1.Care sunt princ tendinte ale econ mondiale la inceputul mileniului II? c.

Integrarea si fragmentarea
2.Care este denumirea temei (capitolului) 5 din manualul Analiza strategica a mediului concurential?
d. Modele de analiza a avantajului competitiv
3.Care dintre autorii mai jos mentionati si care au elaborat lucrari de referinta in man strg nu este citat
la bibliografie in manual? e. Butler R.
4.Cine a afirmat “Traim intr-o lume de organizatii!”? d. Mintzberg
5.Cine a afirmat “ org repr strategii umene complexe proiectate pentru a realiza anumite obiective”? b. Argyris, 1960
6.Conf abordarilor in alocarea res, dupa Johnson, 1997, alocarea res prin planificare strg este un procedeu adecvat si
include 5 componente. Indicati componenta eronata: a. Controlul pietei
7.Care din urmatoarele forte ale diversitatii in internationalizare-globalizare este eronata? a. Operarea
8. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la globalizare c. pozitia de monopol pe piata locala
9. Dezv tranzactiilor multilaterale si a neg internationale in comert si investitii impune ca guvernele sa nu ia in considerare
reguli privind: d. obligativitatea concedierilor de personal
10. Integrarea in economia mondiala presupune: b. retea mondiala de comert
11. Fragmentarea in eco mondiala presupune: d. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in
politicile comerciale
12. Una din urm afirmatii nu este corecta privind consensul soc in noua ordine sociala din mileniul trei:
a. diminuarea importantei si rolului concurentei si stabilirea rolului primordial al factorului uman
13. Printre trasat esentiale ale economiei de piata nu face parte: e. interventia negativa a organismelor
guvernamentale
14. Din grupul tarilor in curs de dezvoltare nu fac parte: a. tarile favorizate de industrializarea timpurie
15. Economia de tranzitie nu se caracterizeaza prin: d. controlul statului asupra preturilor
16. Evolutia managementului strategic nu cuprinde una din urmatoarele faze: e. managementul intuitiv
17.Plan orientata extern se real prin: b. constructia unor alternative strg, ca rezultat al unei analize complete a pietei
18.Man strategic se realiz prin: c. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj
competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare
19.Una din urm afirmatii nu se refera la saltul calitativ de la planificarea strategica la managementul strategic:
d. cresterea gradului de stabilitate in care opereaza la momentul actual organizatiile
20.Una din urmatoarele afirmatii repr res org in man strg: c. valorile tangibile, intangibile si umane
21.Una din urm afirmatii nu repr capabilitati ale org in man strategic: a. valorile tangibile, intangibile si umane
22.Una din urmatoarele afirmatii nu repr o faza din cadrul evolutiei misiunii in strategia manageriala: e. Misiunea
strategica
23.Una din urm afirmatii nu este corecta privind ob strg: e. repr cap de a promova permanente imbun ale proces de
prod
24.Dpdv al factorului timp, obiectivele pot fi ierarhizate astfel a. obiective strategice - pentru orizonturi strategice de
peste 5 ani b. obiective tactice - pentru orizonturi strategice de peste 3 ani c. obiective operationale - pentru
orizonturi strategice pe termen scurt d. toate cele de mai sus
25.Dpdv al nivelului organizational, obiectivele pot fi ierarhizate astfel: a. obiective ale organizatiei b. obiective ale
unitatilor strategice de afaceri c. obiective functionale d. toate cele de mai sus
26.In teoria man, se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii, dintre care unul nu este corect: e.
neclaritate (sunt exprimate astfel incat sa poata nu fi intelese de catre fiecare membru al organizatiei)
27.In teoria manageriala, se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii, dintre care
unul nu este corect: b. nerealism (sa poata fi infaptuite numai in conditii de consum de resurse deficitare)
28.Procesul strg cuprinde urm etape: a. analiza strg b. alegerea strg c. implement strategiei d. toate cele de mai
sus
29.Care din urm modele nu se aplica la analiza mediului extern al organizatiei? c. analiza ciclului de viata al produsului
30.Care din urmatoarele activitati nu face parte din etapa alegerea strategica? d. planificarea si alocarea resurselor
31.Unul din urm concepte si modele nu se aplica la identificarea optiunilor strategice: e. matricea puterii a lui Wiartonley
32.Teoria rationalitatii ingradite se utilizeaza la: a. selectarea strategiei
33.Matricele Boston Consulting Group – BCG I si II se aplica la: b. planificarea si alocarea resurselor
34.Implementarea strategiei ca etapa a procesului strategic nu cuprinde: a. evaluarea optiunilor
35.Una din urmatoarele afirmatii referitoare la concurenta nu este corecta: c. este coordonata la nivel central
36.Procesul competitiei intre firme cuprinde mai multe etape, dintre care una este incorecta: d. anal contextului intern al
org
37.Dintre etapele cuprinse in procesul competitiei fac parte: a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul
competitional
b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional c. schimbarea strategiilor
manageriale in mediul competitional d. toate cele de mai sus
38.Una din urmatoarele etape cuprinse in procesul competitiei nu este corecta:
a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul stabil
39.Pozitia concurentiala a firmei se bazeaza pe evidentierea factorilor de succes ai firmei, care au un character relativ si
dinamic, fiind in continua schimbare si adaptare la mediu. Numarul criteriilor dupa care se evidentiaza acesti factori este:
c. 5
40.Dintre criteriile dupa care se se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei nu face parte: d. competentele umane
41.Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei fac parte: a. rentabilitatea si forta financiara
b. competentele tehnice si tehnologice c. pozitia firmei fata de costuri d. toate cele de mai sus
42.Indicele partial de concentrare se utilizeaza la: a. analiza structurii concurentei
43.Pentru determinarea structurii concurentei se utilizeaza:a. indicele partial de concentrare
b. indicele HH (Herfindhal – Hirschman) c. indicele HT (Hall – Tideman) d. toate cele de mai sus
44.Analiza contextului se realizeaza prin aplicarea unuia sau a mai multor modele de analiza: a. modele grafice b. modele
matriciale c. modele tabular d. toate cele de mai sus

45.Concurenta este in esenta un regulator al pietei. Dintre functiile sale ca regulator nu face parte: e. Functia de control
46.Concurenta se manifesta prin instrumentele sale: economice si extraeconomice. Dintre instrumentele extraeconomice face
parte: e. branding-ul
47.Concurenta imbraca mai multe forme, in functie de criteriile care caracterizeaza piata si in functie de instrumentele folosite.
Concurenta nu poate fi: a. dirijata
48.Dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta nu face parte: b. neomogenitatea produsului
49.Concurenta in care firmele ofertante si consumatorii sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pretul produselor si
serviciilor este: c. imperfecta
50.Dintre formele de manifestare a concurentei imperfecte nu face parte: a. Concurenta neloiala
51.Concurenta monopsonica se caract prin : b. faptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori
52.Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin :
b. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a cantitatii vandute
53.Concurenta neloiala se refera la: d. aplicarea unor mijloace incorecte, de crestere artificiala a potentialului si a fortei
de vanzare a produselor si serviciilor
54.Concurenta loiala se refera la: c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice, in conditiile accesului
liber pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala
55. Dintre sursele externe de schimbare pentru obt avant comp fac parte:b. schimbari in cererea clientilor sau a benefic
56.Dintre sursele interne de schimbare pentru obtinerea avan competitiv fac parte: d. creativitatea si capabilitatea de inovare
57.Dintre cond nec obtinerii av comp prin imitare de catre o firma nu face parte: e. sa nu imite res si capabilitati ale competit
58.Sursele avantajului competitiv bazat pe diferentiere sunt: a. promovarea a ceea ce este “unic”,
59.Dintre avantajele economiei de scara face parte: a. reducerea costurilor
60.Dintre factorii care nu contribuie la crearea unicitatii prin diferentiere fac parte: b. lipsa activitatilor de marketing
61.Macromediul cuprinde: e. factorii ecologici
62.Micromediul nu cuprinde: e. factorii ecologici
63.Analiza mediului, dupa Kotler, poate fi realizata pe patru nivele, din care nu face parte: b. mediul comparativ
64.Modelul de analiza a mediului extern care trebuie inteles ca un sistem in care fiecare factor este in
conexiune si influenteaza alti factori este: c. modelul Fahey si Narayanan
65.Modelul de analiza a mediului extern in care factorii de influenta majora asupra organizatiilor sunt clasificati pe baza naturii
influentei exercitate asupra organizatiei este b. modelul STEP
66.Modelul Fahey si Narayanan ofera un cadru de analiza, identificare, previziune si evaluare a macro – mediului. Analiza
consta in parcurgerea a patru etape, dintre care nu face parte: e. evaluarea elementelor ce definesc tehnologia actuala
67.Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte: b. puterea de negociere a competitorilor
68.Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte: e. imbunatatirea competitivitatii pe piata
69.Nivelul rivalitatii, ca forta componenta a modelului celor 5 forte a lui Porter, caracterizeaza:
d. intensitatea concurentei intr-o anumita industrie pentru ocuparea unui anumit segment de piata
70.Faza de maturitate din cadrul modelului Analiza ciclului de viata a industriei se caracterizeaza prin:
d. piata da semne de saturatie si cresterea incetineste
71.Modelul de analiza a grupurilor strategice consta in: a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie
trecute pentru a patrunde pe piata pe langa aceste grupuri
72.Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul de analiza a industriei prin segmentare: a. identificarea grupurilor
strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe piata pe langa aceste grupuri
73.Dimensiunea strategica nu include intre acele variabile de decizie care fac afacerea distincta si pozitioneaza firmele
competitive in cadrul modelului de analiza a grupurilor strategice: d. gradul de integrare pe orizontala
74.Analiza competitorului nu are ca scop: e. producerea si difuzarea cunostintelor despre piata
75.Dintre barierele care se pot constitui in calea “amenintarii noilor intrati” din modelul celor 5 forte a lui Porter nu face parte una
din urmatoarele categorii: d. identificarea industriilor atractive
76.Una din urmatoarele afirmatii nu constituie etapa in segmentarea industriei dupa Grant:
c. evaluarea rezultantei intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi
77 Rezultanta intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi este un element component aditional al
modelului: d. modelul “Celor 5 forte” a lui Porter
78.In cadrul oportunitatilor pentru diferentiere bazata pe preturi, intre caracteristicile produselor nu face parte:
c. localizarea geografica
79.Observarea a ceea ce face si ceea ce spune rivalul se refera la una din urmatoarele directii de analiza si previziune ale
modelului de analiza a competitorului dupa Grant: a. identificarea stratregiei curente
80.Resursele strategice se clasifica dupa continutul lor in: a. umane, materiale, financiare
81.Dintre resursele umane fac parte: c. comunicarea si abilitatile interactive
82.In functie de calitatea competentelor, organizatia se poate afla intr-una din urmatoarele pozitii:
e. avantaj competitional, paritate competitionala si dezavantaj competitional
83.Dintre capabilitatile strategice nu fac parte: b. capabilitati aferente subiective
84.Competentele functionale se definesc prin: a. utilizarea resurselor intr-un mod specific functiilor firmei
85.O analiza eficienta a competentelor organizatiei se poate realiza pe baza a patru caracteristici grupate sub initialele V.R.I.O. ,
din care nu face parte: c. informatie
86. Legatura dintre competentele organizatiei si pozitia sa competitionala se analizeaza prin prisma modului in care activitatile
organizatiei genereaza valoarea adaugata. Fundamentarea teoretica a acestei legaturi se realizeaza prin “analiza lantului
valorii”, model elaborat de:c. Porter
87. Una dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul “analiza lantului valorii” a lui Porter:
a. se bazeaza pe descompunerea procesului creator in sase tipuri de activitati
88.Una din componentele modelului de analiza a resurselor si capabilitatilor a lui Grant se refera la:
c. potentialul de resurse si capabilitati pentru sustinerea avantajului competitiv

89.Analiza SWOT este un model de analiza a: a. relatiei dintre mediul intern si mediul extern al organizatiei
90.Dintre el componente ale paradigmei culturii organizationale dupa Johnson nu fac parte: e. inovarea creativa
91.Mintzberg, 1979 propune o noua abordare strategica a structurii organizationale care cuprinde 4 grupe de parametrii. Una din
urmatoarele afirmatii nu se refera la acesti parametrii: d. criteriile de determinare a puterii
92.Matricea puterii stakeholderilor, dupa Winstey (1995), cuprinde 4 cadrane bazate pe doua coordinate (criteriul puterii si
puterea operationala), dintre care nu face parte: a. puterea intre indivizi
93.Modelul Peteraf (1993) de analiza a avantajului competitiv se refera la 4 calitati care afecteaza acumularea de resurse si
limiteaza resursele superioare disponibile, dintre care una nu se refera la modelul citat: c. sa fie usor de substituit
94.Raritatea in contextul modelului Peteraf (1993) nu se refera la urmatoarea conditie: e. mobilitatea perfecta
95.Mobilitatea imperfecta in contextul mod Peteraf (1993) se ref la: a. unele res sunt foarte val in int firmei si nu pot practic
sa fie comercial, fie ca nu au val decat in cadrul firmei, fie ca valoarea este atat de mare ca nici nu i se poate fixa un pret
96.In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv resursele nu pot fi balansate prin: a. alocarea res
97.In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv aranjamentele de tip “outsourcing” (servicii din
afara) fac parte din: c. acumularea resurselor
98. Abordarea Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv nu cuprinde: b. competitia ca o procedura de potrivire
99.Modelul strategiilor generice de analiza a avantajului competitiv se asociaza lui: a. Porter
100.Modelul factorilor de succes de analiza a avantajului competitiv a fost elaborat de: d. Grant
101.Modelul strategiilor generice a lui Porter (1980) nu genereaza alternativa stategica : a. conservarea resurselor
102.Dintre strg organizate in cele 4 cadrane care compun mod de analiza SPACE (Rowe, Mason, Dickel, 1982) nu fac parte:
c. strg de diferentiere
103.Din cadrul modelului matricial a lui Ansoff (1965) nu face parte: b. strategia de lider prin cost
104. Obtinerea unui avantaj competitiv prin red cost sub cele ale concurentilor face parte din: b. strategia de lider prin cost
105.Modelul marilor strg a lui David (1989) utilizeaza doua coordonate: a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei
106.Matricea ADL (Arthur D. Little, 1999) utilizeaza doua coordonate: d. perspectivele pietei si competitivitatea
107.Matricea ADL (Arthur D. Little) propune pentru analiza strategica o matrice cu doua dimensiuni: gradul de maturitate a
activitatii si pozitia competitionala. Pozitia competitionala poate avea cinci variante,dintre care una este eronata:
e. pozitia de succes, in care firma supravietuieste, neavand importanta pentru concurenti
108.Efectul experientei este una dintre coordonatele matricei: b. Boston Consulting Group (B.C.G.)
109.Modelul dezvoltat B.C.G. poate fi utilizat pentru analiza situatiei strategice in care avantajul competitional se pozitioneaza pe
urmatoarele tipuri de industrii, dintre care unul este eronat: d. industrii de succes
110.Benchmarking-ul este: a. un instrument de evaluare si dezvoltare a capabilitatilor strategice prin compararea
permanenta si detaliata a acestora cu cele ale altor firme care opereaza in aceeasi industrie sau pe aceasi piata
111.Viteza cu care se erodeaza avan competitiv depinde de a. abilitatea competitorilor de a provoca prin inovare sau imitare
112.Pozitia competitionala in matricea Arthur D. Little (A.D.L.) poate avea cinci variante, din care una este eronata. Indicati
eroarea. d. pozitia concurentiala
113.Johnson si Scholes (1988) au sugerat trei seturi de teste bazate pe criteriile: b. adecvare; fezabilitate si acceptabilitate
114.Procesul de analiza a adecvarii consta in parcurgerea a doua etape: a. stabilirea logicii, rationamentului pentru fiecare
optiune strategica si stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic
115.Fezabilitatea consta in: b. masura in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia
116.Acceptabilitatea strategiilor poate fi evaluata prin considerarea: a. profitului, riscului si a reactiilor stakeholderilor
117.Masurarea riscului implementarii strategiei ofera o imagine asupra gradului de incertitudine a optiunilor strategice. Aceasta
se realizeaza prin: a. analiza de senzitivitate "ce se intampla daca?"
118. Analiza profitului se refera nu numai la marimea absoluta a acestuia sau a tendintei in viitor, ci urmareste: e. rata profitului
fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei
119. Rumelt (1995) sugereaza patru teste de evaluare a strategiilor proiectate, cu care se evalueaza unramtoarele caracteristici,
dintre care una este eronata. Indicati eroarea. c. Acceptabilitatea
120. Consistenta dupa Rumelt se caracterizeaza prin o serie de elemente, dintre care unul nu se refera la
consistenta. Indicati eroarea : e. determina daca valoarea creata este suficienta sau nu, daca este creata sa sustina
cererea pentru strategie pe termen lung
121.Consonanta dupa Rumelt se refera la d. crearea valorii sociale, la rel eco care caracterizeaza afacerea si determina
daca valoarea creata este suficienta sau nu, daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung
122.Avantajul competitiv dupa Rumelt se refera la a. arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin:
aptitudini superioare; resurse superioare si pozitie superioara
123.La ce se refera eficienta din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei ? a. se refera la modul cum obiectivele
strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai
scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat
124.Ce reprezinta eficacitatea din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? b. reprezinta masura in care
obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu
previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat
125.La ce se refera economia din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei?
c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”, sa nu fie risipite
126.Ce rol are capitalul (equity) din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? e. capitalul investit in sustinerea
strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitive trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor
127.Modelul PIMS are o serie de caracteristici enuntate mai jos, din care una este eronata. Indicati eroarea.
d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”, sa nu fie risipite
128. Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. Dintre principiile de mai jos una este
eronata. Indicati eroarea. c. o intensitate redusa a investitiilor afecteaza profitabilitatea
129.Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evid leg strg – performanta. Dintre princ de mai jos una este eronata. Indicati eroarea
e. majoritatea fact strg ce influenteaza hotarator coef de rentabilitate a invest nu influenteaza val actiun pe termen lung
130.Problema cea mai dificila in Benchmarking este: a. de a stabili unitatile de masura a performantelor care sa permita
compararea intre firme
131.Benchmarking-ul consta in analizarea performantelor factorilor cheie ai succesului si asocierea unei baze de comparatie care
sa permita optimizarea activitatii prin parcurgerea a 5 etape, dintre care una este eronata. Indicati eroarea. a. identificarea
factorilor cu influenta negativa asupra firmei
132.In aceasta etapa „definirea obiectivelor si planurilor de actiune” din Banchmarking se intocmeste un tablou de bord ce
cuprinde e. factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti, elemente obiectiv si elemente etalon
133.Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie, in cadrul a cinci mari categorii. Una dintre cele enumerate
este eronata. Indicati eroarea. d. competentele manageriale
134.Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie, in cadrul a cinci mari categorii.
Una dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea. b. beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei
135.Una dintre categ enuntate mai jos face parte din este et benchmarking denumita “ident factorilor cheie”: a. pozitia pe piata
136.O definitie mai completa a schimbarii este: e. schimbarea este un proces caracteristic si continuu, care poate fi
planificat sau neplanificat si care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari
137.Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin: b. flexibilitate
138.Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin o serie de atribute dintre care unul este eronat.
Indicati eroarea. c. Incertitudine
139.Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin a. Stimulare
140.Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de a. ingrijorare
141.Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de: d. Incertitudine
142.Schimbarile pot fi provocate de mediul extern, care in general nu se afla sub controlul managerial. Dintre exemplele de mai
jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern! c. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi si
numirea unor persoane noi in conducere
143.Schimbarile pot fi provocate de mediul extern, care in general nu se afla sub controlul managerial. Dintre exemplele de mai
jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern! e. reorganizare interna a unor compartimente
144.Schimbarile pot fi provocate de mediul din interiorul intreprinderii, care se afla sub controlul managerial, schimbarile fiind
planificate. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul intern! b. modificari in sistemul
de finantare, inflatie si rata dobanzilor
145. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes
competitiv. Dintre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati eroarea! a. Incoerenta
146.Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes
competitiv. Dintre factorii enum unul este eronat. Indentificati eroarea! d. Necorelarea schimbarii strategice cu schimb operat
147.O strg trb sa se caracterizeze prin: consistenta, prin adaptarea rasp firmei la mediu; prin avantaj, prin oferirea unui avantaj
comp mentinut pe termen lung si prin fezabilitate, adica sa nu creeze probl de nerezolvat. Afirmatia se refera la unul dintre factorii
de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. Coerenta
149.In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau (Pettigrew si Whipp,1993) se cons patru aspecte,
dintre care unul este eronat. Indicati eroarea. e. nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii
152.MRUse refera la setul intreg de cunostinte, aptitudini si atitudini cu care firma concureaza. Schimbarea implica un proces
indelungat de invatare si o spirala in dezvoltare a creatiei. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati
de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca man schimbarii sa aiba un succes competitiv: e. resursele umane ca active si pasive
154.Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii este analiza campului de
forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Cele doua categorii de forte sunt: forte care favorizeaza schimbarea si forte care se
opun schimbarii. Daca schimbarea consta in penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati
forte care se opun schimbarii: c. managementul si actionarii competitiei
155.Dintre urm faze ale proces de sch identifi cele care sunt specifice modelului SIS: c. diagnos, proiectare si implementare
156.Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului OD:
b. starea viitoare, starea actuala si starea de tranzitie
157.Care din urmatoarele trasaturi ale abordarii strategiei dezvoltarii organizationale (OD) este eronata?
e. nu este participativa, intrucat nu ofera retete sau formule si se bazeaza pe procese decizionale colective, pe consens
in elaborarea misiunii, scopurilor si valorilor org
158 Intre strategia SIS si strategia OD sunt diferente. Principala diferenta este:
a. SIS se aplica in situatii definite, iar OD in schimbari complexe, nedefinite
159. In definirea restructurarii intervin o serie de afirmatii, dintre care una este eronata. Indentificati eroarea.
c. restructurarea este un proces al certitudinii si implica costuri mici pentru a avea efecte pozitive
160. Exemple de schimbari in Romania sunt: retehnologizarea si inovatia tehnica; introducerea noilor
tehnologii si a sistemelor de control managerial; dezvoltarea mediului de piata a capitalului; schimbarea
mentalitatii, a climatului productiv, a culturii prin managementul strategic al resurselor umane.
Aceste schimbari fac parte din: a. restructurarea economiei Romaniei