SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015

MANAGEMENTUL STRESULUI OCUPAȚIONAL

ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Ș.l. dr. Ing. Mihaela Rotaru

Mihaela Rotaru (Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Romania, mihaela.rotaru@ulbsibiu.ro )
REZUMAT: In order to manage the stress and psychosocial risks the author describes in this paper a number of
factors or situations that can lead to workplace stress. The author underlines that it is mandatory to asses throw
quantitative methods the impact of stress factors at individual level. Stress and psychosocial risks will impose a
burden upon universities and society if they will not be managed properly.

CUVINTE CHEIE:surse de stres, managementul stresului, securitate și sănătate în muncă.

1. INTRODUCERE (TITLU 1) noastră întrucât acest lucru ne încătușează uneori

iar perspectiva noastră poate fi alterată.
În managementul riscurilor profesionale este
tot mai frecvent abordată tema stresului Acesta este o Acesta este o
profesional sau ocupațional. Viața socială prezentă reprezentare adevărată reprezentare adevărată
a cadrelor didactice este angrenată în competiția
economică generată de nevoia de autofinanțare a
instituțiilor de învățământ superior. Stresul în
muncă este prezentat de profesorul Roland Moraru
în lucrarea sa Managementul riscurilor
profesionale psihosociale ca fiind a doua problemă
de sănătate în muncă afectând peste 40 de
milioane de lucrători din Uniunea Europeană.
Dezvoltarea unui management al stresului
ocupațional necesită identificarea și evaluarea
factorilor generatori de stres pentru fiecare angajat
în parte. Stresul poate fi perceput diferit de către
persoane diferite. Acesta este o
2. DE UNDE APARE STRESUL? reprezentare adevărată

Haideți să pornim de la un verb simplu - a Figura 1. Adevărul văzut din perspective

dărui. Majoritatea cadrelor didactice cănd sunt
rugate să facă referire la activitatea lor spun că
dăruiesc studenților timpul lor, cunoștințele lor,
întreaga lor dorință de a transforma și modela
mintea. La ce se referă acest a dărui, în primul
rând la calitatea atenției pe care un cadru didactic
trebuie să o acorde celuilalt dar și sieși. În această
meserie nu există o delimitare clară a timpului
profesional de cel personal. Acest lucru ține de
modul în care fiecare reușește să acorde valoare
timpului personal. De cele mai multe ori uităm să
ne detașăm de dorința permanentă de a ne
autodepăși. Uităm să ne bucurăm pe momentul
present. Considerăm disciplina predată ca fiind
piatra de temelie a întregii pregătiri profesionale, a
existenței unei meserii. Importanța pe care noi o
percepem poate să nu fie percepută la fel de
studenții noștri. Și din acest motiv apar frustările
legate de atenția și interesul studenților pentru
disciplina “noastră”. Pun accent pe posesivitatea
diferite
Puține cuvinte au atât de multe înțelesuri. A
dărui își capătă semnificația doar în prezența
obiectului. Ce dau? Pentru că la fel de bine pot da
neîncredere, neapreciere, dar și atenție, griji,
ordine sau ascultare...
Managementul stresului este la fel de
important ca și managementul calității. Gândiți-vă
pentru un moment cum ar fi un șef care transferă
subordonaților săi negativismul său, neliniștile
sale, temerile sale, tot ce simte că “nu merge” și
de care încearcă uneori să se descarce… asupra
celuilalt. Sunt anumite telefoane care nu au alt rol
decât de a ne transforma în țapi ispășitori, în
pubela personală a unei persoane anxioase.
Zicala “nu-i face celuilalt ce ție nu îți place”
pornește de la premise că și celălalt ar avea
aceleași dorințe, nevoi, aceleași gusturi ca și tine.
În orice interacțiune profesională, capcana cea mai
evidentă este aceea de a încerca să negi
1
 SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
diferențele. Încercăm să facem evaluări a riscurilor
pentru locuri de muncă mai sigure dar evaluăm
riscurile psihosociale din propria noastră
perspectivă. Întrucât sunt atât de multe
documente pe care un responsabil cu securitatea și
sănătatea în muncă trebuie să le redacteze încât cel
mai adesea se elimină diferențele generate de
factorul uman implicat în activitatea profesională.
De exemplu sunt persoane care au nevoie să
raporteze fiecare activitate pe care au realizat-o și
te bombardeză cu email-uri în CC doar pentru ca
tu în calitate de șef să observi cât de bine își
realizează sarcina și modul în care realizează
delegările de responsabilitate. Dacă aceste emaluri
sunt solicitate de șef acest lucru poate fi perceput
ca un factor stresor ca o lipsă de încredere în
activitatea pe care o desfășoară angajatul nostru
sau din contră ca o apreciere un interes aparte a
șefului.
Deci fiecare se plânge din același motiv și
fiecare, de bună-credință fiind, îi oferă celuilalt ce
știe că își dorește … el insuși. Bunele intenții nu
au altă vină decât că sunt surde și oarbe, atât din
cauza celui care nu ascultă, cât și din cauza celui
care nu se exprimă suficient de clar. E ca și cum
ceea ce ne dă celălalt e mai puțin important decât
ce nu ne dă. Punem mai mult preț pe ce ne lipsește
decât pe ce primim.
De aici pornește importanța managementului
stresului în organizații prin gestionarea
conflictelor și utilizarea tehnicilor de neutralizare
a agresivității percepute de salariați.
Evaluarea riscului trebuie abordată atât din
perspectiva angajatorilor dar și a anjajaților. Ea
trebuie să promoveze îmbunătăţiri reale în ceea ce
priveşte identificare, cuantificarea și planificarea
acțiunilor specifice managementului stresului
ocupațional.
2.1. Dar, ce este STRESUL?
Comisia Europeană defineşte stresul la locul
de muncă astfel: „reacţia emoţională şi psiho-
fiziologică la aspectele aversive şi dăunătoare ale
muncii, mediului de lucru şi organizării muncii.
Este o stare caracterizată printr-un nivel ridicat de
excitare şi suferinţă şi adesea prin sentimentul
neputinţei de a gestiona situaţia”.
Conform convenţiei 72 a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, stresul este definit ca „o
stare percepută ca negativă de un grup de angajaţi,
acompaniată de disconfort sau disfuncţionalităţi la
nivel fizic, psihic şi/sau social şi care este
consecinţa faptului că angajaţii nu sunt în măsură
să răspundă exigenţelor şi aşteptărilor care le sunt
impuse de situaţia lor la locul de muncã”.
2
Stresul conform dicționarului explicativ al
limbii române este definit ca termen general
utilizat pentru orice factor (sau ansamblu de
factori) din mediu capabil să provoace la om și la
animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a
organismului, determinând uneori îmbolnăviri
grave; efect nefavorabil produs asupra
organismului ființelor de un factor de mediu.
Un sondaj recent Eurobarometru al Comisiei
Europene a constatat ca 53% dintre muncitorii din
țările Uniunii Europene cred că stresul este
principalul risc de securitate și sănătate cu care se
confrunta la locul de muncă, și 27% dintre
lucrători au raportat că se confrunta cu "stres,
depresie, anxietate" cauzate sau agravate de locul
de muncă în ultimele 12 luni [European
Commission, 2014. Eurobarometer 398 ‘Working
Conditions’]. Mai mult, există o neînțelegere
considerabilă și o sensibilitate deosebită din jurul
riscurilor psihosociale la locul de muncă, dar nu
există încă un stigmat în jurul noțiunii de sănătăte
mintală. Ancheta EU-OSHA European Survey of
Enterprises on New and Emerging Risks
(ESENER) a constatat că peste 40% dintre
angajatori consideră riscurilor psihosociale mai
dificil de gestionat decât riscurile "tradiționale" de
securitate și sănătate la locul de muncă.
Un număr semnificativ de manageri
intervievați în Europa prin ESENER (79%) au
raportat ca fiind preocupați de stresul la locul de
muncă, dar mai puțin de 30% au declarat că au
proceduri pentru a face față riscurilor psihosociale.
Cu toate acestea, gestionarea riscurilor
psihosociale este necesară și posibilă în toate
tipurile de companii și poate folosi aceleași
principii aplicate în vederea gestionării oricărui alt
risc de securitate și sănătatea la locul de muncă.
3. SURSE DE STRES
Agenția Europeană pentru Securitate și
Sănătate în Muncă consideră că, în domeniul
educației, stresul este unul dintre cele mai
importante riscuri pentru sănătate. Școlile sunt
locuri din ce în ce mai stresante. Nivelul stresului
raportat la meseria de profesor este mult peste
media din industrie și societate în general.
Conform aceleiași instituții, există multe surse de
stres pentru profesori:
- Adaptarea la viteza cu care se schimbă
cerințele pieței și termenele limită strânse;
- Ritmul de muncă este dictat de cererea
externă sau dictat de introducerea noilor
tehnologii pe piața muncii cu impact asupra
metodelor de predare, programelor de studii,
curricumului s.a.m.d;
 SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
- Întreruperi neprevăzute la locul de muncă;
- Neconcordanță între cerințele postului și
abilitățile deținute;
- Hărțuire sexuală și intimidare;
Pe lângă aceștia mai putem identifica și
următorii factori:
- Presiuni privind abilitațile profesionale (de
exemplu, introducerea unor metode noi de
predare, modificări ale programei și ale
cursurilor);
- Presiuni economice (salariu
necorespunzător, nesiguranța serviciului);
- Elevii (de exemplu, numărul crescut de
studenți, lipsa de motivare, atenție și interes a
studenților, realizarea unor noi obiective de predat
sau nevoia de a atinge noi niveluri de cunoaștere
ale elevilor);
Figura 2. Surse de stres
Modificările semnificative din ultimile
decenii care au afectat sau afectează în continuare
locurile de muncă generează noi provocări pentru
domeniul securității și sănătății în muncă. Aici
putem include evoluțiile socio-polirice la nivel
global creșterea globalizării și crearea unei piețe
libere, dezvoltarea tehnologiei de comunicare, noi
tipuri de acorduri contracte de muncă dar și
schimbările demografice semnificative (EU-
OSHA 2007). Într-un context mai larg perioada de
timp activă a vieții este afectată de acelerarea
ritmului de viață acest fapt contribuind la
- Relații dificile student/profesor (din cauza
participării din ce în ce mai scăzute a studentului);
- Planificare și programare slabă (de
exemplu, restructurare continuă, reforme frecvente
în sistemul educațional, lipsa de personal și
subvenții slabe, ierarhie administrativă puternică
cu lipsă de sprijin, resurse financiare insuficiente);
- Presiuni sociale și personale (cum ar fi
preocuparea pentru calitatea educației, lipsa de
coerență între scopurile personale și obligațiile
profesionale, nerecunoaștere și dezaprobare, lipsa
de respect public);
- Scoala ca un loc de muncă stresant (sarcini
de muncă și ore de muncă excesive, lipsa de timp,
lipsa de control și autonomie, prea multe materiale
de scris și îndatoriri administrative).
Surse de stres ocupațional pentru profesia
didactică, sunt prezentate în figura 2.
intensificarea muncii, presiunea timpului,
multitasking-ul și nevoia de a învăța lucruri noi
doar pentru a menține status-quo-ul. Dar pe lâgă
aspectele legate de pareta socială a vieții orice
criză economică va impune o presiune
suplimentară atât asupra angajațiilor cât și asupa
angajatorilor pentru a rămâne competitivi.
4. CONCLUZII
Stresul poate fi văzut atât ca un factor al
dezvoltării generând oportunități de imbunătățire a
unei organizații dar și ca factor de regresie al
3
 SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
acesteia atunci când este gestionat
necorespunzător. Mai multe lucrări de referință în
acest domeniu menționează existența unor
corelații pozitive între caracteristicile locului de
muncă, nivelul de stres și numărul problemelor de
sănătate care afectează angajații (Sparks et al,
1997;. Stansfeld și Candy, 2006).
Angajatorii au responsabilitatea legală de a
reduce riscurile pentru sănătatea și siguranța
lucrătorilor care rezultă din Directiva-cadru
(89/391/CEE), și acest lucru include, de asemenea
și riscurile psihosociale. Cu toate acestea, în multe
organizații există o percepție eronată că abordarea
riscurilor psihosociale este o provocare și va
implica costuri suplimentare, când, de fapt,
dovezile sugerează că incapacitatea de a aborda
aceste riscuri poate fi chiar mai costisitoare pentru
angajatori, lucrători și societate, în general (EU-
OSHA, 2004).
Un ghid complet al modului de identificare a
costurilor pe acre le implică stresul și alți factori
psiho-sociali pentru fiecare domeniu de activitate
ar trebui dezvoltat pentru a se putea cuantifica
impactul financiar al acestor factori.
5. ACKNOWLEDGEMENT
This work was supported by the strategic
grant POSDRU/159/1.5/S/133255, Project ID
133255 (2014), co-financed by the European
Social Fund within the Sectorial Operational
Program Human Resources Development 2007-
2013.
6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
► Agentia Europeană pentru Sănătate și
Securitate în Muncă , FACTS 74 ,
Previziunile expertilor privind riscurile
psihosociale emergente legate de securitatea si
sanatatea în munca (SSM) disponbil la:
http://osha.europa.eu
► Agentia Europeană pentru Sănătate și
Securitate în Muncă, “New and emerging
risks in occupational safety and health”
Outlook1, disponibil la:
https://osha.europa.eu/es/node/6842/file_view
► Brown, M. & Ralph, S. The identification of
stress in teachers. in J. Dunham and V. Varma
(Eds), Stress in teachers: past, present and
future. London: Whurr. 27, 1998
► Lucian, Cioca, Roland, Moraru,
Managementul riscurilor profesionale
psihosociale, editura Universității “Lucian
Blaga”,Sibiu, 2010
4
► European Commission, Eurobarometer 398
‘Working Conditions’, 2014 disponibil la:
http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/
fl_398_sum_en.pdf
► European Agency for Safety and Health at
Work, The European Survey of Enterprises on
New and Emerging Risks (ESENER). 2010,
disponibil la: https://osha.europa.eu/en/esener-
enterprise-survey/enterprisesurvey-esener
► Kovess-Masfe´ty, V., Rios-Seidel, C., &
Sevilla-Dedieu, C. Teachers’ mental health
and teaching levels. Teaching and Teacher
Education, 23, 1177–1192, 2007
► Kyriacou, C. Teacher stress: directions for
future research. Educational Review, 53(1),
27-35, 2001
► Mihaela, Rotaru, Carmen, Purcar,
Musculoskeletal disorders for repetitive
movements at administrative personnel,
International Conference on Manufacturing
Sience and Education, MSE 2011, Sibiu,
Romania, 2011
► Mihaela, Rotaru, Lucian, Cioca,, Identifying
dangers and assessing risks for the
administrative personnel at "Hermann
Oberth" Faculty of Engineering, Sibiu,
Romania, Journal AGH Akademia Górniczo-
Hutnicza, Vol. 26, Issue 4, Krakow, Poland,
pp. 671-676, 2009
► Mihaela, Rotaru, Sustainability evolving role
in business management, International
Conference on Manufacturing Sience and
Education, MSE 2015, Sibiu, Romania, în
curs de publicare în Review of Management
and Economic Engineering (RMEE), 2015
► Sparks, K., Cooper, C., Fried, Y. and Shirom,
A., The effects of hours of work on health: a
metaanalytic review, Journal of Occupational
& Organizational Psychology, Vol. 70, pp.
391-408,1997
► Stansfeld, S. and Candy, B., Psychosocial
work environment and mental health — a
meta-analytic review, Scandinavian Journal of
Work, Environment & Health, Vol. 32, No 6,
pp. 443–462, 2006.
► Stansfeld, S., Head, J. and Marmot, M., Work
related factors and ill health: the Whitehall II
study, Health & Safety Executive research
report no. CRR 266, Sudbury, 2000.
► Zhong, J., You, J., Gan, Y., Zhang,Y., & Lu,
C., & Wang, H. Job stress, burnout,
depression symptoms and physical health
among Chinese university teachers.
Psychological Reports, 105(3), 2009