Sunteți pe pagina 1din 14

Infodemia- atitudinea mass-media

in privinta unui fenomen si


comportamentele pe care le
genereaza in randul populatiei
Studiu de caz: Coronavirus

Organizația Mondială a Sănătății a declarat


că se confruntă cu o nouă epidemie, pe lângă
cea generată de SARS-CoV-2: o infodemie
(“infodemic”, în engleză). Cu alte cuvinte, o
abundență de știri mai mult sau mai puțin
exacte, complete și cu adevărat de ajutor
pentru oameni. Dezvoltarea rețelelor sociale și a
motoarelor de căutare a creat un context unic în
istoria umanității: circulația informației concurează
circulația reală a virusului SARS-CoV-2.
Omenirea se află într-unul dintre sutele sau miile
de „puncte-cheie”, care de-a lungul timpului au
rămas sau nu în istorie (fie că a fost vorba despre
epidemii, fie că a fost vorba despre războaie sau
alte evenimente care au cauzat decese). De data
aceasta, toată puterea de concentrare a planetei
se raportează la apariția noului coronavirus Wuhan,
un tip de coronavirus despre care la momentul
apariției nu se știau prea multe. Acesta este
acum cunoscut sub numele de SARS-CoV-2.
Au fost testate pe rând ipotezele de virus gripal
(poate chiar forma spaniolă din 1918), coronavirus
SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) sau
MERS (Middle East Respiratory Syndrome) și gripă
aviară. Dar nu a durat mult până când misterul a
fost elucidat, dar nu chiar până la capăt – avem de-
a face cu un nou tip de coronavirus, asemănător cu
cele deja cunoscute. Într-o lună de la apariția
primului caz, a fost identificată structura noii
tulpini, aceasta fiind denumită Wuhan, după
orașul în care a apărut pentru prima dată.
De atunci, acțiunile din jurul noului coronavirus
au crescut exponențial: atât prin eforturile
experților, al agențiilor dedicate la nivel
internațional pentru soluționarea problemei și al
celor care au înțeles că este necesară o
comunicare corectă și asumată, cât și prin
acțiunile unei categorii unice de pescari în apele
tulburi ale panicii, care au încercat și încearcă să
utilizeze interesul din jurul subiectului pentru a
răspândi știri false sau incomplete, articole menite
să sensibilizeze audiența și să producă o stare de
panică în jurul subiectului.
Conform unui studiu publicat în Science
Magazine în anul 2018, știrile false se
răspândesc de aproximativ 10 ori mai repede
pe rețelele de socializare decât cele reale,
fundamentate. O platformă de știri care se
respectă ar trebui să evite diseminarea de
informații neverificate, ar trebui să consulte numai
surse oficiale și să evite afirmațiile care pot induce
stări de panică. Epidemiologia clasică ne spune că
panica populației este unul dintre factorii majori
care contribuie la extinderea epidemiei/pandemiei.
Încă de la începutul crizei noului coronavirus, la
Raportuldegardă.ro ne-am propus să ne raportăm
doar la date provenite din surse de încredere,
verificate. De aceea, prima știre a fost publicată
abia după ce Organizația Mondială a Sănătății s-a
pronunțat pentru prima dată pe acest subiect.

Anamaria Nicola, lector universitar la


Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
(Universitatea din București), a vorbit despre
atitudinea mass-media în privința noului
coronavirus.
„Una dintre disfuncțiile apărute frecvent în
funcționarea sistemului mediatic este panica. În
teorie, media ar trebui să transmită
informații de prevenire sau informații
utilitare, pe care oamenii să le consume
pentru a lua decizii în viața de zi cu zi. În
momentul în care presa nu-și mai îndeplinește
acest rol cu respectarea regulilor deontologice sau
în momentul în care viralizarea pe rețelele sociale
reduce controlul asupra informației, panica apare
ca o reacție firească. Cu atât mai mult în
cazul subiectelor medicale, cu potențial mare
de a stimula latura emoțională. Frica este
printre cele mai puternice dintre emoțiile pe care
consumul mediatic le poate genera, iar
mecanismele de viralizare pe rețelele sociale
funcționează speculând din plin aceste lucruri”.
Pe data de 30 ianuarie, Organizația Mondială a
Sănătății a declarat situația actuală drept o
Urgență internațională de sănătate publică. 
De la acel moment, lucrurile au  atins un nou
punct: rata răspândirii la nivelul Chinei este în
scădere, însă au început să apară tot mai multe
cazuri în alte regiuni ale lumii, restul guvernelor
fiind nevoite să ia măsuri în mod direct. Care este
în continuare abordarea comunicațională a situației
din partea OMS?
„Scăderea continuă a numărului de noi
cazuri de infecții cu coronavirus în China este
încurajatoare”, a declarat pe 20 februarie, la
Geneva, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în
timp ce avertiza că infecțiile din afara țării s-ar
putea încă răspândi.
„Suntem încurajați de această tendință, dar acesta
nu este momentul pentru a ne complace în
situație”, a declarat directorul general OMS
Google trends: cum au evoluat căutările
pentru termenul “coronavirus”
Înainte de a vă prezenta câteva cazuri de fake-
news, să observăm trendurile căutărilor cuvântului
„coronavirus” pe Google din perioada ianuarie-
februarie, la nivelul României.

Ca o consecință a valului de știri false care a luat


cu asalt nu doar platformele online de socializare,
ci și platforma de căutare Google, compania s-a
aliat cu Organizația Mondială a Sănătății, într-un
efort comun de a oferi oamenilor informații
corecte, din surse oficiale. Inițiativa de combatere
a virusului mediatic a pornit de la OMS, care
declara că se confruntă cu o nouă epidemie, pe
lângă cea generată de SARS-CoV-2, o „infodemie”
(infodemic).
Astfel, la căutarea cuvântului „coronavirus”,
Google va afișa prioritar informațiile OMS. Și
platforme precum Facebook, Twitter, YouTube,
Tencent sau TikTok depun eforturi active în
îmbunătățirea algoritmilor de filtrare a informației.
De exemplu, Twitter redirecționează utilizatorii
care caută hashtag-ul „coronavirus” către CDC.
(CENTERS OF DISEASE CONTROL)
Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, expert în analiza
dezinformării a explicat într-un interviu acordat
rfi.ro: „Termenul de infodemie a fost lansat recent
de Organizația Mondială a Sănătății cu referire la
criza creată de noul coronavirus. Eu nu pot decât
să preiau definiția pe care a introdus-o OMS, care a
definit infodemia ca fiind o <supraabundență de
informații, unele corecte, altele nu, care
bombardează oamenii în momentul în care au mult
mai multă nevoie de informații>. (…) Ar fi vorba
despre un bombardament informațional, un trend
despre care se discută de foarte mult timp în
literatura de specialitate, dar și Organizația
Mondială a Sănătății precizează că după părerea
experților de la OMS, este prima oară când vorbim
despre o infodemie la nivel global. Eu cred că ne-
am mai confruntat cu astfel de infodemii,
inclusiv în spațiul public românesc, deci o
supraabundență de informații, însă ce este
nou acum este faptul că este vorba despre o
infodemie la nivel global”.
De menționat, în context, că în luna septembrie
2019, Google s-a aliat cu platforma Facebook într-o
încercare de a opri dezinformarea despre tema
vaccinării, în general.
Fake-news în România
Dar ce se întâmplă într-o țară precum
România, care are puține în comun cu
comunitatea chineză, atât din punct de
vedere biologic, cât și demografic? Cât de
probabilă este o epidemie cu coronavirusul în
țara noastră? Dacă ne raportăm la unele
canale media, am putea crede chiar că
România trece deja printr-o epidemie cu noul
coronavirus, uneori luând-o chiar înaintea
Chinei. Și totuși, în afară de cazurile de gripă de
sezon, încă nu au fost confirmate cazuri de infecție
cu noul coronavirus pe teritoriul țării, până la data
scrierii acestui articol (24 februarie). Acest fapt nu
înseamnă că nu ar putea apărea, dar acestea
trebuie raportate la momentul apariției, raportările
fiind bazate pe cifre oficiale provenite de la
autoritățile dedicate.
Am menționat mai sus gripa, o problemă
sezonieră la nivel global, care afectează mai ales
persoanele imunodepresive, copiii și bătrânii. La
data de 6 februarie 2020, Ministerul Sănătăţii a
declarat epidemie de gripă, urmare a creşterii
foarte mari a numărului de infecţii respiratorii
acute și a numărului aproape dublu de cazuri de
gripă confimate, comparativ cu săptămâna
precedentă.
Iată câteva exemple de titluri menite să
creeze panică, de la începutul lunii februarie
2020, când numărul de cazuri era extrem de
limitat în Uniunea Europeană:

 OMENIREA ÎN ALERTĂ| Posibil caz de


coronavirus în Bacău. Sunt peste 106
decese şi zeci de mii de îmbolnăviri la
nivel global. OMS discută despre riscul de
pandemie
Primul lucru care trebuie remarcat: informația
prezentată este incompletă: zeci de mii de
îmbolnăviri la nivel global – probabil au fost
însumate și cele cauzate de alte coronavirusuri în
trecut. La momentul postării articolului, noul
coronavirus era răspunzător de mai puțin de
5.000 de cazuri. O astfel de generalizare către
toate coronavirusurile care au apărut de-a lungul
timpului este greșită, deoarece o persoană care nu
s-a informat anterior din alte surse va considera că
acest titlu se referă la situația actuală (de infecții
cu tulpina nouă). În plus, este evidentă antiteza
între întreaga omenire și un singur caz suspect, nu
confirmat, dintr-un oraș de dimensiuni medii,
precum Bacăul.

 Viața în Wuhan în plină epidemie de


coronavirus. Studentă: E un oraș fantomă.
Partidul Comunist nu e foarte transparent
Alte publicații redau mărturii ale indivizilor, fără a
fi verificat scopul în care au fost făcute astfel de
mărturii sau statutul real al acelor persoane.
Trimiterea către partidul comunist are un impact
puternic într-o țară fost comunistă precum
România.

 Coșmarul trăit de străini în Wuhan, orașul


paralizat de coronavirus: ”E apocaliptic!
Vrem să plecăm, dar nu putem”
Un alt exemplu care implică mărturii ale unor
persoane care își doreau să se întoarcă în țările de
proveniență, însă mărturiile sunt scoase din
context. Repatrierea străinilor din China este
realizată în mod activ de către țările din care
aceștia provin. În plus, o astfel de raportare
individuală când este vorba de un subiect sensibil
este greșită, creând doar panică printre cititori.

 Bebeluș născut în inima focarului de


coronavirus. ”Vreau doar să fie sănătos”
Acest titlu implică afectiv cititorul, cu ajutorul
uneia dintre cele mai sensibile teme – copilul.
Evenimentul descris este de fapt unul fericit, însă
este descris într-o manieră care să sugereze
contrariul. Mama fusese suspectată ca fiind
infectată cu noul coronavirus, dar s-a dovedit
alarmă falsă, iar copilul a venit pe lume sănătos.
Fake-news la nivel internațional, cu
traduceri în limba română
La nivel internațional, imaginația
creatorilor de fakenews și clickbait se află
deja la nivelul următor. BBC News a
documentat o serie de fake-news apărute pe
rețelele de socializare:

 Videoclipul cu supa de liliac


Din cauza faptului că se consideră că sursa de la
care s-a transmis coronavirusul este liliacul, un
videoclip în care o femeie de origine chineză
prezintă supa de liliac a devenit viral și multe
persoane au considerat că această supă
neobișnuită este sursa coronavirusului. Această
știre este, evident, falsă, deoarece videoclipul a
fost publicat în 2016 și nu a fost filmat în China, ci
ilustrează un obicei culinar al rezidenților Republicii
Palau.
La un simplu search pe Goole al cuvintelor „supa
de liliac”, vedem că o astfel de știre a apărut și în
România, chiar pe site-ul unei prestigioase
televiziuni, sub titlul: The Sun: Virusul ucigaș din
China ar fi apărut după ce oamenii au mâncat supă
de liliac.

 O epidemie plănuită
În urma raportării primului caz în Statele Unite,
mai multe documente care au început să circule pe
Twitter și Facebook, la prima vedere par să
sugereze că experții au cunoscut acest virus de ani
buni. Într-un fir lung de postări apare un brevet din
2015 depus de Institutul Pirbright din Surrey,
Anglia, care vorbește despre dezvoltarea unei
versiuni slăbite a coronavirusului pentru utilizarea
ca vaccin pentru a preveni sau trata bolile
respiratorii. Această versiune a fost în special
diseminată în grupuri de conspirație și anti-
vaccinare.
A fost folosită explicația că Fundația Bill &
Melinda Gates susține atât Institutul Pirbright, cât
și dezvoltarea vaccinului, pentru a sugera că
virusul actual a fost cumva fabricat în mod
deliberat pentru a atrage finanțare pentru
dezvoltarea unui nou vaccin. Dar brevetul
Pirbright nu este pentru noul coronavirus, ci
pentru virusul bronșitei infecțioase aviare, un
membru al familiei mai largi de coronavirusuri care
infectează păsările de curte.
Din nou, la un simplu search în limba română,
observăm că această știre falsă a fost promovată și
de anumite medii online românești, cu titlu: Bill
Gates are patentul vaccinului pentru virusul mortal
de la Wuhan! Se așteaptă 60 de milioane de morți!

 Conspirații „Bioweapon” (arme biologice)


O altă afirmație care a devenit virală online
sugerează că virusul a făcut parte din „programul
de arme biologice ascunse” din China și ar fi putut
scăpa de la Institutul de Virologie din Wuhan. Și pe
site-urile de știri românești au apărut variante ale
acestei teorii: Virusul ucigaș din China și teoriile
conspirației: Laboratorul aflat la 30 de kilometri de
locul de unde ar fi pornit epidemia.
Alte astfel de știri false includ mărturiile mai
multor rezidenți din Wuhan sau diverse scurgeri de
informații, fals atribuite medicilor și asistenților
medicali care au îngrijit bolnavii. Niciunul dintre cei
care au încărcat astfel de videoclipuri în mediul
online nu a reușit să le dovedească autenticitatea.
Alte voci din mediul online susțin teoria conform
căreia virusul a fost creat în laborator și exista
deja, bazându-se pe faptul că genomul viral a fost
secvențiat în mai puțin de o lună și deja se
lucrează la un vaccin. Această observație este
de fapt o dovadă concretă a avansului
accelerat al tehnologiilor biologice, care au
potențialul de a schimba cursul unor
epidemii.
Revenind în sfera realului, trebuie observată și
apreciată viteza cu care au fost mobilizate toate
resursele pentru a soluționa această criză:
comunicarea și deschiderea către comunicare,
noile tehnologii de secvențiere genomică,
transmiterea datelor în timp real și algoritmii care
permit monitorizarea situației. Se dovedește astfel
că omenirea a învățat niște lecții de la epidemiile
anterioare, cea mai importantă fiind utilizarea
inteligentă a tuturor resurselor tehnologice,
disponibile în anul 2020. Dr. Marius Geantă a
afirmat în aceeași emisiune pentru Radio
România Cultural:
„De asemenea, este important că genomul a fost
descifrat foarte repede, mai repede ca în cazul
SARS de acum 17 ani, de 6-7 ori mai rapid. Astfel,
există o șansă în plus de dezvoltare a metodelor
de prevenție si tratament. Noi vorbim despre
mijloacele de secvențiere în combaterea acestei
amenințări, însă acestea reprezintă doar o
componentă a tehnologiilor utile în intelegerea
virusului și limitarea răspândirii lui. Analiza datelor,
în contextul datelor despre SARS, ne poate ghida
spre solutii mai rapide. Acum folosim data
analytics, care nu era disponibil acum 17 ani”.
Lista surselor de încredere pentru a te
informa legat de noul coronavirus
La nivel național
1. Ministerul Sănătății:

 Site oficial
 Pagina de Facebook 
2. Centrul National de Supraveghere si Control al
Bolilor Transmisibile (CNSCBT), parte a Institutului
Național de Sănătate Publică:

 Site oficial
 Pagina de Facebook
3. Pagina de Facebook a World Health Organization
Office for Romania (Organizația Mondială a
Sănătății, România)
La nivel internațional
1. World Health Organization (Organizația Mondială
a Sănătății):

2. ECDC (European Centre for Disease Prevention


and Control) – Centrul European pentru Controlul și
Prevenția Bolilor