MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM

Lucrul individual
La obiectul: Economia turismului

Tema:Serviciile de agrement turistic din Republica Moldova

CHIŞINĂU 2018

Curpins:
INTRODUCERE..............................................................................................
CAPITOLUL I.Servicii de agrement…………………………………….
1
1.1 Abordarea teoretică a Serviciilor de agrement.Conținut si funcții………….4
1.2 Tipologia serviciilor de agreement……..…………………………………...5
1.3 Obiective prioritare ale organizatorilor de turism..........................................6

Capitolul II.Servicii de agrement in Republica Moldova

2.1 Cartea de vizita a Moldovei...........................................................................7
2.2 Centre de divertisment...................................................................................7
2.3 Cele mai frumoase locuri din RM.Sugestii...................................................10
Concluzie............................................................................................................13
Bibliografie.........................................................................................................14

INTRODUCERE
 Intensificarea preocuparilor pentru realizarea dezideratului de odihna activa-
caracteristica esentiala a vacantelor in societatea contemporana – stimuleaza
eforturile de dezvoltare a acelor activitati care sa contribuie la satisfacerea nevoilor
2
fizice si psihice ale turistului, creand cadrul necesar petrecerii placute si instructi a
timpului liber. Aceste activitati sunt cunoscute sub denumirea generica de
agrement – domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor
capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie,
de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o
amintire placuta. Aceasta acceptiune, evidentiaza, pe de o parte, varietatea
activitatilor de  agrement si multitudinea planurilor pe care actioneaza, iar pe de
alta parte, faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru
satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce ii confera statutul de componenta de baza a
prestatiei turistice. De astfel, acest punct de vedere este frecvent argumentat in
literatura de specialitate si intalnit in limbajul organizatorilor de turism din tarile cu
traditie in acest domeniu.
 Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic alaturi de transport,
cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in
raport cu nevoile turistului sau ale organizatorilor.
Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea si
reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. In
cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare
organismul – de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante – detin un
loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si
celor instructiv-educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei
atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea
bagajului de cunostinte ale turistului.
     Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a
atractivitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal
de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. In consecinta, el
stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a
eficientei economice a activitatii. De asemenea, dezvoltarea agrementului
reprezinta un mijloc de asigurare a competivitatii statiunilor turistice. Cresterea
rolului agrementului in caracterizarea localitatilor turistice, in satisfacerea nevoilor
turistilor a determinat transformarea sa in motivatie turistica propriu-zisa,
conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante: vacanta de schi, alpinism,
yachting, tenis, hipism, vanatoare, turism cultural etc.
 Pe alt plan, agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina
seama in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste – in procesul
de amenajare – de o strategie a agrementului, care sa valorifice componenta
economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare a ansamblu si pe termen lung
a raporturilor om-natura, sa asigure o dimensionare  ponderat –rationala a dotarilor,
o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si peisajelor.

3
Recunoscute ca o componenta de baza a serviciilor turistice, activitatile de
agrement se structureaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de
organizare (unitate de cazare si alimentatie publica, statiune, sau de catre terti
pentru intreaga activitatea turistica), de forma de participare a turistilor etc. Cel
mai frecvent, organizarea agremnetului se particularizeaza pe forme de turism: de
litoral, montan de vara si/sau de iarna, balnear s.a.m.d., iar mijloacele si formele de
agrementare se diferentiaza in interiorul acestora dupa numeroase caracteristici
dependente de specificul zonei sau grupurilor de turisti. De exemplu, in cazul
turismului de litoral – a carui motivatie o reprezinta cura helio-marina si/sau
practicarea sporturilor nautice – organizarea agrementului inseamna: amenajarea
plajelor pentru o cura activa (topogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de
initiere in practicarea sporturilor nautice si puncte de inchiriere a materialului
sportiv (barci, hidrobiciclete, schiuri, role, surf-uri etc.); realizarea unor porturi de
agrement, cluburi de vacanta 

1.1 Agrementul turistic.Conținut și funcții.

Petrecerea plăcută , agreabil ă a timpului liber la locul destinaţiei se situează ,
deasemenea, printre preocupările centrale ale ofertanţilor de vacanţe.Dezvoltarea
unor activităţi/servicii care să răspundă acestor cerinţe este determinată , pe de o
parte, de sensurile evoluţiei în conţinutul vacanţelor care, astăzi, nu se mai poate
rezuma la a oferi turiştilor doar condiţii de şedere și servire a mesei şi, pe de altă
parte, de reconsiderarea valorii timpului liber .
Activitățile având acest obiectiv se prezint ă într-o mare diversitate tipologică , în
concordanţă cu varietatea modalităţilor şi locurilor de petrecere a vacanţei. Ele sunt
definite cu termenul generic de animaţie/agrement şi se constituie într-ocomponent
ă distinctă şi importantă a produsului touristic.
Realizarea scopului fundamental al vacanţei - odihnă ,recreere şi distracţie,
evadarea din cotidian -presupune, între altele, crearea unui cadru, unei ambianţe de
deconectare. Totodată , creşterea preocupărilor pentru materializarea dezideratului
de odihnă activă - caracteristică esenţială a vacanţelor în societatea modernă
-stimulează apariţia şi dezvoltarea unor servicii specifice, a celor de agrement.
Semnificând etimologic plăcere, distracţie, agrementul turistic se poate defini prin
ansamblul mijloacelor,echipamentelor, evenimentelor şi formelor oferite de unităţi,
staţiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale
o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei
împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă.
Această accepţiune evidenţiază varietatea activităţilor de agrement şi multitudinea
planurilor pe care acţionează ,dar şi faptul că acesta se constituie într-un element
4
fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiştilor, ceea ce îi conferă statutul de
componentă de bază a prestaţiei turistice.
In calitate de componenta de baza a produsului touristic,agrementul indeplineste si
o serie de functii,acestea se diferentiaza in raport cu:
Turistul si nevoile sale fizice si psihice
Organizatori de vacanțe(agenți economici și stațiuni)și problemele lor.

1.2 Tipologia serviciilor de agrement.

 Animația de pură deconectare,de ruptură în raport cu activitățile
cotidiene;sunt cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de
soare si mare,plimbarile-drumetia,vizitarea diferitelor
obiective,intilnirea cu rudele si prietenii etc;
 Animația recreativă,constiutuită,in principal,din parcurile:generale(cu
instalatii de distractie sau populate cu personaje din basme sau benzi
desenate),tematice(planetarium,zoologice),rezervatii si
cazinouri.Fiecare dintre aceste componente se bucura de aprecierea
unui numar mare de vizitatori.De exemplu: un parc de distractie
inregistreaza,in functie de marime si amplasare intre 500 000 si 2000
de vizitatori pe an,un casino intre 100 si 3500 jucatori pe zi.
 Animația comercială,generata de faptul ca efectuarea unor
cumparaturi uzuale sau specifice(cadouri,amintiri,articole de
artizanat)detine o pondere importanta de circa 6 % in structura
motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare a
timpului liber,presupune adoptarea unei strategii adecvate,in sensul
dezvoltarii unei retele comerciale.
 Animația orientată spre realizarea unei depline forme fizice se referă
la tipologia largă a curelor-de la cea balneara,ca produs medical,la
cele de slabire,infrumusetare,fitness si practicarea diferitor sporturi ca
modalitate de intretinere a sanatatii.
 Animația culturală,avind ca obiectiv cunoasterea ,formarea si
educarea turistului,cu accente pe latura morala a personalitatii sale,sa
prezinte intr-o multitudine si se realizeaza printr-o gama larga de
activitati,de exemplu:vizite la muzee si case memoriale,participarea la
diverse evenimente culturale,circuite legate de viata si opera unor
personalitati ale literaturii,muzicii,artei nationale si universale,burse
de studii,sejururi de invatare a unor limbi straine.Dintre formele pe
care le cunoaste animatia culturala se remarca si cea

5
 religioasa(biserici,manastiri,catedrale..) si cea istorica,incluzind in
aria sa de referinta vizitarea unor obiective
istorice(cetati,palate,castele,monumente si participarea la
comemorarea unor evenimente sau personalitati istorice.Animatia
culturala,este una din cele mai raspindite si mai accesibile
turistilor,indiferent de nivelul de instruire si
convingerile(politice,religioase)ale acestora.
 Animația gastronomică,exprimată prin prezenta la expozitii sau
concursuri de arta culinara precum si circuite cu tematica
specifica(cunoasterea bucatariei traditionale a unor zone,degustari de
vinuri);
 Animația profesională,care se adreseaza,de regula,unui,public
specializat,avizat;intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile
si expozitiile ,congresele,circuite avind un continut industrial,agricol.
 Animația spectacol,la fel ca si cea culturala are o mare adresabiltate si
cunoaste o varietate de forme de turisti in calatoriile lor se numara
natura,pentru diversitatea peisagistica,bogatia florei si
faunei,evenimentele teatrale,cinematografice,muzicale,de
arta,folcolorice si competitiile sportive.

1.3 Obiective prioritare ale organizatorilor de turism

Obiective prioritare ale organizatorilor de turis-dezvoltarea si diversificarea
serviciilor competente ale industriei ospitalitatii,imbunatatirea calitatii lor-
constituie expresia adaptarii acestor activitati la nevoile tot mai numeroase si
variate ale clintelei,determinate de evolutiile cantitative si structural ale
circulatiei turistice.
La rindul lor,modernizarea si perfectionarea prestatiilor turistice,atit in
privinta continutului,cit si a organizari,luate individual sau in
ansamblu,influenteaza pozitiv oferta turistica si genereaza o crestere a
interesului pentru voiaje.

Capitolul II. Servicii de agrement in Republica Moldova.

2.1 Cartea de vizita a Moldovei

6
Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial
turistic, reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o
neobişnuită diversitate de rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi
monumente geologice unice, de valoare europeană şi mondială.
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica
Moldova sînt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate şi frumuseţe.

Vinurile au devenit, oficial, cartea de vizită a Moldovei. În acest an,  ţara noastră a
devenit Capitala Mondială a Turismului Vinicol, sub egida ONU(organizatia
natiunilor unite), aşa că vinăriile locale se aşteaptă să fie vizitate de mai mulţi
oaspeţi din străinătateVinificatorii au pregătit pentru vizitatori pachete turistice
speciale, iar unii chiar intenţionează să deschidă hotele pe teritoriile vinăriilor. 
Cel mai mare combinat de vinuri din ţară a găzduit, anul trecut, peste 75 de mii de
turişti din diferite colţuri ale lumii. În acest an, administraţia vinăriei aşteaptă să fie
vizitată de cel puţin o sută de mii de oaspeţi. Pe lângă excursiile prin beciurile celui
mai mare combinat de vinuri din ţara noastră, turiștii au posibilitatea să se
delecteze cu licorile fabricate aici. Un pachet care include excursia şi degustarea a
patru tipuri de vin, combinate cu bucate tradiţionale, ajunge să coste aproape 500
de lei, iar degustarea a șapte tipuri de vin - 650 de lei.
Turiştii străini spun că au rămas impresionaţi de colecţia impunătoare de vinuri,
care se păstrează în beciurile combinatului.
Pentru a atrage şi mai mulţi oaspeţi, unii vinificatori autohtoni îşi propun să
deschidă, în acest an, hotele în preajma podgoriilor.
În această toamnă, Moldova va găzdui cea de-a III-a ediţie a Conferinței Globale a
Turismului Vinicol, iar, cu această ocazie, vor veni aproape 300 de experţi străini,
care vor vizita toate vinăriile din ţară. Directorul Agenţiei Turismului spune că,
datorită acestui eveniment, numărul turiştilor străini care ne vizitează ţară va
creşte.
Potrivit datelor Agenţiei Turismului, în 2017, în ţara noastră au venit cu peste
jumătate de milion de turişti mai mulţi decât în anii precedenţi.
2.2 Centre de divertisment
Suntem tentați să vizităm locurile pitorești din țări străine și exotice, ne dorim
vacanțe de vis, departe de casă și locurile natale. Greșim, însă, atunci când
credem că Moldova nu ne poate oferi odihna pe care ne-o dorim. Ne face
plăcere să vă prezentăm locurile ce merită vizitate, aici, în țară, în care cu
mândrie am putea invita oaspeții de peste hotare.
Muzee:
 Muzeul national de arta-Muzeul Naţional de Artă din Moldova, amplasat în
centrul oraşului Chişinău, este singura instituţie de acest profil din Republica
7
 Moldova. Muzeul are în gestiune trei edificii reprezentative, monumente de
arhitectură de la cumpăna sec. XIX- XX.
 Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. De fapt, e cel mai vechi
muzeu din Moldova, fiin fondat tocmai în 1889. În primul rînd, uimește prin
stilul său: oriental și cu nuanțe asiatice. Apoi, doar aici ai ocazia să vezi un
schelet întreg de Dinoterium Gigantisimus. Și poți vedea și toate colecțiile
geologice, paleontologice, zoologice, arheologice, etnografice și
numismatice.
 Casa-muzeu Alexander Pușkin. Aici în 1820 s-a stabilit cu traiul pentru o
perioadă de 3 ani marele scriitor Pușkin. Și aici a scris unele din
memorabilele sale lucrări, ca: “Ţiganii”, “Şalul negru”, “Lui Ovidiu”, sau
prima parte a celebrului roman în versuri “Evghenii Oneghin”. Areun stil
aparte, completat de valoare locației.

 Muzeul Meșteșugurilor din Moldova. În satul Ivancea din 1984 activează

acest muzeu. Aici ai ocazia să vezi întreaga colecție de meșteșuguri
tradiționale moldovenești. Arta brodăriei, ţesutul covoarelor moldovenesti,
modul de creare a ceramicii, oalelor, piese din portul tradiţional al diferitor
etnii din Moldova, colecție impresionantă de instrumente musicale
naționale: toate le găsești aici. Deci și el merită admirat.
 Muzeul de Istorie Militară. Se află în incinta Casei Centrale a Armatei. În
mare parte dedicat iubitorilor de istorie militară, îndeosebi ce ține de al 2-lea
război Mondial. Aici poți vedea vastă gamă de arme, aruncătoare de mine
sau obiecte explozibile, piese de vestimentaţie militară, inclusiv uniforme
sau căşti.

 Muzeul literaturii române ,,M. Kogălniceanu,, din Chișinău. Înființat în

1965. Deci aici sunt adunate toate valorile culturale românești. În prezent
patrimoniul numără peste 100.000 mii exemplare, inclusiv manuscrise, cărţi,
periodice, artă plastică imprimări, fotografii şi obiecte rămase de la scriitori.
Plus are și un bogat material documentar pentru studii, comunicări, analize.

 Muzeul de Arheologie și Etnografie. Se află chiar în inima istorică a

Capitalei. E fantastic, întrucît poți vedea cu ochii tăi evoluția unmanității,
adică a stră-tră-stră-buneilor tăi în diferite perioade de dezvoltare
(paleolitică, mezolitică, aramei şi pietrei, bronzului, fierului). Apoi, chiar și
clădirea prezintă o construcție aparte, impresionantă.

8
  Muzeul Național de Arte Plastice al Moldovei. Acesta ocupă clădirea
fostului gimnaziu pentru fete. În present numără 30 000 unităţi
expoziţionale, suprafaţa sălilor de expoziţie fiind de 800 m2. Aici vezi opera
de artă medievală şi creaţie populară; artă basarabeană şi contemporană; artă
rusă, vest europeană şi orientală, scenografie şi artă decorativ-aplicativă.

Teatre si Sali de concerte:

o Teatrul dramaturgic rus A.P Cehov
o Teatrul poetic Alexei Mateevici
o Teatrul “Guguta”
o Teatrul de etnografie si folclor Ion Creanga
o Teatrul de papusi “Licurici’
o Teatrul “Luceafarul”
o Teatrul Master-Class
o Teatrul National de Opera si Balet
o Teatrul Mihai Eminescu
o Teatrul Geneza Art
o Teatrul Ginta Latina
o Teatrul Satiricus I.L Caragiale
o Studioul de improvizatie teatrala

Parcuri,Gradini:
 Ciocirlia-„Ciocârlia” este o zonă de agrement situată la doar 1km
distanţă de capitală, în mijlocul unei păduri foioase, într-un cadru
natural îmbietor. Combinaţia armonioasă dintre lemn, piatră şi fier
forjat conturează frumuseţea naturii, creînd ambientul necesar pentru
o odihnă cu adevărat relaxantă.

 Gradina Botanica- isi ia inceputul din septembrie 1950, in baza Sectorului de

Botanica.
 Parcul Valea Trandafirilor
 Gradina Zoologica
 Dendrarii

9
  Vivarium
 Parcul Riscani
 Padurea Vesela
 Aventura Parc
 Europarc
 Poiana Bradului
 Parcul la Izvor
 Parcul Stefan cel Mare
 Parcul Valea Morilor
 Parcul din scuarul catedralei

Piscine:
 Fitness Family
 Aqua Park
 Bazinul Universitatii de eductia fizica si sport
 Dinamo
 Complexul sportiv al USM
 Club Royal Park
 Cub Niagara Fitness

2.3 Cele mai frumoase locuri din RM.Sugestii

1.Cetatea de la Soroca a fost construită de meşteri din oraşul Bistriţa, este un
monument de arhitectură medievală păstrat intact, aproape fără schimbări
semnificative de-a lungul timpului, iar restaurările recente nu fac decât să îi
mărească potenţialul turistic.
Se găseşte în mijlocul oraşului Soroca, la circă 160 km spre nord de Chişinău. În
perioada medievală cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al
Moldovei, care includea: 4 cetăţi la Nistru, 2 cetăţi pe Dunăre şi 3 cetăţi în nordul
ţării. Astfel, hotarele ţării erau protejate cu un adevărat "brâu de cetăţi din piatră".

10
2.De-a lungul râului Râuţ se găseşte Orheiul Vechi, probabil cel mai spectaculos
loc din Republica Moldova. Defileul format printre formaţiunile calcaroase oferă
vizitatorului o imagine impresionantă, indiferent de anotimp.
Ca întreaga Moldova, Orheiul Vechi este un loc încărcat de istorie. În secolul al
XIV-lea ar fi existat aici chiar un sediu al hanului tătar al Hoardei de Aur.
Arheologii au descoperit aici fundaţia şi o parte din peretele unei băi orientale, care
era utilată cu calorifere şi cu încălzirea podelelor, cu ventilaţie, apa ajungând aici
prin ţevi de lut.
Oraşul ridicat de tătari a fost însă distrus după alungarea locuitorilor stepei şi în
locul său a fost fondat un oraş supus voievodatului Moldovei. În vremea lui Ştefan
cel Mare a existat aici chiar şi o cetate patrulateră, întărită cu turnuri, conform
săpăturilor arheologice.
3. Staţiunea „Nufărul Alb” a fost fondată în 1986, într-o zonă bogată în izvoare
minerale ce conţin săruri sulfuroase, clor, natriu, iod şi brom. În prezent, „Nufărul
Alb” este de departe cel mai mare sanatoriu din Republica Moldova, fiind situat în
imediata apropiere a centrului oraşului Cahul. Apa cahuleană este folosită la
tratamentul aparatului locomotor şi cardiovascular, sistemului nervos central şi
periferic, maladiilor ficatului şi rinichilor, metabolismului, tractului
gastrointestinal, precum şi a maladiilor ginecologice şi dermatologice. Este intens
folosită hidropatia (tratamentul cu apă).
4. „O Sută de Movile” prezintă un peisaj de o mare valoare ştiinţifică şi estetică.
Există o dispută ştiinţifică referitoare la modul în care s-au format aceste movile.
Unii savanţi spun că „O Sută de Movile” este unicul loc din Europa, unde sunt
concentrate într-un număr atât de mare recife submarine ale Mării Mediteraneene –
bazin de apă terţiar, ce acoperea pe atunci teritoriul de azi al Republicii Moldova
cu vreo 20 de milioane de ani în urmă. Alţi savanţi consideră că movilele s-au
format datorită alunecărilor de teren şi prăbuşirilor.
5. Din anul 1993 Pădurea Domnească a fost decretată drept rezervaţie naturală, cu
scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă şi de
mlaştini situate în sectorul de mijloc al râului Prut, conservării şi regenerării
speciilor rare de plante şi animale, redresării ecologice şi restabilirii biodiversităţii
ecosistemelor de luncă. 
6. Peştera Criva a fost descoperită în 1959. În timpul lucrărilor cu explozibil pentru
lărgirea carierei de gips din zonă, a fost descoperită o gură a peşterii din care s-a
scurs o cantitate enormă de apă. Ca rezultat a fost inundată cariera, respectiv au
fost stopate lucrările de extragere, în schimb s-au deschis cavităţile peşterii, în care,
după uscarea parţială, au pornit ulterior lucrările de cercetare. Astfel a fost
descoperită una dintre cele mai mari peşteri din lume formată din roci de ghips.
Băştinaşii au numit-o Cenuşăreasa.

11
Concluzie

12
 In general, strategia de dezvoltare a agrementului va tine seama, pe de o parte, de
motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor iar, pe de aalta parte, de profilul,
structura si specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de
agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de agrement,
puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de achizitie,
terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori),
programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a). Un
alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de organizare a
agrementului este asigurarea implicarii efective a turistului in desfasurarea
programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de
„spectator” la cea de „participant activ”, acesta constituind o caracteristica a
conceptiei moderne de agrementare a statiunilor.

            In concluzie, se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement

influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei
activitati eficiente.

Bibliografie:

13
 Florescu C,Marketing,Editura Marketer
 Ghid turistic despre Moldova,  şeful Agenţiei Turismului, Nicolae Platon.
 Dezvoltarea turismului la începutul sec. XXI. Ediția a III-a. Conferința
științifico-practică internațională consacrată Zilei Mondiale a Turismului.
Chișinău: ULIM. 2009.
 Miron Viorel,Tomita Petru „Managementul resurselor turistice din
Republica Moldova”Chisinau2007.

14