UNI

VERS
ITAT
EAE
COL
OGI
CABUCURE
STI

F
ACUL
TAT
EADEMANAGE
MENTF
INANCI
AR

S
PECI
ALI
ZAREF
INANT
EBANCI
,ANI
I

E
CHI
LI
BRULF
INANCI
ARDI
NAMI
C

Pr
ofe
sor
: S
tude
nt:

L
ect
.Uni
v.Dr
.Da
naGa
bri
el
aSi
sea Pa
șca(
Oli
nca
)Da
nie
laMa
rine
la
 Echili
brulfi
na nci
ars edefineştec afii
ndac e
as tarecăr ei
ai ies
tec aract
erist
ic
ă,
pent r
us ubiectulder ef
e ri
nţă,corelareas t
ocuril
ordemi j
loac e(uti
liz
ă r
i)cucelede
resurseş i/
sauaf luxuri
lorbă neşt
idei ntrarecuc el
edei eşire, at
atint i
mp, catşi
dinpunc tdev ederea l
c uantumului (dimensi
unii,volumul ui)acestora.
E c
hil
ibrul
fi
na nciaresteopoz abilatatindiv
izi
lorş if
irmelor,c
a tşientităţi
loreconomi co-
social
edef acturămi cr
os auma cr
o, precumc omuni tăţi
leloc al
e,statul
, ec
onomi a
i
na nsa mbl ulei.Echi
li
brul f
inanciarapa reinl
eg ăt
urăa tatc ufinanţelepubli
ce, c
at
şicuc el
epr i
vate.

Acea stăs t
a r
ea r
ec a racte rdi nami c,i
ns ens ul căs emodi fi
c ăpunc tua li
n
funcţiedee voluţiafluxur i
lor/ stoc uri
lor ,caş idee vol uţiane voiidemi jloace
fi
na nciarede termi natădedes f ăşur are aobiec tului dea ctivit
a t
eş i/saude
i
nde plinir
e as arci
nilorş iatribuţ i
ilorr e specti
v ului subi ec tder re ferinţă.E chili
brul
fi
na nciarsepoa tedet ermi nas tatics audi na mi c.Inc a zul stati
c, e lester ezultanta
„stocuril
or ”disponi bil
el amoment ul da tl
as ubi ectul der eferinţ ă.Depi l
dă ,
echili
brul i
nt recrea nţeş idisponi bili
tă ţibăneş ti
, pedeopa rte, şiobliga ţ
ii,pede
alt
ăpa rt
e .Ac estadăi nfor ma ţiipr ivi
ndl ic
hiditate al aunmome ntda tas ubi ectul
ui
der eferi
nţ ă,respe cti
vc apa c i
ta teas adeaonor ainmome ntul da tplăţ i
lepec are
l
ea r
edef ăcut .Dac ă:
cre anţe+di sponi bil
i
tăţi≥obl iga ţii
,atunc is ubiectul prezintă
l
ichiditate.Inc azc ontrar, apre cier eac a l
it
a t
ivăas ubi e ctuluitrebui enua nţa tăpri
n
dete r
mi nare ae chil
ibrului ddina mi c.Pe ntruec hilibrul di nami cs ec orec tează
sit
ua ţi
amoment uluicuf luxur il
edei nt r ăr
i/i
eş i
ri pre viziona tepe ntrupe r
ioa dele
urmă toa r
e. Sedet e rminăa stfel va ri
aţias tări
i dee chilibru, obţina ndu- seinf ormaţii
privi
nds olv abil
itateas ubie ctului, respe ct
ivca pa ci
ta teal ui dea -ş ionor aobl igaţ
ii
le
depl atăintr-uni nterva lda t
. Es tepos ibilcauns ubi ec ts ăpr ezint elic
hi di
tate, dar
sănuf ies olvabilinper spe ctivăs a u,inv er
s,sănupr ezint elichiditate, dar,in
perspec ti
vă ,săfies olvabil.

Unexemplue dif
icat
ora l e
chili
bruluifi
nanci
a rpoa t
efirel
evat,
lanivelulunei
fi
rme,deindi
catoriif
ondder ul
me ntş inecesa
rdef ondder ulment.Astf
el,primul
i
ndicat
orarat
ăc uantumul cuc arecapital
ulperma nentde păş
eşteuti
liz
ări
le
permanente(
det ipulact
iveimobi l
izatesaua ct
ivefix
e )rămananddisponibil
pentr
ua c
operi
readi nresurs
epe rmanent eautil
izări
lornepermanente(stocuride
materi
ipri
me,pr oducţi
einc ursdef abric
aţi
eet c
.).I
nc azuli
nca r
ecapital
ul
per
manente
stema i
maredec
atact
ive
lei
mobili
zat
e,exi
st
ădis
poni
bil
pentr
u
ac
oper
ir
eacelpuţ
inpar
ţi
al
ăaa c
ti
vel
orci
rcul
ant
e(uti
l
izăr
ine
permanent
e).

Determi
natastf
e l
,indi
cator
uldăima gineaunui echi
li
brus tatic,
intr
ucatla
baz
ac al
culul
uiausta
t„ stoc
uril
e”:exi
stentuldec api
talperma nentş ist
oculde
ac
ti
vef i
xe.Pent
ruuni nterv
aldatdeg esti
une( an,tr
ime s
tre)ac es
t e„st
ocuri
”sunt
i
nma reama j
ori
tateac azur
il
orinvari
abil
e.Ins c
himb, a
c t
ivelec i
rcula
nteva r
iaz
ăin
modf r
ecventpesubinterva
le(tr
ime s
tre,r
e specti
vluni
),lafelc aşipasi
velede
ex
ploatare(s
urs
e l
etempor aredetipuldatorii
l
orfa ţ
ădef urnizori
).

Ne c
es ar
ul def ondder ul
me nt,determinatcadi ferenţăintrea c
estedouă
compone nte,ara tădisponi
bil
ul der esursetempor a
re(ne cesarul<0)s aunevoia
deresursete mpor are(necesarul >0),adicăevoluţ i
a(dinamic a)echi
li
brului
res
urse–ut il
izăritempor are.
Cor e l
areacelordoi indicat
or i
,pedeopa r
tefondul
derulme ntca„ stoc”şi,pedea ltăpa rt
e ,
ne v
oiadef ondder ulme ntcav ari
abi
lă
pesubintervaledeg esti
une,adicăNec esaruldef ondder ul
me nt–Fondde
rul
me nt,gene r
e azăoc ondiţ
iedee chil
ibrudinami ce x
prima tăprindimens i
unea
apel
ăriil
ac reditedet rezor
eriec a„flux”dere s
urs etempor are, ca
resă
complineascăne voiatempor arăder esur
sepe ntrude rulareaa ct
ivi
tăţi
isubiec
tul
ui,
adi
căs ăa s
igureune chil
ibr
ufina nci
a ri
ne voluţ
iepef i
ecaredi nsubinterval
el
ede
gges
tiune.

L aniv el
ma croe c
onomi c,depi ldăinc a z
ulbug etuluides tat,pr oblemas e
punei nmods i
mi l
ar.Pr esupuna ndc ăstareadeec hil
ibruabug e
tul uie s
te
asi
gur atăpr i
nleg eabug etuluides ta t
,adicăv enituri
l
ebug et a
res unte galecu
chel
tuie l
il
ebug etar
el ani ve l
ul a
nul uibug etar,ave mde- afa cecuunec hil
ibru
stat
ic,ins ensulcăa cest av ac ar
acte ri
zainc heie
re abug etuluilafi
nel eanul ui
.Pe
parcursins ăechili
brul nues teasigur a
tdinc auzaperiodic i
tăţi
idifer i
teai nc a
sării
venituri
lorş i
ae fectuăr iic
he l
tui
elil
or .Apa rinmodev ide ntpe ri
oa dei nca re
„st
oc ul”dev enituriestei ns ufi
ci
entpe ntrue fectuareac heltui
e l
il
ora ngajate,
precumş iperioadeinc area c
est„s toc”es teine xces
. Asigurareai ndi nami căa
echi
librului,adicăpef iec a
r eper i
oa dăs uba nual
ă ,serea l
izeazăpr ini mprumut uriş
i
plas
a me ntetempor are.Pe nt r
uimpr umut urisefoloseştedeobi cei procedeul
bonur i
lordet e z
auremi sepepe r
ioa des c
ur te(3s au6l uni),iarpent rupla same nte
procedeuluti
l
iză
riidecă
treBancaNaţi
ona
lăares
pec
tiv
elordis
ponibi
l
ită
ţipent
ru
refi
nanţar
eapet ermenscur
t(dereg
ulăosăpt
ămană
)ainsti
tuţi
il
ordecredi
t
(bănci
lecomerci
ale)ceaunevoi
ederesur
sepent
rucr
edita
reaagenţi
l
or
eeconomici.

Pentrufinanţelepubli
c ee chi
li
brulfi
na nci
arprezi
ntăc ar
acteri
stic
ade
obli
gati
vit
ate, generatădele ge,afluxuri
l
ordei ntra
re/i
eşire.Pentrufina nţ
e l
e
pri
vateechil
ibrul f
inanci
arpr ezi
ntăc ara
cte r
is
ti
cadeopţ i
ona l
itateaf l
ux uri
lorde
i
ntrare/i
eşi
re, c
ar ezult
atal decizi
eiagentuluiec
onomi cdeai ncheiasa unu
contr
a c
teeconomi ceşifi
nanc ia
repes eamar elaţ
ieicer
ere–of ertă.
Opţi
ona l
it
a t
eas ere f
erănunuma il
ainche i
ereasaunuac ontra
ctelor,ci şi
la
real
iz
a r
ealor. I
na cestcaz(opţ i
unepe ntr
une real
izar
eac ontract
ului)ag entuli
şi
asumăr i
sculunor„ reparaţ
ii”pe ntr
upa rt
e ner,t
otuşielestecelcede cidee fi
ci
enţa
i
nplanul r
e z
ultatelorsal
efina ncia
reaunei as
tfel
dehot ărari
.

E
chi
l
ibr
ulf
ina
nci
ardi
nami
cimbr
aca
,caf
ormec
onc
ret
e:

a)capaci
tat
eadeplat
aapti
tudi
neaint
repr
inde
rii
dea
-sionorapr
ompt,
oper
ativobli
gati
i
ledeve
nit
esca
dente.Easemasoar
acuaj
utorulc
oefi
ci
ent
ului
capa
citat
iidepplat
ă.

Echi
li
brulf
inanci
arperf
e c
tseinregi
str
eazaca
ndcoefi
cient
ulcapacit
ati
ide
pl
ataiavaloar
ea1. Val
ori
l
es ubuni
tarealeace
stui
coef
ici
entdenotadif
icult
ati
in
ef
ectuareapla
til
ordecatrei
ntrepri
ndere,i
arval
ori
les
upraunit
are
, desiar
atao
ca
pac i
tat
ebuna ,potas
cundes upr
aev a
luar
ial
efondur
il
oratras
einc i
rcui
tce
pr
esupunc ost
urifi
nanci
aresupli
ment ar
e.

Coef
ici
entulca
pac
it
ati
idepl
ataex
pri
maos t
aredemoment;e
lsecal
cul
eaza
z
il
ni
csaulaint
e r
val
edeti
mpincar
eintr
epr
inder
eaefec
tue
azai
ncasa
ris
ipla
ti.

Pt
.acar
acter
iz
ac a
paci
tat
eadepl a
tapeuninterv
aldege
s t
iune(dec
ada,l
una
)
s
ecal
cul
eaz
acoefi
cient
ulmedi
ua lc
apa c
it
ati
idepl
atacaome di
ea ri
tmeti
ca
s
impl
aacoef
ici
enti
lori
ndi
vi
duali
,ca
lcul
atii
naceli
nterva
l.

Aba
ter
il
ecoe
fic
ient
il
ori
ndi
vi
dua
lidel
acoe
fic
ient
ulme
diua
lca
pac
it
ati
ide
plat
aindi
caperi
oadel
edini
nterv
ali
ncareintr
epri
nder
eaarecapa
c i
tat
eadepla
ta
asi
gurat
a,ia
rval
ori
lesubmediei
nte
rva
leleincar
eintr
epr
inde
reainregi
st
rea
za
subcapac
it
atedeplat
a.

Capac
ita
teadepl
a t
aest
easig
ura
tadac
aint
repr
inde
reae
stes
olv
abi
l
asi
areo
l
i
chi
dit
atecores
punz
atoarea
cti
vul
uis
au.

b)li
chi
dit
atear ea l
i
zeaz
a,defapt,leg
aturaint
reechi
li
brulf
inanci
arst
ati
csi
ec
hili
brulfi
nanci
ardi namic.L
ichi
dit
a t
eaexpri
mar api
dit
ateacucare
i
ntrepri
ndereai
si t
rans f
ormapa t
ri
moni ul
,act
ivuli
nbani.Li
chi
dita
tea
i
ntrepri
nderi
iesteinfluent
atadestructur
aactiv
uluii
ntr
epri
nderii
.Act
ivul
,pr
in
s
tructur
as a,
determi nanivel
ulvi
tezeiderota
tieaacti
vel
orcir
culant
e.

Ma
sur
areal
i
chi
di
tat
iis
erea
li
zea
zapr
ini
nter
medi
ulc
oef
ic
ient
ului
li
chi
di
tat
ii
:

-dur
atader
ota
tieaa
cti
vul
uii

-ponde
reav
alor
icaaa
cti
vul
uii
int
ota
lul
act
ivul
ui

Coef
ici
ent
ulli
chidi
tat
iit
indeca
tre1.Nivel
elesubuni
tar
erefl
ect
adif
eri
tel
e
g
radedeli
chi
di
tateinfunct
iedecareint
repr
indereais
ist
abil
est
epoli
ti
cade
i
ncas
ari
sipl
ati
,rs
pectivpol
it
icadecredi
tcome r
cial
.

Pema sur
ac eli
chi
dita
teaint
repri
nderi
icr
este,i
ntr
epri
ndereapoateproceda
l
aaccel
era
reaefectuar
iipl
ati
lorc
atrefur
niz
orisic
redit
ori
,i
arinsi
tuati
ainver
sa,
i
ntr
epri
ndereasoli
ci
tacrest
ereadurat
eicr
edit
uluicomerc
ial
primitdel
af ur
niz
ori
.