Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană: iˈtaːlja), oficial Republica

italiană (in italiană Repubblica italiana),[7][8][9][10] este un stat unitar, republică

parlamentară, aflat în Europa de Sud. Ea acoperă o arie de 301.338 km² și
are o climă temperată; datorită formei părții sale continentale, este denumită
pe plan intern lo Stivale („Cizma”).[11][12] Cu 61 de milioane de locuitori, este a
cincea cea mai populată țară a Europei. Italia este o țară dezvoltată[13] și are a
treia cea mai mare economie din zona Euro și a opta din lume după PIB
nominal.[14]
Din vremurile antice, culturile etruscă, Magna Graecia și altele au înflorit pe
teritoriul actual al Italiei, până când au fost în cele din urmă absorbite
de Roma, care timp de secole a rămas centrul politic și religios al civilizației
occidentale, capitala Imperiului Roman și apoi centrul creștinismului. În Evul
Mediu Întunecat, Peninsula Italică s-a confruntat cu dezastruoase invazii
ale triburilor barbare, dar începând cu secolul al XI-lea, numeroase orașe-stat
italiene(en) au început să înflorească practicând navigație, comerț și întreținând
instituții bancare (capitalismul modern își are originile în Italia medievală).
[15]
 Mai ales în timpul Renașterii, cultura italiană a înflorit, producând cărturari,
artiști și polimați ca Leonardo da Vinci, Galileo, Michelangelo și Machiavelli.
[16]
 Exploratorii italieni ca Marco Polo, Columb și Vespucci au descoperit noi
rute către Orientul Îndepărtat și către Lumea Nouă, contribuind la epoca
marilor descoperiri pentru europeni.[17] Totuși, Italia a rămas fragmentată în
numeroase state aflate în război unele cu celelalte de-a lungul întregii Epoci
Medievale, ceea ce le-a făcut să cadă ușor pradă marilor puteri europene,
ca Spania, Franța, și apoi Austria.[18] Italia va intra astfel într-o lungă perioadă
de declin până la jumătatea secolului al XIX-lea.[18]
După diferite tentative nereușite, războaiele al doilea și al treilea(en) pentru
independența Italiei s-au soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuală
între 1859–1866.[19] Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și până la
începutul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid și și-a
format un imperiu colonial, devenind Mare Putere.[20][21] Italia sudică și rurală
au rămas în mare parte însă excluse de la industrializare, alimentând
o diaspora(en) mare și influentă. În ciuda victoriei din Primul Război Mondial,
Italia a intrat într-o perioadă de criză economică și agitație socială, care a
favorizat apariția unei dictaturi fasciste în 1922. Participarea ulterioară la al
Doilea Război Mondial de partea Axei s-a sfârșit cu o înfrângere militară,
distrugere economică și un război civil. În anii care au urmat, Italia a abolit
monarhia, a restaurat democrația și s-a bucurat de o explozie economică(en),
devenind astfel una dintre cele mai dezvoltate țări[22][23][24][25] și a cincea
economie a lumii până în 1990.[26]
Italia joacă un rol de frunte în afacerile militare, culturale și diplomatice
mondiale[27] și este astfel considerată a fi o putere regională majoră.[28][29]
[30]
 Italia este unul dintre membrii fondatori și unul dintre membrii de frunte
ai Uniunii Europene,[31] fiind membră și a mai multor instituții internaționale,
între care ONU,[32] NATO,[33] OCDE, OSCE, OMC,
[34]
 DAC(en), G4(en), G6(en), G7, G8, G10(en), G20,[35] a Uniunii Mediteranei,
[36]
 a Consiliului Europei,[34] a Inițiativei Central-Europene,[37] ASEM[38] și
a Uniting for Consensus(en).[39]