nr.

I
IANUARIE
201a
 Romflnia apicolfl LEI6,0 (TVA inclus)
n'oNoRrA iN rqro cod ISSN 1220-2525
Revrst[ lunar[ de informare tehnicb gi gtiin{ifica,
schimb de experien![ 9i opinii editatd de COMITETUL DIRECTOR
Asociatia Cresc[torilor de Albine din RornAnia AL A.c.A. orn RoltAruta
www.aca.ofg.ro Pregedinte: ing. loan Fetea
(telefon: 021 | 233 40.17 \

Anul Cll (102). Nr. 1 * lanuarie * 2018

Vicepregedinti:
ec, Marioara Bilan
(tel :0211233 40 1S)
ec, Simion Boaghe
(tet 0211232 48 72)
2 TARGUL NATTONAL AL MtERil - ., Filica Costache
(tel : 0244159 53 05)
EDITIA DE PRIMAVARA ing. Simona Dobrescu
(tel:0211232.50 60)
4 ORDINUL nr.251 pentru aprobarea Membri:
ec. Mihai Branet
Sistemului unitar de identificare a (tel.: 0249142 20.74)
med. vet. Dionisie Cioroianu
stupinelor 9i stupilor (tel.: 0251 41.44.80)
I Lansare de carte -,,Veceslav Harnaj. Mihaly Deak
(tel.:0267131 58 441
ing. Costinel Mihdilescu
1917-2017" (tel.: 0264143.47 .51)
9 Nicoleta ION: Specii dendrologice Nicu Mitache
(tel.: 0239/62,30.00)
pentru imbundtdlirea bazei melifere jurist Marian Pdtragcu
(tel.: 031 B0 53 608)
12 Roxana SPULBER: Principalii compugi ing. Florin Popa
(tel : 0245/63 43 29)
nutrilionali ai ...polenului. Glucidele. ing. Vasile Puf
(tel: 0235/31 13.82)
14 Cristina COJOCARU:ACA Mures ing. Constantin Rais
(tel: 0363/'10 55 54)
la 60 de ani ing. ec. lda gula
(tel:0255121 29 25)
18 lon POPESCU: Calendar apicol coLEGtuL DE REDACTTE
dr. ing. Eliza Gduia -
20 Docu.mentar apicol: Pretul Mierii presedintele colegiului de redaclie

Membri:
dr. ing. Adrian Siceanu
Coperta l: Stupind iarna in Maramures dr. ing, Nicoleta lon
ing. Rezvan Coman
(foto: Robert cEISZT)
Miruna Andreea Codeanu
Goperta ll: Carte pogtald Colegiul de redaclie este activ voluntar
(Complex Apicol)
S.C. EDITURA ALBINA S.R.L.
Coperta lll: Cresterea mdtcilor Camelia Sanda Muntean - director
(tcDA) Adriana Rodica Gordund - tehnoredactare
Coperta lV: Risfi! apicosmetic din esente tarl Oana Pelre - traducitor
Camelia Stancu - contabil
(Complex Apicol) B-duf Ficusului nr.42,etaj 2, Bucuregti,
sector 1, cod 013975;
tel.: 021/ 233.06.25;
EDITURAALBINA S.R.L. igi declini orice fax: 0211 233.40.17; Of. p.18, C.P. 15;
responsabilitate privind originea materialelor 9i e-mail: acaromania@rdsmail.ro;
ilustratiilor primite spre publicare, aceasta revenind ro m a n iaa p icola@g m a il.com
exclusiv autorilor gi/sau traducdtorilor. cont: RO 91 RZBR 00000 6000 7674268
Raiffeisen Bank, Agenlia Dorobanli
J 40/3649/03.03.2006, C.U.t. RO 18446910

,)
 ll.oNIANIA,\PIti o [,4 nr.r/z0r [J

PRABUSIREAPRETULUI !HR!I
A/oberfo GARCIA
Profesor de apicultura Is Universitatea Na{ionala Bshia Blanea, Argentina
in uttimii ani am asistat Lo o scodere semnificotivct o pre[urilor mierii pe pia{a
internalionoLo. Acest lucru s-o eviden[iot moi aLes pe piala omericano, principoLa
destinalie a exportotorilor de miere din mai muLte lari din Americo de Sud Fig. il.
Traim ocum un scenoriu bizar aL
f=0.0712x = 3,8887
unui "surpLus aporent de miere", Aceosto
inseamna ca exista un exces de miere
?5
AJ p rov e n it d i n [a ri le trod ili o n a I p roducatoa re.
2,5 Au fost evidentiate moi muLte couze
S posibiLe pentru a expLica acest fenomen de
-\ scodere a prelurilor: o cregtere o numaruLui
de stupi in Lumea intreoga, o scadere o
1

0,5
0r=
o
h cliluare./alterare a mierii bu siropuri ieftine)
oooooaoaQooooooQaaoo
NN\NNNNNNN\\\\NNNNNN
Fig, r: Pretul unitar a[ mierii in vrac
Statele Unite, Sursa: ITC-UNCOMTRADE
cererii mondiale a produsului sau o enorma
in unele lari exportatoare.
importat in Acest orticol va vorbi despre aceste
trei cauze posibile ale scaderii pre[ului
mieril folosind in special statistici oficiale
disponibile Io FAOSTAT gi la lnternational
Trode Center 0TO - UNCOMTRADE, ca gi
alte informalii disponibiLe in domeniu,

r, Rel.a[ia dintre numerul de stupi qi ce mai rar, a carui productie este din
capacitatea de export a diferitelor ce in ce mai scumpe, in plus, odata
[6ri cu cregtere numarului popuLatiei Si
trecerea [a un regim alimentar bazat
Mierea, ca Si alte produse ale mai mult pe consumul de carne,
stupuLui, este foarte apreciata de terenuriLe agricole care asigura mai
consu rnatori de mu[te secoLe, Aromele muLt cuLes aLbinelor sunt foLosite
qi savoarea sa, strAnsa reLatie cu natura pentru cuLturi precum soia gi porumb
gi binefaceriLe ei pentru sanatatea culturi care nu sunt propice pentru
oameniLor contribuie La extraordinara produc[ia de miere Un alt factor
imaginea mierii gia celorlalte produse ingrijorator este cregterea mediei
apicoLe. Totodata, "progrese[e" din de varsta a aoicultorilor din [umea
agricuLtura, distrugerea mediuLui intreaga, in paraLeL cu faptuL ca noiLe
naturaL, contaminarea zoneLor de generatii prefera activita[i mai putin
cules cu pesticide, apari[ia unor boli dificiLe gi mai rentabiLe,
noi ale albinelor care au condus La Conform datelor FAO, de-a LunguL
scaderea efectivelor de albine, fac ultimiLor gapte ani, numerul de stupi
din miere un aliment naturaldin ce in din Lume a crescut cu 8%. ceea
2tt
 6
ROMAivtrt APIUOLT\ nr'.t/zor8
ce poate fi considerata o cregtere in acest timp, numaru[ totaL de
moderata fa[a de evolu[ia altor stupi din grupuL laril"or orienta[e a
produc[ii primare gi reflecta, probabiL, crescut cu r3%, dar acestea gi-au
dificutta[ile men[ionate mai sus pe crescut exporturite de miere cu tg6%l
care apicuLtorii Le intampina. (Fig, r 9i Fig. 4). O anomalie gocanta,
Totodata, in aceeagi perioada, total opusa tendin[elor mondiale de
exporturiLe de mierein |.umea intreaga scadere a productivitatii pe famitia
au crescut cu cca 6r% inceoand cu de aLbine. De exempLu, apicuLtorii
2oo7 Fig,2), americani au semnaLat reduceri
privind productivitatea pe famiLia
Y=31675X + 356886 de a[bine, pe parcursuI uLtimuLur
600.000
deceniu,cu 50-60%
s00,000 200.000

180.000

160.000
300.000
140.000
200.000 1436.7x + 164002
| 20.000
Y=|022X = 73794
100,000

80.000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
60.000
Fig, z: Evol.utia numarului de stupi - Exporturi totaLe
40.000
de miere, mii tone, [a scara mondiaLa, y= 36,929x + 7221,4
Sursa: FAO 9i CCt-UNCOMTRADE 20.000

Pentru a in[elege mai bine relatia 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
dintre numarul de stupi gi exporturiLe Fig, 3: Evolu{ia numarului de stupi - Exporturi|.e
de miere, sa analizam acum separat totate de miere ale principa[e[or gapte lari
exportatoare de miere de pe continentuL american,
evoLu[ia acestor parametri pentru in tone, Sursa: FAO 9i CCI-UNCOMTRADE
doua grupe: principalele gapte [ari
exportatoare de miere din America
Grgentina, Mexic, Brazitia, Canada,
Uruguay, Chile gi Cuba) 9i at[i gapte
principaLi exportatori de miere - China,
India, Vietnam, Ucraina, Thailanda si y= 2216x + 64631
Turcia,
Principalele tari americane = 590,64x/+ 26673 | :rv"
exportatoare de miere au aratat o
ugoara cregtere a numarului de stupi 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
din zooT 1* 3%), in timp ce exporturi[e Fig,4: Evolu{ia numarului de stupi. Exporturi[e
de miere au scazut cu g%, probabitdin totaLe de miere ate principaletor apte tari
exportatoare de miere din Asia, in tone,
cauza dificutta[iLor mari de produc[ie Sursa: FAO 9i CCt-UNCOMTRADE
dn aceste regiuni (Fig, 3),
2l
 IIOI,iANI,\ r\P IC O [,r\ rtr. r/zu r li
Este foarte pu[in probabiL ca Cazul Chinei merita un paragraf
aceste tari din Orient sa-gi fi redus distinct, Cu g mitioane de stupi, esre
consumuL de miere (crescandu- de departe celmai mare producator gi
Si astfeI capacitatite de export) in exportatorde miere din Lume. Produc[ia
contextuL unei imbunata[iri generale sa anuala de miere este de aproximativ
a puterii de cumparare gi a nivelului 45o.ooo tone, iar consumuI intern, chiar
de viata aLconsumatori[or din aceasta daca nu exista cifre oficiale, oare a fi
regiune, Totugi, nu este pLauzibiL mult mai mare decat caoacitatea sa
ca aceasta cregtere a exporturiLor de producfie. ConsumatoruI chinez
sa fi pututsa fie atinsa datorita unei apreciaza gi cunoagte mierea. EI atribuie
ameliorari a productivita[ii stupinelor, avantaje importante pentru sanatate
in timp ce aceiagi factori defavorabili acestui produs naturat, Distanta intre
afecteaza apicuttura peste totin Lume. lconsum * exportl gi [productie +
2007 20t5 importl pare a fi acoperita de diluarea
cu siropuri (Phipps, 2016 a).
China 6q,ssq 144,756 ApicuLtorii chinezi recoLteaza
lndia 4,784 40,B2g adesea 9i miere care nu este maturata
Vietnam 12,976 suficient, O parte a acestei recolte este
39,696
vanduta direct consumatorilor LocaLi gi
Ucraina 3,516 35,oo3 o alta parte este vanduta unor ,,fabricr
ThaiLanda 3,869 rg,63r de miere" care filtreaza, eventual
Turcia 398
eLimina reziduuriLe, dezumidificA Si
7,192
condi[ioneaza produsuL (Phipps, 2o1O
Taiwan 1,,OO4 5,o86 b). Sistemul de trasabititate chinez nu
Tabelu[ nr, r Exporturite totate de miere ale pare sa inceapa decAt La fabrica de
principaLelor gapte tari exportatoare de miere din
miere.
Oriert, Sursa; ITC-U NCON4TRADE
Orice adiugare sau retragere a
Aparilia unor noi [ari exportatoare oricdrei substan[e din miere nu este
de miere pe parcursul ultimutui autorizati de normele interna[ionale
deceniu este cu totul susoecta, asta (CODEX, rgSr). Acest mod artificial de
deoarece, une[e dintre aceste lari au a produce,,miere" ar putea fi utitizat
pie[e interne puternice gi astfel este pentru a cregte productivitatea, dar
difrciL sa Le in[elegem pre[urite mici La .ea altereaza caLitatea naturaLa a
exportuL mierii spre uneLe destinatii orodusu[ui,
(True Source Honey, 2or4), iar altele ,,ModeluI de produclie" descris mai
nu-gi pot justifica volumele actuale sus ar putea explica celputin cregterea
de export, nici cantitatea de miere uimitoare a exporturilor de miere din
exportata tinand cont de activitatea Lor China pe parcursuL ultimiLor ani, cu o
apicoLa, resursele floraLe gi specificuL progresie medie anuata de 8.167 tone
LOr (Fig. s).
 Ror\tAN l:\ r\ptCol,,\ nr.r/:urg
160.000
supraestimare, exporturile nete oe
140,000
Y= 8,167.5 + 5,6392 miere din fiecare [ara au fost calculare
120.000
scazand importurite de miere din
100.000
totaLuL exporturiLor din fiecare tara
80.000 -.::L' exportatoare. ExportuL net de miere
60.000 -"/- dintr-o [ara reprezinta o estimare mar
40.000 aproape de capacitatea sa de exporr
20.000 gi de capacitatea sa de produc[ie
20062007 2008 2009 201 0 201 | 2012 2013 2014 201 5
In perioada zolo-2or5 exportul
Fig. 5: Exporturile de miere din Chjna 0n tone) pe
net [a nivet mondial a crescut cu
parcursuI ultimilor ro ani. z6.6tz tone,/an, AstfeL, exportul total
Sursa: ITC-UNCOMTRADE de miere a fost de 3+S,565 tone in
Evolulia exporturilor mondiaLe oe zoro 9i a crescut La 47B.Bot tone in
miere arata doua etape ctar diferite oe 2015 Aceasta cregtere este atribuita in
la inceputuLacestui secoL, pe parcursur principalcapacitatii de export a {ariLor
an i|.or 20o1-2oog, exportu orientate, in timp ce exportuldin restul
mondiaLe ri Le
de miere au cunoscut o Lumii a ramas destul de stabiL (Fig, 6).
crestere
moderata cu o medie de aproximativ Acum, intrebarea este: cum reugesc
7,398 tone,/an. Totodata, din anu[ 2o1o, {ariLe orientaLe acest Lucru fara o
cregterea a fost mutt mai mare, fiind in cregtere importanta a numaru[ui de
medie de 4o,Zo5 tone,/an. famiLii de atbine?
Pentru ca acest lucru va fi expticat 600.000
y + 26612X+ 316427
mai detaliat in urmetoarea secliune, 500.000
pe parcursul ultimilor ani, uneLe [ari 400.000
europene gi-au marit importurire y=25922X+ 110297
300.000
de miere .ieftina, crescandu-gi astfel
capacitatea de export, fiind uneori 200.000

foarte dificitsa indicam corect lara de 100.000

origine a produsuLui.
Mecanismele de transbordare a
2010 201 1 201 2 2013 2014 201 5

mierii din China au putut astfet sa fie Fig. 6: Evolutia exporturiLor de miere,[a nivel
mondial-TotaLuL exportuLui de miere aLe
incurajate in ultimii ani pentru a se principaLelor noua [ari exportatoare de miere din
sustrage LegisLafiei anti-dumping La ' zona orientata - Totalul exportul.ui de miere din
restuL Lumii. Sursa: ITC-U NCOIvITRADE
sosirea in Statele Unite ffrue Source
Honey zot4 $i 2015),
Ce[e doua mecanisme descrise 2, Cererea mondiati de miere
mat sus au condus La supraestimarea
Al. doilea factor propus pentru a
cifretor mondiate ale mierii [a exptica
export. Pentru a evita aceasta mierii actua[a cadere a pre{uriLor
este o eventuala diminuare
3
 liO N,l'\N I:\ ,\PI(l O 1,,\ rtr. r/z or iJ

a cererii de miere La nivel rnondiaL. CAtiva ani mai tarziu, autorita[ile

Vom studia in continuare aceasta americane au Luat o alta decizie foarte
oosibiLitate. pertinenta pentru piata interna[ionaLa
Principa[e[e lari
importatoare de miere. In zoo8, autorita[iLe federale
de miere, Uniunea Europeani americane au inceput sa ancheteze
gi Statel.e Unite, au inregistrat o abateriLe gi sistemeLe de transbordare
cregtere constantd gi semnificativd a mierii din China, prin tari terte, in
a importurilor totale de miere pe scopul de a se sustrage actiunilor
parcursul ultimitor ani, Uniunea anti-dumping. Aceste anchete au pus
Europeana a avut o cregtere medie in evidenla cea mai mare frauda a
cu ro.544 tone,/an. BS% din aceasta industriei alimentare din Statele Unite
cregtere a importului de miere a fosta (Honeygate)gi a impLicat urmarirea mai
acoperita de China (Fig 7), PreluL mic, muLtor operatori pe piata americana a
atractiv, aL mierii din China (care nu mierii (Strayer et aL,, zor4; Phipps et aL.,
a fost in masura sa intre pe piala din zo15).
Statele Unite dupa ac[iunea antr- in zoro, Statele Unite trebuiau sa
dumping din zoor care a dus La ac[iuni importe Sg% din consumuI Lor na[ionaI
prohibitive) 9i contextul gLobal aL unei de miere gi acum trebuie sa importe
cregteri genera[izate a pretuLui mierii 7r% din cererea totala
pot expLica cregterea cantitafiLor de Din zOro gi pana inzotz,ca urmare
miere cumparata din China in Europa, a rezultatelor anchetelor desfagurate
Aceasta decizie, Lansata in zoo4 gi impotriva abateriLor gi a sistemelor de
care a continuat dupa aceea, poate transbordare a mierii din China, SUA
fi considerata o schimbare clara a gi-au redus importuriLe de miere din
politicii de cumparare a mierii de catre Asia gi au crescut volumul de miere
batranuL continent, prioritatea fiind provenind din [ari de pe continentul
pre[uL in detrimentuL revendicariLor american (Fio.B),
istorice privind caLitatea. 200.000
350.000
180.000
300.000 160.000
2s0.000
140.000
y=10544x+185417 120.000
200.000 100.000
1s0.000
'80.000
Y=8974,4x-15669 60.000
100.000
40.000
50.000 20.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20142015 2010 201 1 2012 2013 2014 2015
Fig, 7: Evolutia totatuLui importuriLor de miere de Fig, B: EvoLu[ia importului american de miere de
catre Uniunea Europeana - lmporturi provenind din doua origini diferite, TotaluI importuriLor, in tone -
China, in tone, Sursa: ITC-UNCON4TRADE lmpoduri americane, in tone - lmporturi din Asia.
Sursa: ITC-UNCOMTRADE
'tt
 R 0 i\I,\N
Aceasta cregtere [ineara
constanta aimporturi[or de miere
americana (cu o cregtere medie de
12.137 tone,/an) a inceput sa impinga
pre{uriLe pe pia[a mondiata a mierii
vrac. Consumu[ totaL de miere a
crescut degi consumu[ pe [ocuitor a
ramas stabiL, in ciuda acestor cregteri
substantiaLe a pre{uri[or,
Totodata, cregterea sus{inuta
pre[uri|.or mierii din America a provocar
o scadere a volumutui de miere care
avea aceasta origine, incepand cu
zolz, conducand La intocuirea mierii
asiatice, mai pu{in scumpa gi cu mai
muLte ,,riscuri".
Cregterea preiurilor mierii vrac pe
pia{a internalionala, pana in zot4, nu
a fost similara pentru toate oriqinile
geografice preluL mierii din dninu
a crescut [a inceput, in perioada
zooT-2o11., apoi a ramas destul de
stabit, La aproximativ 2.ooo doLari/
tona (Fig g). Mierea din alte mari tari
exportatoare din Asia 0ndia, Vietnam,
Ucraina, Thai[anda Si Taiwan) 9i_au
vazut preluriLe crescand in mod re[ativ
moderat. Pe de aLta parte, mierea
din principalele [ari exportatoare drn
America (Argentina, Canada, Mexic,
Brazilia, Uruguay gi Chite) a cunoscur
o cregtere semnificativa a pre{uritor in
perioada zooT - iumatatea anuLui zor5.
Diferente[e de pre[ at mierii in
func{ie d'e originea geografica nu au
mat cunoscut vreodata o asemenea
amploare gi in 20L4 prelul mierii
amencane era in medie de z.ooo de
dolari,/tona mai mare decat mierea
din China (Fig. 9).
I:\ ,\[)l{ ()1,\ nr..r -:org
gl
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
a s00
2007 2008 2009 2010 2011 2012 ZOB ZOU-nts
Fig, 9: Pre[uriLe unitare aLe mjerii de origine diferita
in dolari,/tona. Media ingase [ari SUA-"Media in
5
[ari din est - China, Sursa; ITC-UNCOVfnAOf "
Heterogenitatea preluriLor mierii
legata de originea lor geografica ar fi
putut constitui o incitare pentru mar
muLte tari europene care importa
miere ieftina din China, ca apoi sa
o exporte din nou ca produs locar
(Fig. ro) De asemenea s-a constatar
ca unele [ari din Asia, de exemo[u
ThaiLanda, gi-au crescut importuriLe
de miere din China ceea ce a permis o
cregtere a exporturilor Lor (in princioar
in StateLe Unite), generand astfel nor
cai posibiLe de transbordare (Fiq, rr).
(True Source Honey, zot5),
Aceste mecantsme de
transbordare care vizeaza eludarea
taxelor americane nu inceteaza,
drumuri|.e se schimba constant
Si, conform unor importan[i acton
comerciali americani, ele ar putea sa
impLice acum gi aLte {ari furnizoare
de miere precum India gi Vietnam.
(Sensibitizare pentru sanatate, zo16).
l5
 R"O\,lANL,\,\PICIOLA nL. r,/zor,3
120.000 preturi. Un mod frecvent de a estima
100.000
evotutia cererii de miere La nivel
80.000 mondial sau dintr-o [ara se face prin
y=8192,2x+59970
60.000 statistici despre importul de miere
40.000 Totodata, pentru a evita mecanismele
y=5686,6x+27927
20.000 de supraevaLuare descrise, a fost
2010 2011 2012 2013 2014 2015
calculat importul net de miere,
Fig. ro: Export de miere importata din China
Rezultatul corespunde unei scaderi
- ro
[ari europene (BeLgia ltaLia, Germania, lr[anda, a exportutui din totatuL importu[ui
Lituania, Jarite de Jos, PoLonia, Portugatia, Slovacia
gi Spania), SursA: ITC-UNCOMTRADE
de catre fiecare tara importatoare,
Datorita datelor privind importu[ net,
?, avem o estimare mai precisa a cererii
I ntr-adevar, autorita[i[e americane Legate de consumuL din fiecare [ara.
au confiscat, 60 de tone de miere Activita[ile de import gi de reexport
din China care incercau sa treaca sunt deci excluse, lmportul net de
frontierele americane ca miere din miere La nivel mondial a crescut cu
Vietnam (lCE, zo16).
4,313 tone pe an in perioada 2Oo1-
2s.000
2oo9 (Fig. rz),

20.000 400.000

| 5.000 350.000
300.000 y=431 3,4x + 301 81 7
10.000
250.000
5.000 200.000
150.000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
100.000
Fig, rr: Expoituri din Thaitanda - lmporturi din
s0.000
Lntna,
Sursa; ITC-UNCON/TRADE
Fig. rz: lmportul net, [a nivel mondia[,
din 2oo1-2oo9 0n tone),
lmporturiLe de miere La pret mic,
reexporturi[e ca produse LocaLe Totodata, din 2oro, cererea
gi mecanismele de transbordare mondiala de miere a crescut La un
sunt de asemenea La originea unei nivel mai ridicat de 19.504 lone/
(Fig.
supraestimeri a cantitatii totale de an r3), Totalul importurilor nete
miere din import a crescut cu L50.000 de tone intre
Lipsa de statistici fiabiLe despre 2OO1-2O15, Sa tuam in considerare
consumul de miere in numeroase evoLu{ia a trei principa[e piete de
import a mierii: Statel,e Unite au avut o
[ari adauga o dificu[tate suplimentara
studiuLui eventuaLeLor varia{ii aLe cresterea cererii La un nivel. de tz.7g7
consumului de miere in functie de tone,/an, in timo ce cererea de miere
'), !',
 RO\,IAN I^\ APICOL,\ nr'.r/zor[]
din Germania gi Japonia a aratat o 3. Fal.sifi carea mierii,
remarcabiLa stabiLitate pe parcursul motivati economic
acestei perioade (Fig. r+),
Mierea face parte din gruput, care
s00.000 a devenit celebru in mod negativ, al
450.000 celor g alimente cu cete mai mu[te
400, cazuri declarate de falsificare din
3s0.000 motive economice (Johnson, 2c1,4).
19504x + 343533
300.000
R'z= 0,96228
Tenta[ia de falsificare a mierii a
250.000
crescut de-a LunguL uLtimiLor ani din
200.000
cauza pre[ului ridicat ale produsulur,
150.000
posibiLitatiLor de falsificare ieftina 9i
100.000

50.000
uzurii morale a metodelor oficiaLe
de detectare a fraudelor Amoloarea
20t0 2011 2012 2013 2014 2015 Si gravitatea situa[iei actuale a
Fig. 13: lmportuI net [a nivel mondiaL,
fenomenutui, precum Si impactur
zoro-2ot\, in tone, posibiLatat asupra pretutui mierii cat gi
500.000 asupra viabilitalii sectorului apicol au
450.000 fost deja prevazute de mai mul[i ani
(Garcia, zor3).
400,000

350.000
y=19504x+343533 FaLsificarea mierii, din motive
300.000
economice, se bazeaza pe diLuare,/
2s0,000
adaugare intentionata de siropuri
(ob[inute din porumb, orez, sfecla
200,000
y=12797x+94898 etc.) in miere sau hranirea familiilor
1s0,000
de atbine in perioada culesului oe
100.000
y=-1174,1x+67279 nectar, Contaminarea cu antibiotice
50.000 gi atte produse chimice utiLizate in
2010 2011 2012 2013 2014
+ 40755
2015
tratamente La aLbine, cu riscuriLe
cunoscute de reziduuriin miere, dar gi
Fig r4: lmportul net total - lmportul net totat SUA
camuflajuLadevaratei tari de origine a
-lmportuI net totalin Germania - lmporluL net totar
in Japonia, mierii, pentru a evita taxele vamale gr
Putem deci sa tragem concluzia controatele privind caLitatea (Strayer,
ca La nivelul cererii, cantitatea neta oe 2ot4) sunt 9i acestea probleme
miere [a nivel mondiaIeste in crestere, supLimentare care vizeaza catitatea
aLimentata maiaLes de StateLe Unite, in mierii Aga cum am mentionat maisus,
consecinta, puternica scadere actuaLa problemele privind calitatea mierii ar
a pretul,ui mierii nu poate fi explicata putea include gi practica de a extraqe
printr-o scadere a cererii mondiale de mierea nematurata (cu confinut ie
miere, ape peste Limitele admise) si door
 llOX,lANIr\,\Pl(rOl,,\
dezumidificarea prin mijLoace
ei
mecantce.
PrincipaLeLe instrumente pentru
a analiza caLitatea gi originea mierii
pana in prezent au avut [a baza
utiLizarea tehnicii Cr3-IRMS metoda
oficiaLa a principaLeLor [ari de import
folosita pentru detectarea falsificarii
cu siropuri de plante (porumb trestie
de zahar..), precum gi analizele de
polen gi cele organoleptice ale mieri,.
Totodata, foLosirea recenta 9i a
altor siropuri pe baza de plante (mai
ales din orez gi care nu pot fi detectate
de Crg-IRMS) a facut mai dificiLa
detectarea fraudelor
Comer[uL interna[ionaL aL mierii
ieftine, cu frecvente probLeme de
caLitate, inclusiv falsificarea, a impins
mai multe prestigioase Laboratoare
europene sa-gi intensifice eforturiLe
pentru a pune La punct noi metode
pentru detectarea mierii falsificate pe
parcursul ultim iLor ani
Au fost dezvoltate metode care
au La baza diverse anaLize privind:
1.. detectarea de enzime
AV/I'IANA
- ,,- se gasesc In mod
,-ATA AI
I
natural in miere gi pot fi prezente in
siropuri (amiLaza stabiLa La caLdura
fructofuranosidaza),
z. prezen[a unor oLigozaharide
tipice unor siropuri 9i care nu exista in
miere:
3. detectarea unor markerr
specifici plantetor de provenien{a a
siropuriLor (orez sau sfecLa de zahar)
Aceste metode de detectare au fosr
utile un anumit timp pAna in ziua
in care falsificatorii au dezvoltat noi
Dr. r/zOr 8
siropuri special formulate pentru a
inseLa testeLe.
in decembrie zo1,S, Uniunea
Europeana a pubLicat rezuLtatele unui
studiu pentru a determina prevalenta
fraudei in miere. tg% din egantioane
nu erau conforme, iar t3% au fost
suspicionate ca fiind neconforme.
Pentru detectarea fa Lsifi cari Lor in acest
studiu au fost folosite doar metodele
cLasice. Curand, autoritatiLe europene
vor anunta rezultatele unui nou studiu
care contine 1..zoo de egantioane
gi care au fost anatizate cu cele mai
avansate metode oentru detectarea
faLsificarii in miere (JRC-lRMM, zot5).
Rezonanta magnetica nucLeara
(RMN) este procedeul cel mai recent
care permite detectarea faLsificariLor
in miere ca gi determinarea originii
botanice Si geografice (Spiteri 9i
coLaboratorii, zo15). Spre deosebire
de alte metode care pun accentul pe
o anumitA substanta, analizele RMN
au un spectru care identifica 36 de
substan[e diferite Si propor[iite Lor
(LueLLmann, zo16).
AmpLitudinea gi compLexitatea
spectruLui examinat prin metoda
RMN cresc mult dificultatea gi costul
in dezvoltarea unor noi siropuri care
pot ingela testul. in plus, pre[ul mierii
ln curs face mai grea recuperarea
,,investi[iei" in dezvoLtarea acestui gen
de sirop. in consecin[a, putem estima
ca RMN-uLva fi un instrument decisiv
pentru a scapa pia[a internationala de
problemele de falsificare a mierii pe
parcursuL an iLor urmatori,
RMN-ul, necesita acumularea
 tiO\l \NI,\ ,\ptCOLA nr,.1/-r,oru
unel baze de date internationaLe prevalen[a cazuriLor
importante procedeu care esteacum mierii de falsificare a
ne permit sa tragem concluzia
in p|.ina dezvottare. in acest timp, exista
ca mecanismele de fraudare sunr
un numar crescut de supermarketuri
europene care impun deja acest tesr
pentru achizi{iite Lor de miere, Doua
[aboratoare europene, eSl gi Eurofins
au acreditat deja tehnica pentru miere
Pentru a cregte precizia incercarilor
RMN, [aboratoarele recomanda
folosirea RMN-utui impreuna cu a[te
metode precum IRMS sau testele de
poLen.
Conform [aboratoru|.ui qerman
QSl, 6o% din egantioane[edJ miere autorita[ite sanitare chineze (AOSIO)
testata prin RMN in zot6 au fost au semnaLat
fa[sifi cate (Lue[Lmann, 2016).
ca s-a [ucrat intens
impotriva faLsificarii mierii, atat la niver
Pe baza experien{ei de laborator na[ional cat gi in sectorul de export
Eurofins, egantioanete de miere din
Sectorul apicol mondial are nevoie
Asia sunt considerate ca avand un risc
de China pentru a gasi o solu{ie La
ridicat de falsificare. EgantioaneLe care
aceasta mare probtema
provin din Europa au un risc mediu,
Pre{uL mierii pl.atit apicultoruLui
In lmp ce egantioanele din America |.a momentul actual, pu{in conteaza
Centra[a gi de Sud sunt considerare na{ionalitatea sa, nu este de durata.
ca avand un risc slab de falsificare Daca situa{ia actuala a preluritor mici
(Lees, 201.0,
persista, numerogi apicu[tori isi vor
abandona activitatea gi cei care decid
Concluzii sa continue nu vor fi stimuLati sa_si mai
Informa{ii[e prezentate in acesr pastreze numaruL actuaI de stuoi.
artico[ arata ca scaderea actua[a a Pentru a in{el.ege mai bine
pretuLui mierii nu poate fi atribuita amptoarea problemei, trebuie sa ne
nici
cregterii globa[e a numarului de stuor amintim ca mierea este produsuL
gi nici diminuarii cererii produsului pe cel rnai cunoscut aL aLbinelor,
dar
Piata, cu siguran[a nu cel mai importanr.
Pe de al.ta parte, cregterea ALbinel"e prin munca lorde po[enizare,
enorma, dificil de justificat, a sunt esentia[e pentru mentinerea
exporturilor de miere din mai multe biodiversita[ii pLanetei Si absoLur
tari din Europa gi Asia, combinata cu necesare pentru polenizarea a
informatii care provin din anchete n umeroase cutturi care reprezinLd
35%
oficia[e gi Laboratoarete private despre din aLimentele noastre, Doar in StateLe
q
 IlON,IANIA APICOI,X IrI.I /ztII8
Unite potenizarea de catre aLbine capacitatea taritor de a-gi furniza
gi alte insecte permite producerea propria Lor hrana, Mii de apicuttori
de hrana care valoreazA cca 40 de Si miLioane de consumatori din
miliarde de dolari, O mare parte din |.umea intreaga au nevoie urgent
aceasta hrana depinde de polenizare ca autorita[iLe din
principaLel.e tari
gi se compune din alimente fitochimic exportatoare Si importatoare de
vitale, fructe, Legume gi nuci, miere sa ia masuriLe necesare pentru
Protejarea purita[ii mierii este a proteja puritatea mierii inainte
nu numai o problema de securitate ca pagubele din sectorul apicol sa
a[imentara in ceea ce privegte devina ireversibiLe

Traducere de Oana PETRE din Abeitl.es &Cie,

nr, a74 (septembrie-octombrie zo16).
Pretucrarea gi adaptarea textutui: El,iza CAUIA

tl AP|CULTOR|, RET|NETt!
Culoarea banderolei de pe prima coperta a revistei Romania apicola'nu este
intArnnl.itn:ro trr ns;g5punde in fiecare an cu, culoarea adoptata pe pLan internalionaL
foLosita oentru marcarea matcitor

in anul2tl18 mitcile se marcheazi cu rogu.

Deci banderola este de culoare rosie.

Va reamintim ce[e cinci cuLori specifice frecaruian, conform codului internalionaI

ouDa cum urmeaza:
in anii care se termina cu cifrele: r sau O -4[E
2 SAUT _ @AITEN
3sau8-ROEU
4 sau.g - VERDE
5sauo-ALBASTRU
Dupa epuizarea ciclului de cinci ani de marcare a matcilor in culorile gi ordinea
menlionata, operatiunea se repeta in aceeagi ordine din cinciin cinci ani

Dr ins. ELiza GAUIA

I I
tt
3o