1
CUPRINS
ARGUMENT
INTRODUCERE
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
2
ARGUMENT
Moto:
,,A învăța pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria
gândire, să-l ajutăm să înțeleagă cu gândirea lui lumea.” (I. Cerghit)
3
copilul descoperă răspunsurile la întrebările care-l frământă, rezolvă sarcini de învățare, se simte
responsabil și mulțumit la sfârșitul activității. Astfel, efortul copiilor este unul intelectual de
exersare a proceselor psihice și de cunoaștere, de abordare a altor demersuri intelectuale
interdisciplinare decât cele clasice prin studiul mediului concret și prin corelațiile, elaborate
interactiv, în care copiii își asumă responsabilități și caută soluții, elaborează sinteze în activități
de grup, intergrup, individual și în perechi. Ideile grupului sunt încărcate afectiv de originalitate
atunci când respectă principiul flexibilității.
În cadrul sistemului de învățământ actual se pune accent pe aspectul creativ al
conținuturilor care sunt orientate spre copil și ne sunt adresate nouă educatoarelor, cărora ni se
oferă oportunitatea să ne punem în valoare creativitatea și libertatea de a selecta tema și formele
de realizare în funcție de specificul grupei, al grădiniței și al comunității locale.
Prin metodele interactive, de grup, copiii își dezvoltă gândirea critică, își exersează
capacitatea de a selecta, de a combina, de a descrie lucruri de care vor avea nevoie în viața de
școlar și de adult, iar conexiunile pe care le fac aceștia uimesc uneori mintea unui adult.
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățării
experențiale, de exersare a capacității de analiză, de dezvoltare a creativității copiilor.
Caracteristic acestor metode este faptul că ele promovează interacțiunea dintre preșcolari,
schimbul de idei, de cunoștințe, asigurând un demers interactiv al actului de predare – învățare –
evaluare.
Aceste metode sunt folosite din ce în ce mai mult în practica educațională alături de cele
tradiționale ori în combinație cu acestea.
4
CAPITOLUL I
Cooperarea este un tip de interacțiune care poate antrena două sau mai multe persoane cu
scopuri comune.
Principiile învățării în condiții de cooperare oferă o largă varietate de forme de
interacțiune, de la ajutarea episodică a colegului de grup/grupă de către preșcolarul mai avansat,
până la grupurile cooperative de învățare organizate de către cadrul didactic după o anume
tehnologie educațională.
5
Metoda învățării în grupuri mici are la bază același principiu al întăririi coeziunii
grupului de lucru și al creșterii gradului de interacțiune dintre copii. Se poate realiza pe întreg
parcursul activității sau în anumite etape ale acesteia, atunci când sarcinile de învățare pot fi
unitare pentru întregul grup sau diferențiate pentru membrii acesteia.
Prin apartenența la grup, copilul este supus influențelor, normelor și metodelor de
comportare. Este imperios necesar ca educatoarea să ajute copilul să se simtă important și
respectat, tratat cu seriozitate, simpatie; astfel el va învăța ușor regulile grupului dacă va simți că
aparține acestuia, că este dorit, că aici poate experimenta fără a fi ridiculizat. Atunci relaționarea
cu grupul va fi pozitivă, copilul își va menține un echilibru stabil cu sine însuși și cu mediul
social și ambiental.
Avantajul activității la grupuri mici sunt multiple:
6
Scopul principal al învățării prin cooperare este familiarizarea copiilor cu relațiile de
muncă ce presupune împărțirea și distribuirea sarcinilor, solidarizarea membrilor grupului în
jurul atingerii obiectivelor de interes comun, renunțarea la interesele personale în favoarea
intereselor de grup, dezvoltarea unor trăsături de personalitate cu caracter prosocial.
Acestea formează tehnici pentru învățarea prin cooperare și le notăm pe cele mai
importante:
Brainstormingul
Tehnica 6/3/5 (Brainstorming)
Metoda Philips 6/6
Tehnica viselor
Pălăriile gânditoare
R.A.I. (răspunde – aruncă – întreabă)
Predicțiile
(Revista Învățământul preșcolar, 1/2007, pp.177-178)
Prin comunicare și cooperare, copilul nu se va simți constrâns în activitățile zilnice, va
dobândi încredere în sine, în mediul familial îi va fi unul propice învățării sociale. Părinții trebuie
să creeze un mediu familial optim pentru dezvoltarea echilibrată a copilului. Pentru copil este
important să existe afecțiune, armonie, dialog, respect și cooperare între membrii familiei,
încrederea și comunicarea fiind esențiale în relația copil – părinte.
Conceptul de joc
Principala activitate prin care copilul între 1 şi 7 ani se dezvoltă în mod natural este jocul.
Geissler (1977, pp. 214 - 215) prezintă într-o formă tautologică conceptul de joc: „spontaneitate
spontană”, subliniind faptul că această activitate produce amuzament şi relaxare. Pentru Cerghit
7
(1976, p. 165), jocul înseamnă „o activitate fizică sau mentală, spontană sau urmărită prin ea
însăşi, iară utilitate imediată, generatoare de distracţie, de plăcere, de reconfortare”.
Funcţia de adaptare
Funcţia formativă
Funcţia catharctică, de descărcare energetică şi rezolvare a conflictelor
Funcţia de socializare, explicată prin tendinţa copiilor de a se acomoda la
ceilalţi, dar şi de a asimila relaţiile cu cei din jur la propriul „eu
Valoarea jocului didactic rezidă în substratul lui cognitiv. Într-o formă atractivă şi
accesibilă copiilor este explorată realitatea, sunt explicate noţiuni şi teorii abstracte pentru a
realiza sarcinile educaţiei formale. Prin intermediul jocului didactic se realizează treptat trecerea
de la joc la învăţătură, fiind astfel îmbinate echilibrat elementul instructiv, exerciţiul şi elementul
distractiv.
8
Jocul didactic constituie un mijloc valoros de dezvoltare a limbajului sub toate aspectele
sale: fonetic, lexical, gramatical, dar şi în ceea ce priveşte fluiditatea şi expresivitatea, îmbinarea
limbajului oral, gestual, grafic. Sub îndrumarea atentă a cadrului didactic, copiii se vor exprima
în enunţuri simple sau dezvoltate, realizând acordul între părţile propoziţiei şi intonaţia
corespunzătoare semnelor de punctuaţie.
Prin intermediul jocului pot fi realizate obiectivele generale ale educaţiei timpurii:
dezvoltarea integrală normală şi deplină a copilului, valorificându-se potenţialul fizic
şi psihic al acestuia, respectându-i-se ritmul propriu de dezvoltare şi nevoile sale afective;
dezvoltarea capacităţii de a. interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi mediul pentru a
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; încurajarea explorărilor, exerciţiilor,
încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea
unei imagini de sine pozitive;
sprijinirea copilului în acumularea cunoştinţelor, capacităţilor, deprinderilor şi
atitudinilor necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii
9
CAPITOLUL II
Naraţiunea sub formă de povestire stimulează imaginaţia copilului, care este fascinat de
miraculos şi fantastic. Această metodă reprezintă, totodată, un excelent exerciţiu pentru
descoperirea aspectelor morale şi estetice ale personalităţii copilului. Astfel, la solicitarea
educatoarei, acesta poate povesti o întâmplare, un fapt la care a participat sau pe care l-a auzit de
la alţii.
Descrierea constă în prezentarea trăsăturilor pregnante ale unui obiect, fenomen sau
individ în scopul particularizării acestora. Descrierea are ca fundament cunoaşterea însuşirilor
generale şi esenţiale ale obiectelor supuse atenţiei.
Explicaţia este o metodă de comunicare orală care are menirea de a descifra sensul şi
semnificaţiile unor noţiuni, fapte, caracteristici ale realităţii înconjurătoare, de a argumenta unele
10
idei, de a descoperi prin viu grai, pe înţelesul celui educat, cauzele unui fenomen sau scopul unor
acţiuni.
Conversaţiatradiţională, dar mai ales cea euristică, de descoperire de noi adevăruri,
pe lângă cele anterior însuşite, reprezintă o metodă de comunicare orală, interogativă sau
conversativă. Conversaţia se bazează pe un şir de itemi şi de răspunsuri între educatoare şi copii
şi are ca obiectiv însuşirea şi evaluarea cunoştinţelor.
Activitatea cu cartea reprezintă, la vârsta preşcolară, o metodă eficientă de familiarizare
a copilului cu munca intelectuală, dar nu pentru a forţa citit-scrisul, ci pentru a folosi imaginile,
ilustraţiile, fotografiile ca suport în activitatea propriu-zisă (povestire, explicaţie, conversaţie,
exerciţiu etc
Demonstraţia este metoda bazată pe contactul direct al copilului cu materialul intuitiv,
ce facilitează reflectarea obiectelor şi a fenomenelor prin percepţii şi reprezentări. Demonstraţia
este o metodă foarte des folosită în învăţământul preşcolar datorită valorii sale în cunoaşterea
nemijlocită a realităţii concrete, a eficienţei sale pentru vârsta preşcolară, perioadă în care copilul
învaţă mai ales prin simţuri şi afectivitate. Îmbogăţirea percepţiilor şi a reprezentărilor,
dezvoltarea spiritului de observaţie şi de analiză, orientarea spre esenţial şi general nu sunt
posibile fără demonstrație, care practic nu poate lipsi din nicio activitate dirijată. (Elemente de
didactică preșcolară aplicată, Mihaela Bulc, Oana Driha, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013,
p.47)
Observația
Observația este o metodă didactică ce constă în conducerea copiilor către identificarea
elementelor specifice ale unui obiect, ale unei ființe, ale unui fenomen al naturii etc. în vederea
asocierii acestora cu anumite coordonate de ordin informativ/formativ ale demersului instructiv –
educativ.
Exercițiul
Exercițiul este metoda didactică ce constă într-un demers de tip receptiv, desfășurat în
mod conștient, voluntar, care facilitează transformarea unei acțiuni în automatism.
Algoritmizarea
Jocul simbolic, cunoscut în literatura pedagogică sub numele de joc de creație, este jocul
prin care copilul redă prin gesturi și cuvinte și eventual, cu ajutorul unor obiecte, jucării, un
aspect al realității.
Expunerea
Problematizarea
12
Partenerul de sprijin
Explozia stelară face parte din categoria metodelor care stimulează creativitatea şi se
bazează pe adresarea de întrebări pentru rezolvarea unor teme propuse spre dezbatere. Obiectivul
acestei metode interactive este acela că trebuie să existe o legătura între ideile descoperite în
cadrul grupului prin asociere cu ideile obţinute individual pentru soluţionarea unei probleme
propusă spre dezbatere.
Examinarea povestirii
Este o nouă tehnică ce constă în ascultarea şi observarea povestirii unui nou conţinut fără
ca preşcolarul să fie ajutat de precizări suplimentare sau întrebări. Obiectivul major al acestei
metode este: exersarea capacităţii de povestire fără sprijin într-un interval mare de timp. Tipul
conţinutului abordat prin această tehnică poate fi o naraţiune, un tablou plastic, un material
intuitiv etc.
13
Metoda piramidei
Metoda piramidei este o metodă interactivă de grup care constă în încadrarea activităţii
fiecărui individ în cea de grup, având ca scop realizarea unor sarcini propuse.
Comunicarea rotativă
Bula dublă este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care grupează asemănările
şi deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc. Ea este reprezentată grafic din
două cercuri mari în care se aşază câte o imagine care denumeşte subiectul abordat. De cele două
cercuri mari se află relaţionate prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se
specifică asemănările, iar în cercurile exterioare se menţionează caracteristicile fiecărui termen,
particularităţile sau deosebirile.
Schimbă perechea este o altă metodă interactivă care are ca obiectiv stimularea
comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucru în pereche. Metoda „Schimbă perechea” se
poate utiliza în activităţi de observare, de convorbire, activităţi practice etc.
14
Metoda cubului este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect a unei
situaţii din mai multe perspective. Această metodă oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele
necesare unei abordări complexe şi integratoare.
15
Acest nou tip de metodă de predare-învăţare este o tehnică de stimulare a creativităţii,
prin care preşcolarii se exprimă liber, în acord cu semnificaţia pălăriilor. Copiii se împart în şase
grupe - pentru şase pălării.
Ciorchinele
Pentru ilustrarea acestei metode am ales povestea „Capra cu trei iezi“. În pregătirea
aplicării Metodei Colţurilor a fost audiat un fragment din poveste, copii au recunoscut povestea,
au enumerat apoi personajele, le-au analizat pe cele pozitive şi pe cele negative, au evidenţiat
trăsături specifice de caracter, toate acestea generând dezbateri cu păreri contradictorii
16
CAPITOLUL III
DESCRIEREA CERCETĂRII
Obiectivul general
Scopul acestei cercetări este de a observa măsura în care aplicarea metodelor moderne la
grupă contribuie la eficientizarea învățării preșcolarilor.
Ipoteza cercetării
17
Pe parcursul cercetării se urmărește expunerea rezultatelor preșcolarilor pentru fiecare
test aplicat și analizarea condițiilor interne și externe responsabile de dezvoltare.
Metodologia cercetării
Deoarece mi-am propus să întreprind o acțiune educațională rezultatele acesteia au fost
înregistrate și prelucrate pentru a demonstra eficiența metodelor moderne, cu ajutorul
metodologiei folosite se va ajunge la depistarea unor relații cauzale am organizat o cercetare
experimentală. Experimentarea presupune determinarea cantitativă prin măsurare a fenomenelor
investigate. Pe această bază ea oferă oportunitatea evidențierii obiective a eficienței noii
tehnologii didactice.
Pentru cercetare am folosit următoarele metode: experimentul, observația, probe de
evaluare.
Cu ajutorul metodei observației au fost analizate anumite elemente cu referire la
comportamentul copiilor în timpul învățării, condițiile de desfășurare a activităților. Am urmărit
de asemenea modul în care sunt acceptate aceste metode de către copiii de vârstă diferită.
Experimentul a investigat nivelul rezultatelor obținute prin implementarea unor factori
experimentali, astfel încât au fost utilizate metode moderne specifice grupei de copii cuprinse în
cercetare.
Proba de evaluare am aplicat-o atât în faza pre experimentală cât și în faza experimentală,
rezultatele acestora dându-mi prilejul de a culege informații obiective referitor la dezvoltarea
limbajului și a pregătirii copilului pentru școală, din punct de vedere fizic, psihic, afectiv, etc.
Proba de evaluare finală a avut ca obiectiv general, verificarea cunoștințelor asimilate de
copii, dar și oportunitatea obținerii unor achiziții obiective asupra dezvoltării psihice și a
antrenării copilului pentru activitatea de învățare școlară.
Etapele cercetării
18
Etapa I constatativă – etapa evaluării inițiale, s-a derulat în perioada 12 septembrie – 28
octombrie 2016. În această etapă s-a stabilit planul cercetării, s-a formulat ipoteza și s-a format
eșantionul de subiecți. Tot în această etapă a fost administrat testul inițial.
Începând de la datele cuprinse în aceste evaluări s-a putut analiza saltul făcut de copii
până la data administrării probelor care au stat la baza cercetării.
Etapa a II-a formativ – ameliorativă cu valoare formativă în stimularea proceselor
psihice și a personalității copiilor și s-a desfășurat în perioada noiembrie 2016 – mai 2017. La
educarea limbajului pe parcursul acestei perioade s-au administrat diferite metode moderne de
învățare.
Etapa a III-a finală – evaluativă a constat în aplicarea unei probe de retestare a capacității
de exprimare orală și scrisă a copiilor și în administrarea unui test de evaluare sumativă la sfârșit
de an școlar. Probele s-au administrat în aceeași formă pentru a se compara rezultatele în
perioada 2 iunie – 20 iunie.
După aplicarea probelor fiecărei etape, au fost prelucrate și interpretate rezultatele
urmând ca în concluzii să se constate dacă ipoteza se verifică sau nu.
Populația investigată
În cadrul urmăririi și a verificării ipotezei specifice formulate, am cuprins în cercetare un
număr de 10 copii, 5 fete și 5 băieți cu vârste cuprinse între 5 și 6 ani care au frecventat grădinița
în anul școlar 2016 – 2017 la Școala Primară Târpești – Liceul Tehnologic Petricani.
Prima probă din cadrul etapei evaluării inițiale a constat într-un test ce urma să ofere
date esențiale despre nivelul de cunoștințe pe care le deține fiecare copil în ceea ce privește
limbajul oral și scris la începutul anului școlar.
Educarea limbajului
Data: 4.X.2016
Nivelul: II
Domeniul: Limbă și comunicare
19
Tema proiectului: ,,Bine te-am găsit, grădiniță mea!”
Tipul activității: Evaluare orală și scrisă
Număr de copii: 10
Scopul probei: Evaluarea cunoștințelor de limbaj pe care le dețin preșcolarii
Obiectivele probei:
O1 – să recunoască personajele specifice și să precizeze titlul poveștilor cunoscute;
O2 – să caracterizeze fiecare personaj;
O3 – să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate despre personaje din povești, aspecte
ale vieții sociale, etc.
O4 – să formuleze corect singularul și pluralul pentru trei substantive;
O5 – să despartă corect în silabe și să reprezinte grafic cuvintele;
O6 – să precizeze numărul de silabe pentru fiecare imagine;
O7 – să coloreze imaginile ale căror denumiri încep cu sunetul ,,m” (3 imagini) ……
Rezultatele obținute în urma aplicării testului inițial:
20
Evaluare inițială
Foarte bine
2 Bine
Suficient
Insuficient
20%
Realizat
Nerealizat
80%
EVALUAREA INIȚIALĂ
22
Respectând particularitățile de vârstă am aplicat în această perioadă următoarele contexte
formative cu metode moderne: ,,Explozia stelară”, ,,Metoda piramidei”, ,,Ciorchinele”,
,,Cubul”, ,,Metoda pălăriilor gânditoare”, ,,Metoda Brainstorming”.
În centrul acestei perioade am administrat un test formativ pentru a verifica eficiența
metodelor folosite.
Educarea limbajului
Data: 18.02.2017
Nivelul: II
Denumirea activității: Educarea limbajului
Subiectul activității: Evaluarea formativă
Tipul activității: Evaluare orală și scrisă
Număr de copii: 10
Scopul probei: Verificarea cunoștințelor pe care le-au însușit copiii în această perioadă
Obiectivele probei:
O1 – să denumească personajele, autorul și povestea reprezentată;
O2 – să interpreteze dialogul dintre personaje;
O3 – să formuleze propoziții corecte și coerente, după imagini;
O4 – să reprezinte grafic silabele pentru fiecare imagine;
O5 – să precizeze numărul de silabe pentru fiecare imagine;
O6 – să diferențieze personajele negative de cele pozitive;
O7 – să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în redarea
poeziilor învățate;
O8 – să identifice sunetul inițial al celor trei imagini.
Rezultatele obținute în cadrul aplicării testului ameliorativ:
23
1 B.S. 3 3 4 4 2 2 2 3 24 B
2 C.A. 3 3 4 4 4 2 4 3 28 FB
3 C.E. 3 3 4 4 2 4 2 2 25 B
4 G.E. 3 3 2 4 2 4 4 3 26 B
5 N.M. 3 3 4 4 4 4 4 3 30 FB
6 N.D. 3 2 2 2 2 2 2 2 18 I
7 P.I. 3 3 4 4 4 4 2 3 27 FB
8 P.A. 3 3 2 2 4 2 2 3 23 B
9 P.G. 3 3 3 2 2 2 4 2 22 S
10 T.S. 3 3 4 4 4 4 4 3 30 FB
Evaluare formativă
Foarte bine
Bine
4
Suficient
3 Insuficient
2
1
0
Histograma a fost realizată indicând pe ordonată numărul copiilor iar pe abscisă nivelul
performanței raportată la calificative.
După datele înregistrate mai sus se constată că 4 copii au calificativul Foarte bine, 4 copii
calificativul Bine iar 1 copil calificativul Suficient și 1 copil calificativul Insuficient.
24
Evaluare ameliorativă
40%
Foarte bine
Bine
Suficient
40% Insuficient
10%
10% Histograma
reflectă
procentul de
obținere a
fiecărui calificativ.
10%
Realizat
Nerealizat
90%
25
40%
35%
30%
Fb
25%
20% B
15% S
10% I
5%
0%
Evaluare Evaluare
iniţială ameliorativă
Educarea limbajului
Data: 5.06.2017
Nivelul: II
Domeniul: Limbă și comunicare
Denumirea activității: Educarea limbajului
Subiectul activității: Evaluarea finală
Tipul activității: Evaluare orală și scrisă
26
Scopul probei: Verificarea cunoștințelor dobândite în anul școlar 2016 – 2017
Obiectivele probei:
O1 – să recunoască personajele prezentate și poveștile din care acestea fac parte;
O2 – să așeze imaginile în ordine cronologică astfel încât să refacă povestea;
O3 – să formuleze corect propoziții simple și dezvoltate (3);
O4 – să despartă corect în silabe 10 – 12 cuvinte;
O5 – să precizeze corect numărul de silabe ale cuvintelor ilustrate (10 – 12 cuvinte);
O6 – să recite poezii învățate cu intonație, ritm și pauză (3 cerințe);
O7 – să denumească imaginile ilustrate și să le încercuiască doar pe cele care încep cu
sunetul ,,B”
O8 – să formuleze corect și singularul și pluralul pentru trei substantive;
O9 – să precizeze grafic propoziții și semne de punctuație corespunzătoare.
27
Evaluare formativă
Foarte bine
5
Bine
4 Suficient
Insuficient
3
Evaluare finală
40%
Foarte bine
Bine
Suficient
Insuficient
10%
50%
28
Procentul mediu de realizare
Realizat
Nerealizat
100%
Din rezultatele înregistrate în histogramele de mai sus se observă că numărul copiilor care
au obținut rezultate bune și foarte bune a crescut semnificativ (3, respectiv 3 copii) ceea ce
denotă un nivel ridicat de cunoștințe și deprinderi de comunicare asimilate de preșcolarii care nu
au frecventat grădinița în mod constant.
Rezultatele mai scăzute au înregistrat copiii care au absentat mai mult. Cu toate acestea,
dacă educatoarea a insistat la activitățile de educarea limbajului chiar dacă nu a folosit un
program de intervenție bine întocmit se poate puncta un progres și în cazul copiilor care vin din
medii sociale defavorizate sau care vin în primul an de grădiniță.
Având în vedere că dezvoltarea limbajului preșcolarului are la bază experiența cognitivă a
acestuia în relațiile cu cei din jurul său li s-a oferit copiilor posibilități optime de exprimare liberă
acest fapt desfășurându-se pe tot parcursul zilei, de la sosirea lui la grădiniță până la plecare
creându-le un mediu cultural activ, stimulativ prin aducerea în zona ,,Bibliotecă” a unor
materiale specifice: cărți, caiete, ziare, reviste, instrumente de scris, jocuri cu imagini, discuri,
CD-uri audio și video etc.
Atât în activitățile comune organizate cu grupa de copii, cât și în cele individuale accentul
fiind pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie pur, normal, civilizat, toate acestea
concretizându-se într-un comportament bine educat.
Compararea rezultatelor: evaluarea inițială și evaluarea finală
29
50%
40%
Fb
30%
B
20% S
I
10%
0%
Evaluare iniţ... Evaluare finală
Eșantionul experimental și-a eficientizat cota de rezultate ,,Bune” (de la 30% la 50%)
și ,,Foarte bine” (de la 30% la 40%), iar ceea ce este de observat este absența calificativelor
,,Insuficient” la proba finală.
Rezultatele obținute la cele 3 teste administrate au fost comparate și s-a observat că
progresul este semnificativ la eșantionul experimental.
Compararea rezultatelor
30
50%
45%
40%
35% Fb
30%
B
25%
S
20%
15% I
10%
5%
0%
Ev.iniţială Ev.ameliorativă Ev. finală
În histograma de mai sus am comparat rezultatele realizate la cele trei probe, această
prezentare comparativă subliniind evoluția preșcolarilor. Se observă că dintre cei 2 copii care au
obținut calificativul ,,Insuficient” la testul inițial, nu a mai rămas nici un copil la testul final, 1
copil a obținut calificativul ,,Suficient” iar 5 copii ,,Bine”. Creșterea numărului de copii care au
obținut calificativul ,,Foarte bine” este evident. Dacă la prima probă doar 3 copii aveau acest
calificativ, la ultimul test numărul acestora s-a ridicat la 4.
Procentajul calificativelor ,,Bine” de la 30% la 50% și ,,Foarte bine” de la 30% la 40%
indică faptul că metodele interactive aplicate la activitățile cu preșcolarii au avut o evidentă
eficiență.
CONCLUZII
31
Evaluarea a asigurat o modalitate distinctă de analiză calitativă și cantitativă a rezultatelor
învățării pe toată perioada întregii etape experimentale.
Pe baza experimentului efectuat putem spune că aplicarea metodelor moderne (de
cooperare) satisface cerințele unui învățământ formativ, fiindcă antrenează toți copiii, mărește
gradul de motivație a învățăturii prin satisfacțiile pe care copiii le au prin rezultatele pozitive ale
muncii lor în echipă.
Progresul copiilor este conturat de creșterea gradului de realizare a obiectivelor instruirii,
creșterii reflectate în mărimea valorii calificativelor pentru nivelul de cunoștințe, aptitudini și
deprinderi atins. În acest sens ilustrarea grafică este clară.
S-au realizat diverse activități de dezvoltare a limbajului la care copiii au interacționat cu
plăcere și și-au însușit cunoștințe și deprinderi în funcție de nivelul lor de dezvoltare intelectuală.
Testele aplicate în cercetare reflectă importanța metodelor interactive la activitățile de
dezvoltare a limbajului, realizându-se printr-o paletă largă de activități, oferindu-le copiilor o
învățare activă, un plus de lejeritate și mai multă coerență în procesul de predare, punând accent
deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Atragerea preșcolarilor către o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, a fost
privită în relație cu însușirea deprinderilor de a-și expune ideile cu o exprimare coerentă și
corectă. S-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în
propoziții simple, urmând propoziții dezvoltate, a gândurilor, a ideilor, sentimentelor, formarea
corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul și a adjectivului cu substantivul; utilizarea
corectă a flexiunii verbale și a celei nominale, cunoașterea și utilizarea în comunicare a
pronumelui de politețe.
Expresivitatea exprimării copiilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al
activităților de dezvoltare a limbajului, deprindere însușită prin activități de povestire, lecturi
după imagini prin memorizări sau jocuri didactice.
Însușindu-și mai bine vorbirea, preșcolarul poate fi educat mai ușor deoarece prin
intermediul cuvântului se contribuie la educarea lui intelectuală, îl ajută să gândească, să
analizeze, să compare, să clasifice și să tragă concluzii asupra unor probleme care se cer
rezolvate, își dezvoltă gândirea, vocabularul și modul de exprimare.
Lumea minunată a basmelor și poveștilor, rimele și expresiile ritmate din poezii,
cântecele, îi ajută pe copii să deosebească faptele bune de cele rele, să-și îmbogățească
32
vocabularul, dar și să-și formeze o conduită morală și estetică. Copiii rețin cu ușurință expresiile
care le-au plăcut și i-au impresionat apoi încep să le utilizeze în vorbirea de zi cu zi.
Închizând cartea cu povești vom exploata la maximum valoarea instructiv – educativă a
poveștilor, bazându-se nu doar pe latura informativă și formativă, ci și pe impactul emoțional
asupra copiilor, putem accesa cu succes potențialul lor creativ, deoarece trăirile afective plăcute,
stimulează conduita creativă a preșcolarului.
Poveștile sunt o sursă pentru exerciții creative, dată fiind valoarea lor educativă
complexă: dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, formarea trăsăturilor de
voință și caracter, diversificarea vocabularului. Cunoașterea conținuturilor lor asigură punctul de
plecare în antrenamentul creativ.
Tehnicile de instruire interactivă utilizate s-au pliat natural particularităților vârstei
preșcolare datorită caracterului dinamic și activizat. Odată ,,puse în scenă”, sub formă de joc,
latura lor spectaculoasă a incitat fără efort preșcolarii la participare, oferindu-le posibilitatea de
a-și valoriza și dezvolta potențialul intelectual și creativ.
Profesorului îi revine sarcina de a selecta atât modele interactive (moderne) cât și pe cele
tradiționale care pot fi aplicate eficient în activitățile de însușire de noi cunoștințe și în
activitățile de evaluare a capacităților și deprinderilor.
Educatoarea desfășoară activități diferențiate și individualizate cu preșcolarii, astfel copiii
care învață vor avea spre rezolvare cerințele de nivel reproductiv și de cunoaștere pentru a-i ajuta
să realizeze obiectivele programei, iar celor cu potențial creativ, li se vor facilita condiții în care
să li se dezvolte neîngrădit capacitățile creative. Este important să creăm copiilor condiții care
sunt menite să favorizeze progrese cognitive, afective, psiho – motrice, care contribuie la
dezvoltarea copilului preșcolar pentru școală și viața socială.
Interpretarea rezultatelor a condus la confirmarea ipotezei de lucru: aplicarea metodelor
activ – participative împreună cu cele tradiționale au dus la eficientizarea procesului instructiv –
educativ prin aportul lor la dezvoltarea personalității copiilor și la însușirea unor rezultate mai
bune la probele aplicate.
33