SITUAŢIA DE COMUNICARE

LECŢIA I
CE VOI ÎNVĂŢA?
 Ce este comunicarea?
 Tipuri şi modalităţi de comunicare

EVOCAREA
JUCAŢI CÂT E ORA?

Copiii desenează pe o fişă ceasul (sau primesc această fişă ). Fiecare elev se plimbă prin sală
şi stabileşte o întâ lnire la o anumită oră cu un alt coleg. Câ nd doi participanţi stabilesc o întâ lnire,
fiecare scrie prenumele persoanei cu care şi-a dat întâ lnire pe fişa cu ceasul să u, în dreptul orei
respective.
După ce toţi participanţii au notat câ te un nume, profesorul anunţă pe râ nd câ te o oră şi
tema fiecă rei întâ lniri.
Exemple de sarcini:
 Este ora 13 şi este timpul să vorbim despre prietenie.
 Este ora 20 şi este timpul să spunem minciunele.
 Este ora 08 şi este timpul să vorbim despre şcoală .

Apreciaţi activitatea

La sfârşitul jocului, se poartă cu toată clasa o discuţie despre diferite aspecte privind situaţiile de
comunicare create:
 Fiecare pereche participantă la joc a creat un act de comunicare. Cum îl definiţi ?
 De ce comunicăm?
 Cum comunicăm?
 Ce participant a folosit pentru a-şi transmite mesajul şi alte modalităţi decât vorbirea ( de
exemplu, semne, gesturi, expresia feţei, tonul vocii)? Consideraţi că a convins sau a impresionat mai
mult?
 Ce participanţi la joc au comunicat eficient? De ce?
 În ce situaţie nu a avut loc o comunicare eficientă? De ce?
REALIZAREA SENSULUI
REŢINEŢI!
Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puţin două persoane, din care una
emite ( exprimă) o informaţie şi cealaltă o recepţionează ( o înţelege).
Prin comunicare ne exprimăm gândurile, sentimentele, dorinţele, intenţiile, experienţele
trăite, primim şi oferim informaţii. Realizând aceste schimburi de informaţii, prin învăţare, ne
cunoaştem unii pe ceilalţi şi pe noi înşine, ne formăm personalitatea.
Instrumentul comunicării este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin
tonalitatea vocii, expresia feţei, poziţia corpului, gesturi, etc) reprezintă, de asemenea, o parte
importantă a comunicării. O bună comunicare presupune combinarea armonioasă a limbajului
verbal (mesaje transmise oral, scris şi citit) cu cel nonverbal (exprimat prin semne, gesturi,
1. Încercuiţi literele din dreptul situaţiilor în care se desfăşoară un act de comunicare.
desene).
1
 a) Ana vorbeşte cu mama despre prima zi de şcoală.
b) Ana priveşte o fotografie.
c) Ana citeşte o scrisoare.
d) Ana dansează.
e) Ana scrie un mail.
f) Poliţistul de la circulaţie a ridicat mâna.
g) Ana răspunde la telefon.
h) Ana ridică mâna să răspundă la lecţie.
i) Istoricul prezintă publicului descoperirea.
j) Ana scrie o invitaţie.

2. Completaţi tabelul următor cu situaţiile de comunicare descoperite la exerciţiul anterior.

FELURILE ŞI FORMELE COMUNICĂRII

COMUNICAREA PRIN CUVINTE COMUNICAREA FĂRĂ CUVINTE
ORALĂ SCRISĂ SEMNALE IMAGINI GESTURI
Dialogată Monologată

3. Lucraţi în grupe.
A) Prezentaţi felurile şi formele comunicării reprezentate în imaginile următoare:
Gr.1 Gr. 2 Gr. 3 Gr. 4

B) Creaţi câte o situaţie de comunicare potrivită pentru imaginea grupei voastre.

4. Desenează o imagine, un gest sau un simbol folosit în comunicare. Explică desenul tău.

2
 5. Completează cu exemple de situaţii de comunicare scrisă.
Afişul, ________________________________________________________________________
6. Jucaţi „ Cel mai bun mim”.

REFLECŢIA

1. Jucaţi „ Transmite coletul”.

Profesorul scrie pe bileţele diferite sarcini de lucru pentru a recapitula noţiunile învăţate. Fiecare
bileţel se pune într-o punguţă distinctă, apoi se introduc punguţele una în cealaltă. Profesorul aruncă
acest „ colet” către un elev care va rezolva sarcina din prima punguţă. După ce oferă răspunsul, elevul
transmite, la rândul lui, coletul altui elev. Se procedează asemănător până la rezolvarea ultimei sarcini.
Exemple de sarcini de lucru:
 Ce este comunicarea?
 Câte feluri de comunicare prin cuvinte cunoaştem?
 Comunică ceva printr-un gest!
 Dă exemplu de un simbol folosit în comunicare.
 De ce comunicăm? etc.

2. Alege şi realizează una dintre formele de comunicare următoare:

a) Comunicare scrisă – un afiş
b) Comunicare scrisă – un bilet.
c) Comunicare scrisă – o scrisoare de multumire.
d) Comunicare orală dialogată între doi prieteni.
e) Comunicare orală monologată între un ghid şi turişti.
f) Comunicare monologată prin care să le prezentaţi colegilor impresiile din această oră.
g) Comunicare printr-o imagine-simbol.

3
 LECŢIA II
CE VOI ÎNVĂŢA?
 Condiţii necesare comunicării
 Componentele situaţiei de comunicare

EVOCAREA

1. Priveşte imaginea următoare şi precizează formele de comunicare reprezentate prin aceste

simboluri.
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________

2. Împărţiţi-vă în grupe şi imaginaţi situaţii de comunicare specifice fiecărui simbol.

Apreciaţi activitatea

 Identificaţi în fiecare situaţie următoarele aspecte:

Componentele Comunicarea Scrisoarea Mailul

comunicării dialogată

Cine transmite informaţia?

Cine receptează
informaţia?

Ce informaţie a fost
transmisă?

Cum a fost transmisă

informaţia?

4
 REALIZAREA SENSULUI

REŢINEŢI!

O situaţie de comunicare presupune existenţa mai multor elemente:

EMIŢĂTOR: cel care transmite informaţia.
RECEPTOR: cel care primeşte informaţia.
MESAJ: informaţia propriu-zisă, ce comunică.
COD: elementele din care este construit mesajul – limbaj, gesturi, semne, semnale.
CANAL: mediul prin care se transmite mesajul – aerul, scrisoarea, telefonul,
televizorul, calculatorul etc.
CONTEXT: cadrul în care se desfăşoară comunicarea – o încăpere, strada etc.
Comunicarea poate avea loc, dacă participanţii respectă anumite condiţii, care permit
înţelegerea reciprocă.

1. Identificaţi elementele comunicării în următoarea situaţie: Mihai este un elev nou în clasa
a V-a A. După ore, le împărtăşeşte colegilor primele impresii.
Emiţător________________________________
_________________________________
Receptor_______________________________
_________________________________

Mesaj__________________________________
_________________________________
Cod___________________________________
_________________________________
Canal__________________________________
_________________________________
Context________________________________
_________________________________

2. Precizaţi cauzele perturbării situaţiei de comunicare reprezentate în fiecare imagine.

5
 3. Jucaţi „ De ce? Deoarece...”
Participanţii se împart în două grupe . Membrii unui grup vor scrie pe foile lor câ te o
întrebare care începe cu cuvintele „De ce ... ?”. Membrii celui de-al doilea grup vor scrie câ te o
propoziţie care începe cu „Fiindcă .../ Deoarece ”. După ce au terminat, participanţii, unul câ te
unul, citesc întrebă rile şi ră spunsurile (de exemplu, întrebare: „De ce sunt atâ tea frunze pe alee?”,
ră spuns: „Fiindcă toţi oamenii sunt egali in drepturi”). Se discută cu elevii despre importanţa
comunică rii, a cooperă rii, despre formularea mesajelor şi despre consecinţele comunică rii
insuficiente dintre oameni etc.

4. Daţi exemple de condiţii de care depind diferite situaţii de comunicare.

REFLECŢIA

1. Exprimaţi preferinţe.
 Cum preferi să comunici cu un prieten/ cu părinţii/ cu profesorii?
 Ce alegi între o conversaţie faţă în faţă şi o conversaţie la telefon? De ce?
 Ce alegi între scrisoare şi mail? De ce?
 Apeciezi un coleg mai tăcut sau un coleg mai vorbăreţ?
 Gesturile, mimica şi tonul vocii sunt importante în comunicare?
 Asculţi un coleg care doreşte să îţi spună ceva mai puţin interesant pentru tine sau îl
opreşti?
2. Imaginează-ţi că eşti un personaj din această imagine şi creează o situaţie de comunicare.
Apreciaţi apoi munca voastră, precizând: felul comunicării, elementele comunicării, condiţiile
comunicării.

LECŢIA III
CE VOI ÎNVĂŢA?

6
  Importanţa comunicării
 Ce înseamnă comunicarea eficientă?

EVOCAREA

1. Citiţi următorul caz:

M. este elevă în clasa a V-a. Ea s-a mutat din alt oraş la începutul anului. Este o fetiţă simpatică,
volubilă, îmbrăcată frumos. Se împrieteneşte din primele zile cu colegii, discută mereu cu ei în pauze
despre ore sau despre pasiunile comune.
După un timp, M. devine retrasă. Este tristă, le răspunde urât copiilor care vor să discute cu ea.
Colegii o izolează.
Doamna dirigintă află că părinţii lui M. se ceartă des şi vor să divorţeze. Discută cu aceştia
despre situaţia lui M. şi află că ei nu sunt îngrijoraţi de izolarea fetiţei, punând-o pe seama cuminţeniei.
a) Dezbateţi!
 A procedat corect M. să îi respingă pe colegi?
 Au procedat corect colegii, izolând-o?
 A procedat corect doamna dirigintă, dorind să discute cu părinţii situaţia lui M.?
 Au procedat corect părinţii, lăsând fetiţa să se izoleze fără a sta de vorbă cu ea?
b) Propuneţi soluţii pentru situaţiile pe care le consideraţi greşite

Apreciaţi activitatea

 Exprimaţi păreri despre importanţa comunicării, având în vedere:

o relaţia părinte-copil;
o relaţia elev-elev;
o schimbările pe care le suferim din lipsa comunicării sau din cauza unei
comunicări defectuoase.
REALIZAREA SENSULUI

REŢINE!
Comunicarea are un rol foarte important în viaţa noastră, ajutându-ne să legăm
prietenii, să ne facem înţeleşi, să-i convingem pe ceilalţi de adevărul pe care îl exprimăm, să
ne informăm despre diverse aspecte utile sau care ne interesează. De asemenea, comunicând,
ne formăm personalitatea, căpătăm încredere în noi, cunoaştem lumea în care trăim şi învăţăm
să facem alegeri corecte.
A comunica eficient presupune să ţii cont de anumite reguli de comunicare, indiferent
de rolul tău – emiţător sau receptor.

1. Realizează asocieri între cele două coloane, pentru a aprecia scopul şi importanţa comunicării.
A. Situaţia de comunicare
 Ioana vrea să citească o compunere.

7
  Mihai citeşte un articol despre comete.
 Ion îi explică prietenului lui de ce a întârziat.
 Maria le spune colegilor de grupă că desenează frumos.
 Elvira le spune părinţilor de ce şi-ar dori un animal de companie.
 Mama îi explică lui David de ce trebuie să citescă.

B. De ce comunică?
 să fim auziţi/ ascultaţi
 să ne informăm
 să fim înţeleşi
 să fim acceptaţi
 să provocăm o reacţie ( să convingem pe cineva de ceva, să schimbăm un comportament)

2. Menţionaţi şi alte exemple din care să reiasă importanţa comunică rii.

3. Jucaţi-vă De-a înţelepţii.
Materiale necesare: palete cu faţă veselă, respectiv, faţă tristă. Se pot folosi şi anumite semne
stabilite înainte de începerea jocului.
Roluri: Gânditorii.
Desfăşurarea jocului: copiii ascultă afirmaţiile următoare şi arată faţă veselă dacă situaţia reprezintă
o condiţie a comunicării eficiente, respectiv faţă tristă dacă situaţia reprezintă un obstacol în
comunicare:
 Exprim sincer ce simt, fără a-i jigni pe cei cu care vorbesc.
 Spun mereu doar ce vreau, fără să ţin cont de ceilalţi.
 Cer lămuriri când nu înţeleg ceva.
 Nu cer lămuriri suplimentare, de ruşine sau din teama de a nu jigni.
 Ascult cu interes când cineva vorbeşte cu mine.
 Mă uit în altă parte dacă nu mă interesează subiectul.
 Ţip, dacă partenerii de discuţie nu mă ascultă.
 Îi întrerup pe ceilalţi, deoarece este important ce spun eu.
 Mă supăr dacă mi se cere să repet.
 Formulez întrebări clare.
 Dau din politeţe un răspuns, chiar dacă nu am îţeles întrebarea.
Se dezbat alegerile.

REFLECŢIA
1. Exprimă o părere despre importanţa comunicării.
P. – Exprim-ţi punctul de vedere cu privire la importanţa comunicării în viaţa ta.
R. – Fă un raţionament (judecată) referitor la punctul de vedere expus;
E. – Dă un exemplu pentru clarificarea punctului de vedere;
S. – Fă un rezumat (sumar) al punctului tău de vedere.

2. Completează cadranul:

8
 Dă exemplu de o situaţie de comunicare Identifică elementele situaţiei de comunicare
exemplificate

Precizează tipul comunicării exemplificate şi Menţionează câteva condiţii pentru ca actul de

scopul acesteia comunicare exemplificat să fie eficient

 Apreciaţi exemplele voastre.

9
10