tag Penance till Zheng Hi (13 185) poms ities ns Dac ear ape cleo i ‘adn orgie ee Aa eee Bute doo Balompes Ga 307 pac Pela decor probabil dpe une tse Pips de Riscoala Boxeril Declinul imperiului Pe pacurluliilor 250 dean at Impala Tea alge ee hee ate Peck ance del tae Pas aad feet Peper apie aatet igen apo See ces, sees Rececerstepe ec Suits bit chncetee ete ade each Sosa oepublee ‘Amon (Bone) ‘cet Bei me In 139; chien a inet hore omer rank ev opi in Canon, Bani {inept elboil blgind chine st cris aes pe ee ae Sedexe Hong Kong i Fans, Rai pat thi aon a Het ee sare | | China comunista China moderna anaes | tn 1949, parsidul comunise condus de Mao up moartea lui Mao Zedong, in gst Zedong (1893-1976) a preluat in sisi controll asupra Chinet dupi ani de izboi civil, Noulguvern a nayionalizat industria ‘pimdncul, sia incepur o serie de planusi de cite cinci ani pentru a ‘transforma fara intro putere induseriali majors ‘tau rope, simbol din seal hiner comanise 1976, chinezi au inceput si modernizeze economia introducind ide i tehnologti Scizur, iar aceasta a condus la prosperitate economici, in timp ce rat infiingate noi industi ae J 1900 un gp ster denumi Risa fo repent senda capa Pig Tamer Bojng PA Secdenale-Contoilcmeal ocean gwemmcnal aipriccohomieda Squewed = geen iiee Legarea picioarelor Chit deat pare mit ‘sav opare a fama enc Tindale gu nna pe sti po tne crn de weenie, ob fue cimine caps gro ison implearl semis an odin ‘re ler legrespsotlr dat Soe ae aia q Pano tpl pa an cafe cores esate Jee Pmalor Dep cape nin ease yes daca iol ¢ cal coi a bi eal republican 193, ones a poi de Per inva provincia din nor, Mani Suc al ma ett ada eal Chie, indore por Dent Spm cv cncine hype Pe Tlansnmen Site: Taitaa em Eatcmtoil $6 iy hac ele 1911 Ee decart Republi Chine. Nadal ch ite dng 16-127 tea Dinas Shang 1949 Comune Repeba Ppl 1279 Monga wand a oa at Hunan Cn Bees cae) extn ee aed 1966 Man Zedong contac Reelin ep intense Ser ‘nga Dron Cine nee ar. (618-906 Dinara Tang nduct Chin ca putes mondial. ‘x napost Chine le cir Regul Une eee 16441911 Dina Mani. MosZaken199Rermpispt Mics Chie : » WDA bere tee sven Quanity Revouwyya Semmmmea Hutedin won Stng(gumee) IMM Agee Asia. pena Suara Rey 220poe ics Sanat si ide arta i chinezeyt = TT Career decratve paras bishu pe Frames decorate O grematesalacica ures Cataram deaue decors | rminecelayisteadsbine xml supe Piptene slat ac dg di agit ra probabil lst dec eel de ang ia Coe agra pens hie et ee Ine ee Agile ng! anc apr bogs ‘Coaram de agin decor cu wn model ‘epresecind face Areface care gn de poziia social Plea ener catarams in Cai din cpr Cand din jad 0 pistes angie ch tages ural dege. fue prsons a F Ommament bate 8 ‘Paste | _ Pelt rigs adi imbolcust bertatee Vand jad fol pero Decora spilivs penal dee alia prin i ‘tedaton de pats devil» pe dn mai | eft oramentl dna Cai dea, Vaskinformi de pote decors Cis emamentali eles Vasde jad deorat co super Aly ncasaren plete pfeue. ——_eubaon seule capt de cma get ples GinmaccalccamicBcut. ified un om ioc - Penal de ser uve pi de up inert cu sid Nae sre oe ela ‘Capac pen psa de seri 224r ‘CICLISM special. ae es Mend en Pra purl SPORTURILE PE au loc pe piste, sosele si circuite ce traverseaza farile. Cursele variaza de la sprinturi de 1.000 m pe o pista acoperita pnd la evenimente cu mai multe probe pe sute de kilometri, care dureaz o siptimani sau mai mult. Trasee speciale sunt pregatite pentru cursele pe teren accidentat, curse care includ ciclocros si curse de mountain-bike. Concurenti folosesc biciclete speciale pentru diferite curse. Unele trebuie si fie cat mai fie rezistente, iar cicligtii de top au biciclete facute Cursele pe sosea (Cepia ee a a ppc Gorccaiconcannten bem prenrte) Pee epereeearenreg casamentul. In probele cchipi contra eronomecru terval. Cursele Criterium au 0 Tungime de 40-100 km. Acestea au loc pe 22 cireuite seurte cu multe ‘ururi, pe strizi ale ‘raga prin parcii “Tarul Fang pepe deena Tre Fans care dure cam ‘etapa Lier de inp alae por near pores ioral ‘Seo piles cope Miguel Indurain (Ceiba pana Miguel Tadrin {e196} deve piel cee (Se eae Trl rane ip de Sentence (99195) Splsdanied peed orena Toe acnign pial nore soare; altele trebuie si sdividuale i curse de si pormesc la CHOMSKY, NOAM ves LIMBA) ‘ a ae ip pct Cursele pe pista eee CCarsee pe pista oe in sili acoperite,pe piste din emn, cu margin paalle, sa pe piste etetioare, din asule Cursele inlud spine ataci prima pouifienainte de a face cforea inal emai in care cilgti pornesc de pe ary opuse ale Piste, cura Find ferminats decal ‘mai rapid sau atunci ind unul din ‘ici i ajunge pe elle BICICLETA Rapid unt cole ied pat eto Gln rane Che Sou pereotuinaa sa ‘Proba contra cronometra Inprebeconsconomers foe ngelerhi edocs pcb peas eh Sie dinfecre ep Ets on rail Senden In | Gem be cman iterapepeccing, Sieh cbse See pune fa Tipasi de row! Forma mata opr soe pene ne cones Inbar per en Ine ype eco imporengUiaes spike enmomucre din (Gove dar ore rere Proba pe echipe Inprobepe ecg cli condo prin ore pal de Rost spa Ciclocrosul In cklocon cance aoe ate oon cans Cursele pe teren accidentat eke ear, See Cosel orien otal pes Sel arene oe eae eka fk 1950 Cidloelde rr acs foc eat posabesfe clea uel as 1990 seemoaperolmpies in 1996. (Ge considers decor este ma ors coboare fete bccn pore fimocel com pl orgy ror gst re Pomeroy sno each Galas peop VY CCielisml de munte Biclee de mune un consute pen sea condifioe ple de Raney, Clea mec on ede in ts dee hide dep acace ple imtte Cee tke eng ‘oboriarca rate este ‘dpi popide Petr srt pte So ad rbd ee ‘die Sepleeat riba ie ploy Sitipind la Cita dirile Nera pe rout din pt skxitare ANNE Sport sronrut Biciciere st PRANTA yorumJOCANITOAREA VERDE, ves FAUNA PADURIL CIOCANITORI s1 TUCANI SINS Poor ‘rant ind soso cctnnoare thee din arp de cvs apotle ESI SUNT DIFERITI ca aspect gi au moduri de hranire diferite, ciocinitorile si tucanii sunt rude impidurite si foarte multi dintre ei igi petrec o mare parte din timp in copaci, ficindu-si cuiburile in scorburi din trun- chiurile copacilor. Ciocinitorile se hrinese, de obicei, scobind in trunchiurile copacilor pentru a ajunge la insectele care se adapostesc induntru. Tucanii se agati de orice printre crengile din varful oars ps folosesc ciocul uriag pentru a aduna hrana, Ciocanitorile Exist aproximativ 200 de speci de ciocinitori care tee pe oareconcnenele cu capa Atel ‘nearctici. In loc s se cocoate pe crengi,ciocanitorile se ade runchjuie copa eugheatle lor asc foloseseciocurile puternice peneru a face ur in trunchiurile copacilor unde, apoi, ig fac cub. Le foloses, de asemenea, pentru a comunica unele cu celelalte ciocinind in ern useat. Tucanii Exist 33 speci de suman America Central de Sud. Majorizatea au ciocul Iain ciclo pte ‘pat pln cu arc fac snare, to lungime Limbs = Limba Limbs une ciotnitor poe dep de ‘iru acu lpi, Cloctnoares ‘rerionac inka yo fle pnts | ‘iden iets Cd me enh Tbe cree in jar canis iene sb pie | VERDE | DENUMIREA STUNTIFCA ow | i | ORDINUL Pisimes FAMILIA Psidse RASPANDIREA Farop yi Asa de HABITAT Zone inp ious TIRANA Furic ake neste DIMENSIUNE 30 eae E a PAsAnt Prscanutr1 Ov winocR 223CIOCOLATA, vei ALIMENTE + CHPRU, vezi SIRIA §IIORDAN « CIVETE, vei MANGUSTE $I CIVETE « CIVILIZATIA NOK, vesi AFRICA, ISTORIC CIUMA in seco.ut At XIV-LEA, 0 epidemie majori a strabatut mapamondul. cum a ajuns s& fie cunoscut: bubonica, o boala teribila care debuteaza cu febri Moartea neagr’’ asa Evolutia ciumei ‘Ciuma a atinsgirmul Marit Negre in anal 1346, venind din Asia. De aici, fos purtata de citre negustori italieni pind la porturile Mediteranei. Apoi a ispiindit pe rule teres rnotdul Europei. Pini fn 1350, roatk Europa era infecata ipt ciuma siproduce umflituri dureroase, de culoare neagri ale ganglionilor limfatici. Moartea sur cei, in cateva zile de la infectare. Milioane de oameni au murit. Speriagi, oamenii piriseau zonele unde se sem- nala infectia, dar nu ficeau decat si o poarte cu ei. In orase, pe usile celor bolnavi erau desenate cruci, pentru ai avertiza pe trecitori si pistreze distanga. Mortii erau adunagi cu carugele si ingropagi in gropi comune. In ea ets wad an gis: ee os Europa, aproape o treime din populatie a murit, o cifta asemanitoare inregistrindu-se, probabi Purtatorii bolii msc ado ecu et 3 corp otoacor. Acct oal fost fonractstdeyobolan neg din Ai cae apoiau colonsa cori care merges cite ropa sat riepindi bal prnte oxen de acolo, © peroan infect poste raanice bela prin ac prin intermedi ese purtitorii —_Animalcle purticoare Baceawegetn abel bain nee ‘en ps op ame cue coil cl res gt dra in Srcedepuot john ajo nena fice <1 inept de pur cid Spd Monga nom Becetac ane | bloat eri Alec Yr ces decepaiea ive | temtecece pings vominangde chin odebgmicLanimalde consmar apa ce Serene falas yoda evsceta, hse gud Arun nd , si in Asia. cainieaadeae awe emer ‘Scllore w otacl sagen ‘pain tol Aaa ger arr np ne fear dceinp, vei Entre ime cve spol Seem ade cru cumenc yi Geen par ln {Cpimiorsn amends, infeezs pads Siem Unii oameni au incereat si evite ciuma folosind remedi naturist, singerri cu lipitor Fumigati si chiar imbaierea in urina. Un poem din sccolul al XIV-4ea, numit Dansul Mort (care spune ct moartea vine dupa | Masurile impotriva ciumei indiferene de rangul socal) era desea pus in scen sipiceat, pentru a ler oarmenilr 8 moartea ~ si ciuma ~ pot loviin orice rl arp pv Ds (Cratshepl de pled cm ope pe hBtic BO esi cele navigabilecitre Zone indeene BE de 1350 pstorasasnonst onic 1350 Deis De 1348 Zondleindemne Dieses eae cout Rens crm pln, Innit 348 Dee 134 Efectele ciumei Boala sa extn ait de mult, inet mul sia paras familie au lat calea pribegiei Incerearea dea scipa cu viagl. Uni ‘redeau ci ciuma eprezenta de fapt pedeapsa diving peneru pacatcle oamenilor fiin incercarea de ada dovada de cing, se Brciuiau in pina sera Forta de mune agence XIV sede dramatic popes rope scat onl nbn pees aa ath Deo fin ete ein runic mules er Beare Ty {recede wrap demotra css vr ink venice. Sciderea dramatic a popula Alclad pope Chinen Vile Inter cig camen a nde ht aM ‘asp ch cl potin 20 de mone GQ Qin Bey 17 miloacin Ase Pen ‘sls Q = 2mioane Gram Fria Rares de dese In tinpl came cameni se cone problems ‘ote wea edie Bb coll Xe unde | imagint sche cts in deconpse Capel votive Desert oxen is ban | pemrenateeargeet Cefn poms aie lou Ace ma eras ‘ote nce pie Semel toute Acca pel Tear Woche: Anglin. TORRE MEBEREA — arcnoES orcaCIUPERCI SI ALTI FUNGI Nict PLANTE, NICI ANIMALE, ciupercile si celelalte tipuri de fungi alcituiesc un grup unitar de organisme care cuprinde peste 80000 de specii. Spre deosebire de plante, fungilor le lipseste factorul nutritional verde — clorofila ~ deci, sunt incapabile si-pi produci singure hrana. In schimb, ele elibereaza enzime care descompun_ organismele vii, moarte sau in agonie si absorb substangele nutritive si mineralele rezultate. Fungii variaza de la banalii buregi de pdure, pana la viu coloratele ciuperci otrivitoare. Ciclul de viagi al unei ciuperci CCuposlé Seal pice Weak lola pa ea proto hifde carc se dtocen pl ormasel maicclncted. Accra pours ae ea ae eal tin eta aoe cea ed Sm Pend engl ie op nod =" Sel actre tofcoal eae ere Sea cee pee oe smd alps y ats wine ciersi Tams 2 Peimiesce ti J rmiclinl ée piel Qipao, Qos Aaa fercredé —sge'Alamentinmadilinonjrkor dori porta Feng his crete _absotbe apa subsume Gntpoe Acct Sra pence sich spiytdene i sar popenh ‘va ghee arene pee ig peru regu ced corp soiree Dispersarea sporilor Corp de a lo cn eee dee coronas epee he cas Medii de viata ale ciupercilor ae en ‘Ciupercilecresin orice loc de pe Pimne in care pot fl iste alte organisme vil, moarte sau pe moarte, mai ci seams in condigt de cildurd yi umiditac. Tidiexc tn mar "ur, cur, gardur vi, pe mung! in pester deapein catchall Por fp S treasci pe fructe, pine brinz’, piele ema purreie yi gunoi de riding. Viemea mai caldi de dups iderea plo ofert condi perfecte ppenteu ea micett a product o culeurs ‘de corpuri de fructagie pide de Hranirea oo | | Ciuperci luminescente Cer et ex eae ene Majortateafungilor ries peuun Si flamer ae oper De sempl Lanna Amcreste —| suportde materi organici moar, Pees ales pupna mer | Romi icin. | decompnind- pn aun adit fo yc rallasearaeter ial incare le, dar alte Ringe vio por Sea coer eimancherem | absorb Ace cupec numite sian ps Sp calico nespesinicincicpe | profi, jac un ol important in _ tl liminn act pslear See ee scelaranaenlorin aa," il anhwmont Cake prt dee ee Animallormassaede sone Capes inbione 4 [eepadeon eee oe tm oni rch sin voce, peta y plastic Mai fins pwns sn prone ‘exist, de asemenea, ciuperci acoetan Hem oes Cine raze care ees pe gezda lor, sot dels patch aro iceclaeietes sim “cl ayia in Lhe {in armonie cu organismal ‘lps Cope ape prvectain partenes Sopra genes lira epee ie carind meen a Fungi problema Ciuperci folositoare Malte luperei pot cauza probleme: unele | Multe forme comesibile ale iuperilor sunt folosic tn mod obignuit Peswzcribl race occas dancin | origin fang un din le ma een aici ™ serucrara calor In secoul XIX mulffoame- | vegetarienilor Industria chimici folosee de asemenea fungi pentra \ rniau muri in Fran deo boala namitifocul | obfinerea mai multor produse, inclusiv acid ceric, gluconic i oxalic, Sfintulsi Anton dupa ce au mincat pine enaime pentru deergeng de rue vopselecolorat. Pitt infestats cu commul secarei Mucegaiiile alba _ wing 1S te, putegaurle maronii grapinl cazeazh ae coats frucrelon precum merelesputegsul, in imp ce sibel sunt ema suc pri a pom for, capabile si ucida liveeiineregi Drojdi iuperci comestibil Dagcinepaecapestlecss, — Cippercicomesibue epee eps ech eee ec ind rg gent paral de } gilchctded Tadeo bb pda ote comidevo dl PoPENCHIUL os) ee ea ry re otrivitoare (Case Homabuidboies Capes de poe cctewc delve min- alee plana " FRAseAnoIAsAnwraiy Afi Sd ‘at Bur pr «2 bere Mic ‘ipelcopilocAdecor! | Pencilium I | srr Anes de Nod Venema ‘tal de infec Sopehcnrepescunesone etic Pals Sekine a : a depancporo trae ee Ocpiemiedepitraess | came umede Sine foote aloes | HABITAT lp psu pup fimgicomarcpercle sabranl carro E 2 aes Spaihige ee) aie pees re pede iiere: pieiecaceed Fone slo obi Doeata pe viata compl defcge | cet pe cewek dn oe Auoaiere nowt Eegigaugyy Promariovn Mapiemd, Miara., |_momesoee 226— Ciuperci gi alti fungi Bazidiomicete ao UP comma re fete omanarkaa Re! Matenip pinot Capers berometra-sca de Clopercacorl pend Pili puoue de apes pode ken euismod pie cide Sepals le lp IF o> \\ driadelor de - ‘ XN tre copaclor ejamste vn | ieee ‘alps defn 4 Bad csc ecu pe 4 Paso Bicin de mene. ae p (Gheble pcos ont | Inne pide emperte. | ‘egealdracluia fst indus Cerca reer aben ete en: Cinperea coral de pjite rete pe pun aL To eae ee atone T Bacto | Clare de na & Capea bites ie pe crn apne: SEEM 1) feelers lee | atom See ee ee sri s. ye Ascomicete ay, cin ne , ene ais bears a =a pera ma demir ae devel fifi sb Paria piece pe Lib pimina fipterga pcos a eet ght ti cep peta Some Se — @ we percile gumate ax o texturi “Mungiile contractile szai.cu — Ciuperca omizii portocalit | eno Se lee Aeon Gh clap pd es porn Oe eo eae a SrCIVILIZATIA DIN VALEA INDUSULUI Pr MALURILE fluviului Indus, in Pakistanul zilelor noastre, s-a dezvoltat gi a inflorit una dintre cele mai vechi civilizagi, intre ani 2700 si 1750 i.Hr. Aceasta era concentrati in jurul oraselor Mohenjo-Daro si Harappa, fiecare adapostind pana la 40,000 de locuitori. Clidirile mari, din caramizi de pamant, arata faptul ci aceasta civilizatie era prospera. Se tie foarte putin despre viata de zi cu zia locuitorilor Vaii Indusului, insa gtim ci aveau relagii comerciale cu Sumeria, si probabil practicau o forma timpurie de hinduism. Civilizaia a decizut in mod misterios dup’ 1750 i. Hr; este posibil si fi disparut din cauza invaziilor cursului Indusului. Mohenjo-Daro ‘Casimbjoteea coda capt soc cel dep Venda Inve sc dest de isa. ‘Ast Incr fs comer bane tena clete mal por in scopal Inpuner porto. Scrierea straveche Arhcologi au gist pia feloxnd se sence al forma de serie veche. Cind sune giste texte mai lung, acestea pot adesea desciffate~ ins inserpgile din Valea Indusalut sunt foarte scutes prin urmare recent det Mahenj- Daz. Temp rina poste scan sb rs neal Religia Se tie foarte puyin despre religia locuitorilor. Importangaapei, ddovediti de existenga bai, -au ficu pe unit invaayi st Fact o legacuri cu hinduismal den drain, Au fost gisite numeroase statu care reprezineh zc i (© sup stn alka bi fe ii le a eek Noha : = Mohenjo-Daro ‘Oragele de pe Valea Indusului erau ong: cao, Ava drum principale larg tstridue inguste. Setenal de cnale dooes in alara coral reseurile menajre, Toate cascle erat construite in jurul unor cur centrale. In timpul zilei, oamenii triiau gi Tmuncea in aceste cur Maree grinar Univ redo <&scncVil Indo, Sloe grt pen ‘banal crn loc gue en depts et Fer comer pte ‘onda oi Grinara es preteen de ‘Abeer scope pe oth legen Tacoma en na ie oe ka ‘Sidi Moke Dara Ble mii race diiedin ea aera E posi catin ental fer (oss tn sce gm cone ares ra dines Cede ce nna sic cae apie ‘lide ple importante cam an bs ntl rar Teen mine ie 20a a tor deapire Mestesugurile ssa ol pricepuy i ler. Executa vase pict, atu de eracot i frumoase Dijueri de au De asemenea, a inva. cum si amestee cuprulcositorul penera produce bronz Animale de tesco, ingelsal lor rimane un mister asi. Motaj-Daro Scie dpe Vale Unie nad Fe caf, | | Prcogi Pr ‘ecw ee din ie lets ‘Bi ue oho Dar freon Searuete deste Sc geet ' jp ea or de pe arp ee ee Bl Sigiie Ungtiscvceta fie tree mets pe bra [or Soe ig pers mace pobddand omnes sulin scan nes {peli one Pc ii SS oimcecieintc ame eS ‘hice Scepter impsd oro 1ABtic — PRREARE Iyermiee Hino Ona 228 aayCLADIRI si CONSTRUCTII CEA MAI SIMPLA CLADIRE este o structura mi permanenti, cu un acoperis si patru pereti. Conseruciatimpurie ps Clidirile exista intr-o imensa varietate de ees Seca cree B® — forme, dimensiuni si aspecte - de la 2girie- seme cae di Simp a fv tomple der ele pat in ce Coad prem C £0 ce ann _nori i fabrici pana la scoli, spitale, case si soproane, In ciuda acestor diferente, toate clidirile au acelagi scop primordial simplu — si furnizeze 0 zoni de adapost in care oamenii pot trii, lucra sau depozita lucrurile lor. Inginerii, supraveghetorii si lucritori constructii care proiecteazi si construiesc aceste i de asemenea gilla alte proiecte, seructuri luc precum drumurile, podurile, digurile si tuneluri Then sn, Sens, ire cr cated dar area Anatomia unei cladiri Majortatea cidirior au anumie earacteisci comune, precum perc, ee un acoperg i podeaua.O cidire mar, modern, precum acest, Pie de gee eloped rede asemenea ostructurd interna puternica. pep nm terminal de aeroport, Sub aceasta exist o fundatie solidi pe care se sprijind inereaga structura. Cliditea este echipati cu utility, precum electricitate si apa, searirulance, cri sau lfcuri pencra accesul la deri etaje siege in uz de incendiu care permit oamenilor si pirisas «azul une urgenge n dinkweeh cena pla clidirea repede in._“Acperorc co une ore de "eran dee rperioar acer ISA Ne Bel sdatile Ts ue ci earth fad tials ol rele ja pe rock dari adil de Fandage infer, pecarese scope pert eee eee imeeeranh Seeuctura interns aa poet tonne pele eran ppace de oper lira peri mine pa simply suspenda lai tare oder at aipaaas perch oak: Fen eee Apert de Bist Supraveghetori Inginerii constructori mult inaince de consruirea cectiva incep si lucreze la proicctarca ckiirit mypreundcu un ahitct. i calculeaa ide putemic iebuies estructura perioral lai inocmesc desene deri, c obit pe calor Arun cind aaa nas : Fate eum Bea igor lacimp, intimal bugs germane ee 29poe Santiere de constructie Diferitele eape ale construiriclidiilor ‘mari trebuie si aibi loc iner-o anumiea ordine, incepind cu pregitireasantcruli Materalley chipanenck nebuie soseasch exact atunc cand sunt necesare: desi newie eel prea deeeme santicrul poate deveni foarte aglomerat: prrpirtngteieny sioh sor finedrziat sca. slides =e ‘tare Finalare Seatepn popes | Reside we aE (pera elie Seen 2 howe tei chimice Diteconingchinbares Secor clon smpreomante de piel gon iamic Conusile Gonie minine de pin sue emposse nde nt xen cept ep sap Boer ale Cone paieieeee nip mar de poten apoio dogs Coie te tan cade Meal | ‘Echiparon pnd ac Conde meld Accle sche pn dled Com debra is Codey Formele copacilor Rayina Radice foal ed cpectene it Ss ile ed, rind duet ek ecko s spot ange Rags pres Bode pe pee, Conifers beni Stejari or ghinds spice. Exit aria 800 de rad spect dejar Lemnul de sr ee de cg a {Se ink me prt de wer an foarte prt din poner de vedere comer frisind heen parecer ey) een carne Mugusit eee simran colincteees Palmicrii No pinto hen pk Na = eee ace ae penta rt pee pre rere ea, pet Lam Plmioage sdprine. sind ple a = Fryers Momiuiex PApugr = PuawTe Phare, | Puan seat Ott NTETA, Atacat sesc wighes ec teanghilre Cree spatan pe ance Ans din ‘Amaia de Sod i’ ‘Brad gga de pe conte unede ale one nondvetie & Pacts 150, mera fre ge singe acd C | Nc singe mar comes yunizes wa erm | sea pep in oc anes Fad mee shin ee fit nero ‘pl cn caer epee, Star lb fae marc loi carta devin nce Cee im el Ameri de Nod Becaypns puncte unl dre cole 60 de solr ie deena din Asai 248 ——Copaci Conifere Prommopeysahdin ce un sopec din America de Sod, coe ns nic Semin sale ee n-ne ‘eno, come. Pinal de piste cee in zona Maser Ae conse aid egies eee comets Foioasele Messina roi te un copa tin cu ont ab Crete rep In spp deschie Flore an den in seq (igor). Frueabie on imp ca Frain de mune cbs del mice daw seer ce nip are pe ee ae Sesto Une Are psa lang gue Fred on deed dng ale pane pastries & Comal te alti line le cre se ‘apna Fro (Cedel exe un copa ne ng din Ameria de Non {emma i run mos plc Com ei form deo “ada japon ce wl dnt paincleconiere fumes ‘esoare Exe a acore important pet dasa hee ack ae pierce ‘Bal ee apr deca pad Fagus un copa lmao orn de, cae ce ube Frade a ale dele glen proai rop Arar de she mai xcs ab mame dear de enc, Svat exigent deveined sop Searae wie Plopal agin ae rant se de ine copes de pal clot nin par ae‘CORBUSIER, LE west ARHITECTURA COREEA, SUD SINORD [paeerats ImpREUNA, Corea Dz Sup $1 DE Nor formeazi_— CarasSa— © peninsula intre Marea Galben’ si Marea Japoniei, in. | S728 \ Asia de Est. Ele au fost un singur stat, pana in 1948, tim xincinis cocina cand Coreea de Sud s-a separat de Corea de Nord Hats poss bel Sop comunista. In 1950, Coreea de Nord a invadat partea _ Mosto4 Won sliicorecn de sud, astfel izbucnind Razboiul Coreean, care a devastat economia ar A | Coreii de Sud. In anii urmatori, Coreea de Sud i-a revenit. In 2000, | Garserany heres ai conducitorii celor doug state s-au intilnit pentru prima dati din anul | Granowatranrnzanceasourn996 | 1953. Mungi Coreea de Sud Noon Sonsun Tle unmarked desing conte exc ar inna Sebac Snack one Siewat i partea sudicd aPeninsulei Coreea, Coreea de Sud este ‘comerciale solide cu Japonia, [pantehemurgilor, in est i sod. Peisaele Tivo casio Clie Anorimparie ne dee sn oar feel gate i np vere in une c span top Laas Chef ec cl fra Coreea de Nord Valiaararerenl j Coca dt Nad es dare ‘comunisti este izolat ial Cori ded pee cae - de el am ati poli, foecEataarompe fesesian. Coreest Need bogace Ime een pec ppnin 474k J : resuse mineral ins eal Principal pe patele mone. Popularia In prezent, economia ese slab S29 ce proce dn popula ae dezvoltati, sara confruntindu-se cu } lipsesc banii pentru a le exploata Sageeuee | Una nel iz | . Economia pron rr curse timat Risbovll Covean seal een preser a ‘Agrculeuracolet tee ‘sgt edad a prncalla me prea cosas de So ese eit cbmc eee peer Sone mii onde ut ee See dni ie = DATE ESENTIALE Seul Corzea DE Norp (Capitals Core de Sud din Canrrata Phenian 1394, Seals fe deri np ‘abil dar ap eons fina Are in present 0 pope de 11:100.00 pesoune- spac un sfredi inteags poplar La i Surmarata 120540 x? Powutayie 2.400.000 Lina pminciratsisconcana Fenace = uP | | Revie oman ceding teaiionle, Cando @ = Ee Hose Weed oe ER certs ute comes Smet ates 249Fee Desi Cu TOpI ARATAM DIFERIT, suntem identici in privinga modului in care corpurile noastre functioneaza gi i \)\) sune alcatuite, Fiecare corp uman este alcatuit din 12 sisteme principale, din care fac parte sistemul digestiy, cel scheletic si cel muscular. Aceste sisteme interactioneaz pentru ca noi, oamenii, si fim fiinge active, inteligente, cu capacitate de coordonare dezvoltata. $tiinga care ‘ear lee Sole studiaza structura corpului este anatomia. La sable exterior, singurele diferente vizibile din punct de yi! vedere anatomic sunt cele dintre barbati si femei. Dela celule la sisteme Miiardele de clue al corpulu lceuise sour. cr gc oat din el mandate interioral unei ong, cum a osu au pln, exit ima mule tpt de rss cae confaceart. Orgel sunt multe roluri majore. Totalitatea sistemelor formeazi ieee cee evan cat organism uman, ~~ a ee i Tn cout ipa ~S Membrond ‘aan Artcaphe inabilten ‘hla Lamele Catal Oreos mame yee ‘eos md de Sng eee ‘xe oem onl. Oneal Files ec gh amie ine est ‘fern fa ots 2 dnc oc bron Lae score mance de Organ dn eal Tesue ‘Feral ote compact ete ul een ce tee ‘nll Hew forma din lnc ‘roe dips nual on ‘al cena nui canal ver Peace le sangre care gu hrana nga oneal, format tke teruearh "Test eon compac rpresine vel ‘era onl Teal pongo Fmidan noah se gue ier Scabies paalueecse (rea inp eral h f toler al nk bee onpalte fecmat din 20 meh sche Sistemele corpului pelea Fiecare sistem contribuie la funcyionarea normal a organismului. Toate sistemele sunt controlace de sistemul nervos gi cel endocrn. Ele ne permit si ne migcim, si vorbim sisi percepem mediul inconjuritor, in timp ce ‘nila. E Formac din res sida pind toate cellale funcpi se desfigoara in mod i me Tegument Respro sina Endo Sita gunner Apa ps nr Stem endocin spss incll pie apace ae npc ale

S-ar putea să vă placă și

• The Story of the Barbary Corsairs

  

  De la Everand

  The Story of the Barbary Corsairs

  Stanley Lane-Poole

  Evaluare: 3 din 5 stele

  3/5 (5)
• Who Was Christopher Columbus? Biography for Kids 6-8 | Children's Biography Books

  

  De la Everand

  Who Was Christopher Columbus? Biography for Kids 6-8 | Children's Biography Books

  Baby Professor

  Încă nu există evaluări
• My Army Life

  

  De la Everand

  My Army Life

  Lieut.-Gen. The Earl of Dundonald

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Explorers of the New World: Discover the Golden Age of Exploration With 22 Projects

  

  De la Everand

  Explorers of the New World: Discover the Golden Age of Exploration With 22 Projects

  Carla Mooney

  Încă nu există evaluări
• The Northern Monkey Survival Guide: How to Hold on to Your Northern Cred in a World Filled with Southern Jessies

  

  De la Everand

  The Northern Monkey Survival Guide: How to Hold on to Your Northern Cred in a World Filled with Southern Jessies

  Tim Collins

  Încă nu există evaluări
• Mrs. Simcoe's Diary

  

  De la Everand

  Mrs. Simcoe's Diary

  Elizabeth Posthuma Simcoe

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (8)
• 50 Things You Didn't Know about Colonial America

  

  De la Everand

  50 Things You Didn't Know about Colonial America

  Sean O'Neill

  Încă nu există evaluări
• 365 Reasons to be Proud to be a Londoner

  

  De la Everand

  365 Reasons to be Proud to be a Londoner

  Richard Happer

  Încă nu există evaluări
• Cork Strolls: Exploring Cork's Architectural Treasures

  

  De la Everand

  Cork Strolls: Exploring Cork's Architectural Treasures

  Gregory Bracken

  Încă nu există evaluări
• The Pocketbook of Aussie History

  

  De la Everand

  The Pocketbook of Aussie History

  Brendan Gullifer

  Încă nu există evaluări
• East Anglian Disasters

  

  De la Everand

  East Anglian Disasters

  Glenda Goulden

  Încă nu există evaluări
• The Bootle Boy: an untidy life in news

  

  De la Everand

  The Bootle Boy: an untidy life in news

  Les Hinton

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Brunel's Three Ships

  

  De la Everand

  Brunel's Three Ships

  Bernard Dumpleton

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Two Centuries of Costume in America, Volume 1 (1620-1820)

  

  De la Everand

  Two Centuries of Costume in America, Volume 1 (1620-1820)

  Alice Morse Earle

  Încă nu există evaluări
• A Child’s History of England by Charles Dickens (Illustrated)

  

  De la Everand

  A Child’s History of England by Charles Dickens (Illustrated)

  Charles Dickens

  Încă nu există evaluări
• Black London: History, Art & Culture in Over 120 Places

  

  De la Everand

  Black London: History, Art & Culture in Over 120 Places

  Avril Nanton

  Încă nu există evaluări
• Maps: their untold stories

  

  De la Everand

  Maps: their untold stories

  Rose Mitchell

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3)
• Scots in Canada

  

  De la Everand

  Scots in Canada

  Jenni Calder

  Evaluare: 3 din 5 stele

  3/5 (2)
• The White Company and Sir Nigel (Barnes & Noble Library of Essential Reading)

  

  De la Everand

  The White Company and Sir Nigel (Barnes & Noble Library of Essential Reading)

  Arthur Conan Doyle

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (13)
• Cornish Tales: Ancient and Modern

  

  De la Everand

  Cornish Tales: Ancient and Modern

  Florence Breed

  Încă nu există evaluări
• The Colonization of North America

  

  De la Everand

  The Colonization of North America

  Herbert Bolton

  Încă nu există evaluări
• A New History of the Picts

  

  De la Everand

  A New History of the Picts

  Stuart McHardy

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2)
• Engel's England: Thirty-nine counties, one capital and one man

  

  De la Everand

  Engel's England: Thirty-nine counties, one capital and one man

  Matthew Engel

  Evaluare: 3 din 5 stele

  3/5 (9)
• An Untidy Life: What I Saw at the Media Revolution

  

  De la Everand

  An Untidy Life: What I Saw at the Media Revolution

  Les Hinton

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• The Adventures of Colonel Daffodil

  

  De la Everand

  The Adventures of Colonel Daffodil

  Roy Redgrave

  Încă nu există evaluări
• Brilliant Isles: Art That Made Us

  

  De la Everand

  Brilliant Isles: Art That Made Us

  James Hawes

  Încă nu există evaluări
• Celebrated Travels and Travellers Part 2. The Great Navigators of the Eighteenth Century

  

  De la Everand

  Celebrated Travels and Travellers Part 2. The Great Navigators of the Eighteenth Century

  Léon Benett

  Încă nu există evaluări
• Churchill’s England

  

  De la Everand

  Churchill’s England

  Adele Gutman Nathan

  Încă nu există evaluări
• Private Lord Crawford's Great War Diaries: From Medical Orderly to Cabinet Minister

  

  De la Everand

  Private Lord Crawford's Great War Diaries: From Medical Orderly to Cabinet Minister

  Christopher Arnander

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1)
• Sir Martin Frobisher: Seaman, Soldier, Explorer

  

  De la Everand

  Sir Martin Frobisher: Seaman, Soldier, Explorer

  Taliesin Trow

  Încă nu există evaluări
• Celebrated Travels & Travellers - Pt 1: “Reality provides us with facts so romantic that imagination itself could add nothing to them.”

  

  De la Everand

  Celebrated Travels & Travellers - Pt 1: “Reality provides us with facts so romantic that imagination itself could add nothing to them.”

  Jules Verne

  Încă nu există evaluări
• 1434: The Year a Magnificent Chinese Fleet Sailed to Italy and Ignited the Renaissance

  

  De la Everand

  1434: The Year a Magnificent Chinese Fleet Sailed to Italy and Ignited the Renaissance

  Gavin Menzies

  Evaluare: 3 din 5 stele

  3/5 (73)
• The Escape of Bonnie Prince Charlie

  

  De la Everand

  The Escape of Bonnie Prince Charlie

  Malcolm Seddon

  Încă nu există evaluări
• It Happened in Shropshire

  

  De la Everand

  It Happened in Shropshire

  Bob Burrows

  Încă nu există evaluări
• Ferries Across the Humber: The Story of the Humber Ferries and the Last Coal Burning Paddle Steamers in Regular Service in Britain

  

  De la Everand

  Ferries Across the Humber: The Story of the Humber Ferries and the Last Coal Burning Paddle Steamers in Regular Service in Britain

  Kirk Martin

  Încă nu există evaluări
• Lobo: The Coyote Kid

  

  De la Everand

  Lobo: The Coyote Kid

  Deke Rivers

  Încă nu există evaluări
• Britain in the Middle Ages A History for Beginners

  

  De la Everand

  Britain in the Middle Ages A History for Beginners

  Florence L. Bowman

  Încă nu există evaluări
• Uncle John's Facts to Go: History Makers

  

  De la Everand

  Uncle John's Facts to Go: History Makers

  Bathroom Readers' Institute

  Încă nu există evaluări
• Memories and Adventures

  

  De la Everand

  Memories and Adventures

  Arthur Conan Doyle

  Încă nu există evaluări
• The Reformation

  

  De la Everand

  The Reformation

  Tim McNeese

  Încă nu există evaluări
• The Day of Sir Wilfrid Laurier A Chronicle of Our Own Time

  

  De la Everand

  The Day of Sir Wilfrid Laurier A Chronicle of Our Own Time

  Oscar Douglas Skelton

  Încă nu există evaluări
• The Crinan Canal

  

  De la Everand

  The Crinan Canal

  Marian Pallister

  Încă nu există evaluări
• An Orkney Maid

  

  De la Everand

  An Orkney Maid

  Amelia E. Barr

  Încă nu există evaluări
• England in the Nineteenth Century (Barnes & Noble Digital Library)

  

  De la Everand

  England in the Nineteenth Century (Barnes & Noble Digital Library)

  Elizabeth Wormeley Latimer

  Încă nu există evaluări
• Blackbeard: The Life and Legacy of History's Most Famous Pirate

  

  De la Everand

  Blackbeard: The Life and Legacy of History's Most Famous Pirate

  Charles River Editors

  Evaluare: 1 din 5 stele

  1/5 (1)
• Jules Verne's Scotland: In Fact and Fiction

  

  De la Everand

  Jules Verne's Scotland: In Fact and Fiction

  Ian Thompson

  Încă nu există evaluări
• Cape Cod's Oldest Shipwreck: The Desperate Crossing of the Sparrow-Hawk

  

  De la Everand

  Cape Cod's Oldest Shipwreck: The Desperate Crossing of the Sparrow-Hawk

  Mark C. Wilkins

  Încă nu există evaluări
• Corsair

  

  De la Everand

  Corsair

  Dudley Pope

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (8)
• Biographical Outlines British History

  

  De la Everand

  Biographical Outlines British History

  Archive Classics

  Încă nu există evaluări