0 Precizia Prelucrarii Asamblarea Pieselor

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
1.1.DIMENSIUNI.ABATERI.TOLERANŢE.
DEFINIŢIE:
Dimensiunea liniară sau unghiulară este caracteristica geometrică care determină

mărimea unei piese, poziţia unei suprafeţe faţă de alta, distanţa între axele de simetrie.
Valorile caracteristice ale unei dimensiuni sunt următoarele:
T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 1

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
VALOAREA EFECTIVĂ(E).
Caracteristici:
Se determină prin măsurare.
Poate avea valori întregi sau cu zecimale.
Se notează cu E.
VALOAREA NOMINALĂ(N).
Caracteristici:
Se determină prin calcul, în proiectare.
Poate avea valori întregi sau cu zecimale.
Se notează cu E.
VALOAREA LIMITĂ MAXIMĂ(Lmax).
Caracteristici:
Se notează cu Lmax.
VALOAREA LIMITĂ MINIMĂ(Lmin).
Caracteristici:
Se notează cu Lmin.
Între valoarea efectivă, valoarea limită maximă şi valoarea limită minimă
există relaţia:
Observaţii:
1. Dacă E ≤Lmin sau E≥Lmax , piesa este considerată rebut.

2. Curent, se utilizează pentru termenul de valoare , „dimensiune”.
Rezultă noţiunile de dimensiune nominală, dimensiune efectivă, dimensiune
ma-ximă, dimensiune minimă.
ABATEREA EFECTIVĂ(Aef).
Caracteristici:
 Se notează cu Aef.
 Poate avea valoare pozitivă, negativă sau zero.
Se determină cu relaţia:
Aef=E-N.
unde:
MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
E-dimensiunea efectivă;
N-dimensiunea nominală.
ABATEREA LIMITĂ SUPERIOARĂ(As).

Caracteristici:
 Se notează cu As.
As=Lmax-N.
unde:
Lmax- dimensiunea maximă;
N- dimensiunea nominală.
ABATEREA LIMITĂ INFERIOARĂ(Ai).

Caracteristici:
 Se notează cu Ai.
Ai=Lmin-N.
unde:
Lmin- dimensiunea minimă;
N- dimensiunea nominală.
Între abaterea efectivă, abaterea maximă şi abaterea minimă există relaţia:
Ai≤Aef≤As
Dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă pot fi determinate din relaţii-
le de mai sus:
Lmax=N+As
Lmin=N+Ai
Dacă se scad cele două relaţii, membru cu membru, se obţine mărimea nu-
mită toleranţă:
TOLERANŢA.
T=Lmax-Lmin
sau
T=As-Ai
MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
Toleranţa nu poate fi decât pozitivă.
În tehnică, o asamblare este determinată de două categorii de suprafeţe:
1. Suprafaţa cuprinzătoare-ALEZAJUL.
2. Suprafaţa cuprinsă-ARBORELE.
Cea mai largă categorie de suprafeţe sunt cele cilindrice, caracterizate printr-
o dimensiune numită DIAMETRU.
În calcule, dimensiunile caracteristice pentru alezaje se notează cu majuscu-
le, iar pentru arbori cu minuscule.
1.2.DIMENSIUNILE CARACTERISTICE.
DIMENSIUNILE CARACTERISTICE
ALE UNUI ALEZAJ
Fig.1.2.1
Caracteristici Notaţii
Diametrul efectiv Def
Diametrul nominal N
Diametrul limită maxim Dmax
Diametrul limită minim Dmin
Abaterea superioară As
Abaterea inferioară Ai
Toleranţa la diametru TD

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
DIMENSIUNILE CARACTERISTICE
ALE UNUI ARBORE
Fig.1.2.2
Caracteristici Notaţii
Diametrul efectiv def
Diametrul nominal N
Diametrul limită maxim dmax
Diametrul limită minim dmin
Abaterea superioară as
Abaterea inferioară ai
Toleranţa la diametru Td
F-F’ generatoarea comună;

0 linia zero
Prin suprapunerea alezajelor din Fig.1.2.1 se obţine o reprezentare grafică

simplificată unui alezaj.

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.1.2.3
Prin suprapunerea arborilor din Fig.1.2.2 se obţine o reprezentare grafică
simplificată unui arbore.
Fig.1.2.4
În raport cu linia 0 , câmpul de toleranţă poate avea cinci poziţii distincte
pentru alezaje şi pentru arbori.

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.1.2.5.Reprezentarea convenţională pentru alezaje
Fig.1.2.6.Reprezentarea convenţională pentru arbori
Reprezentarea grafică simplificată pentru alezaje şi pentru arbori este

pre-zentată mai jos(fig.1.2.7).

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.1.2.7
Pe desenele de execuţie ale pieselor, diametrele şi abaterile se prescriu sub
forma generală:
pentru alezaje
pentru arbori
Pe linia de cotă se înscriu valoarea diametrului nominal şi abaterile.
1.3.APLICAŢII.
MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
EXEMPLUL 1.
N=60 mm as=+0,2 mmai=-0,2 mm
dmax=N+as dmax=60+0,2=60,2 mm
dmin=N+ai dmin=60-0,2=59,8 mm
Td=as-ai Td=+0,2-(-0,2)=0,4 mm
EXEMPLUL 2.
N=80 mm as=+0,1 mmai=-0,2 mm
dmax=N+as dmax=80+0,1=80,1 mm
dmin=N+ai dmin=80-0,2=79,8 mm
Td=as-ai Td=+0,1-(-0,2)=0,3 mm
EXEMPLUL 3. N=20 mm As=+0,2 mm Ai=-0,2 mm

Dmax=N+As Dmax=20+0,2=20,2 mm
Dmin=N+Ai Dmin=20-0,2=19,8 mm
TD=As-Ai TD=+0,2-(-0,2)=0,4 mm

MĂSURĂRI TEHNICE
T1
Tanaviosoft 2012
EXEMPLUL 4.
N=130 mm as=+0,1 mm ai=-0,2 mm
lmax=N+as lmax=130+0,1=130,1 mm
lmin=N+ai lmin=130-0,2=129,8 mm
Tl=as-ai Tl=+0,1-(-0,2)=0,3 mm
EXEMPLUL 5.
N=90 mm as=+0,02 mmai=-0,03 mm
Tl=as-ai Tl=+0,02-(-0,03)=0,05 mm
EXEMPLUL 6.
N=30 mm as=+0,1 mm ai=-0,2 mm
Tl=as-ai Tl=+0,1-(-0,2)=0,3 mm

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
2.1.GENERALITĂŢI
DEFINITIE:
Ajustajul reprezintă relația dintre dimensiunile a două piese care se asamblează
prin întrepătrundere.
Organele de maşini din categoria arborilor şi alezajelor se obţin în urma unor
prelucrări mecanice prin aşchiere.Ele sunt destinate, în general, asamblării.
Practic, la asamblare, apar două situaţii:
1. Diametrul efectiv al alezajului ≥ diametrul efectiv al arborelui.
2. Diametrul efectiv al alezajului ≤ diametrul efectiv al arborelui.
În primul caz, alezajul cu arborele determină o asamblare cu joc, iar în al
doilea caz, o asamblare cu strângere.
ASAMBLAREA CU JOC
Condiţia realizării acestui tip de asamblare este dată de relaţia:
Def ≥ def
unde:
Def este diametrul efectiv al alezajului;
T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 1

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
def este diametrul efectiv al arborelui.
Jocul efectiv al asamblării se determină cu relaţia:

Jef = Def - def
Jocul efectiv poate avea valoare pozitivă sau zero.
Fig.2.1.1.Asamblare cu joc
Jocul efectiv poate fi determinat şi cu relaţia:
Jef = Aef - aef
ASAMBLAREA CU STRÂNGERE
Condiţia realizării acestui tip de asamblare este dată de relaţia:
Def ≤ def
unde:
Def este diametrul efectiv al alezajului;
def este diametrul efectiv al arborelui.
Strângerea efectivă a asamblării se determină cu relaţia:

Sef = def - Def
Strângerea efectivă poate avea valoare pozitivă sau zero.

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.2.1.2.Asamblare cu strângere
Strângerea efectivă poate fi determinată şi cu relaţia:
Sef = aef -Aef
Comparând relaţiile pentru determinarea jocului şi a strângerii efective,
se poate concluziona că strângerea este un joc negativ(şi invers).
În producţia de serie mare şi masă, la asamblarea alezajelor cu arborii,
apare noţiunea de ajustaj(sinonim cu asamblare).
2.2.AJUSTAJE CU JOC.
Ajustajul cu joc apare la asamblarea a două piese arbore-alezaj, când rezulta-tul
asamblării este un joc(pozitiv sau egal cu zero).Pentru a determina un ajustaj cu joc,
ansamblul alezaj-arbore trebuie să prezinte acelaşi diametru nominal, N.
Fig.2.2.1.Ajustaj cu joc
MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Din figura 2.2.1, se constată condiţia: Ai =0
tabelul 2.2.1.
ALEZAJ ARBORE
N Diametrul nominal N Diametrul nominal
Dmax Diametrul maxim dmax diametrul maxim
Dmin Diametrul minim dmin diametrul minim
As Abaterea superioară as abaterea superioară
Ai Abaterea inferioară ai abaterea inferioară
TD Toleranţa la diametru Td Toleranţa la diametru
Din figura 2.2.1. rezultă următoarele relaţii de calcul:
Jmax = Dmax - dmin Jmin = Dmin - dmax
Jmax = As - ai Jmin = A i - as
Toleranţa ajustajului cu joc se determină cu relaţia:
Tj = Jmax - Jmin sau Tj = TD + Td
Ajustajele cu joc pot fi diferite, în raport cu valorile jocurilor limită şi a

tole-ranţei ajustajului.Tipul ajustajului poate fi determinat prin reprezentarea
grafică simplificată, comună pentru alezaj(toleranţa) şi pentru arbore (toleranţa).
Condiţia Ai = 0 evidenţiază sistemul alezaj unitar, iar condiţia as = 0, sis-
temul arbore unitar.
În figura 2.2.2 se pot evidenţia poziţii ale câmpurilor de toleranţă pentru cele
două situaţii.
Alezaj Formula de calcul Arbore Formula de calcul

N N
Dmax N+ As dmax N+ as
Dmin N+ Ai dmin N+ ai
As Dmax - N as dmax - N
Ai Dmin - N ai dmin - N
TD As - A i Td as - ai

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.2.2.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje cu joc).

EXEMPLU DE CALCUL
tabelul 2.2.2
Alezaj Arbore
N 36 mm N 36 mm
Dmax 36+0,125=36,125 mm dmax 36+0=36 mm
Dmin 36+0,090=36,090 mm dmin 36-0,085=35,915 mm
As +0,125 mm=+125 μm as 0 mm=0 μm
Ai +0,090 mm=+90 μm ai -0,085 mm=-85 μm
TD +125-90=35 μm Td 0-(-85)=85 μm

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Ajustaj cu
joc
Fig.2.2.3. Reprezentarea simplificată(ajustaj cu joc)

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
2.3.AJUSTAJE CU STRÂNGERE.
Ajustajul cu strâgere apare la asamblarea a două piese arbore-alezaj, când
rezultatul asamblării este o strângere(pozitivă sau egală cu zero).Pentru a
deter-mina un ajustaj cu strângere, ansamblul alezaj-arbore trebuie să prezinte
acelaşi diametru nominal, N.
Fig.2.3.1.Ajustaj cu strângere
Din figura 2.3.1, se constată condiţia: Ai = 0
tabelul 2.3.1.
ALEZAJ ARBORE
Smax = dmax - Dmin Smin = dmin - Dmax
Smax = as - Ai Smin = ai - As
Toleranţa ajustajului cu strângere se determină cu relaţia:
MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Ts = Smax - Smin sau Ts = TD + Td

Ajustajele cu strâgere pot fi diferite, în raport cu valorile strâgerilor limită
şi a toleranţei ajustajului.Tipul ajustajului poate fi determinat prin reprezentarea
grafică simplificată comună pentru alezaj(toleranţa) şi pentru arbore (toleranţa).
două situaţii.
Fig.2.3.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje cu strângere).

EXEMPLU DE CALCUL
tabelul 2.3.2
Alezaj Arbore
N 20 mm N 20 mm
Dmax 20+0,03=20,03 mm dmax 20+0,18=20,18 mm
Dmin 20+0=20 mm dmin 20+0,08=20,08 mm
As +0,03 mm=+30 μm as +0,18 mm=+180 μm
Ai 0 mm=0 μm ai +0,08 mm=+80 μm
TD 30-0=30 μm Td 180-80=100 μm

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Ajustaj cu
strângere
Fig.2.3.3.Reprezentarea simplificată(ajustaj cu strângere)

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
2.4.AJUSTAJE INTERMEDIARE.
Ajustajul intermediar apare la asamblarea a două piese arbore-alezaj, când
rezultatul asamblării este un joc sau o strângere.Pentru a determina un ajustaj in-
termediar, ansamblul alezaj-arbore trebuie să prezinte acelaşi diametru nominal,
N.
Fig.2.4.1.Ajustaj intermediar
Din figura 2.4.1, se constată condiţia: Ai = 0
tabelul 2.4.1.
ALEZAJ ARBORE
Jmax = Dmax - dmin Smax = dmax - Dmin
Jmax = As - ai Smax = as - Ai

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Toleranţa ajustajului intermediar se determină cu relaţia:
Tt = Smax + Jmax sau Tt = TD + Td

Ajustajele intermediare pot fi diferite, în raport cu valorile jocurilor limită
şi a toleranţei ajustajului.Tipul ajustajului poate fi determinat prin reprezentarea
grafică simplificată comună pentru alezaj(toleranţa) şi pentru arbore (toleranţa).
două situaţii.
Fig.2.4.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje intermediare).

EXEMPLU DE CALCUL
tabelul 2.4.4
Alezaj Arbore
N 20 mm N 20 mm
Dmax 20+0,145=20,145 mm dmax 20+0,165=20,165 mm
Dmin 20+0=20 mm dmin 20+0,080=20,080 mm
As +0,145 mm=+145 μm as +0,165 mm=+165 μm
Ai 0 mm=0 μm ai +0,080 mm=+80 μm
TD +145-0=145 μm Td +165-80=85 μm

MĂSURĂRI TEHNICE
T2
Tanaviosoft 2012
Ajustaj
intermediar
Fig.2.4.3.Reprezentarea simplificată(ajustaj intermediar)

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
1.GENERALITĂŢI
Denumirea de ISO a sistemului provine din limba engleza– Organizaţia
Internaţională de Standardizare (International Standardizing Organization).
La consfătuirea de la New York(1926), această organizaţie care se
numea Asociaţia Internaţională de Standardizare, a propus elaborarea unui
sistem in-ternaţional de toleranţe şi ajustaje.
Pe baza lucrărilor elaborate în etape, între 1949 şi 1957, s-a elaborat siste-
mul ISO, care în anul 1962 a fost acceptat de multe ţări(printre care şi
România) şi adoptat ca Recomandare ISO.
Aplicarea sistemului ISO, în România a început în anul 1967 şi a intrat
în vigoare în anul 1969.
Sistemul de toleranţe şi ajustaje acoperă două game de dimensiuni:
1. 1 … 500 mm.
2. peste 500 mm până la 3150 mm.
Din anul 1988, sistemul ISO a fost reglementat prin patru standarde:
STAS 8100/1-88 – Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru dimensiuni linia-
re. Terminologie şi simboluri.
STAS 8100/2-88 – Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru dimensiuni
linia-re. Toleranţe fundamentale şi abateri fundamentale pentru dimensiuni
până la 3150 mm.
T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 1
MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
re. Clase de toleranţe de uz general pentru dimensiuni până la 3150 mm.
re. Selecţie de clase de toleranţe de uz general pentru dimensiuni până la 3150
mm.
Interschimbabilitatea a impus ca dimensiunile efective ale pieselor să se
realizeze în câmpurile de toleranţe respective. Mărimile acestor câmpuri trebuie
să fie astfel stabilite încât să asigure calitatea şi economicitatea fabricaţiei.
Aceasta implică îndeplinirea a două condiţii principale:
 toleranţele stabilite să poată fi realizate pe maşinile-unelte existente, caracte-
rizate printr-o precizie de prelucrare dată;
 toleranţele să poată fi realizate cu un număr minim de scule, dispozitive,
ve-rificatoare, instrumente de măsurat şi să poată fi utilizate la fabricarea
piese-lor cu forme cât mai variate.
Realizarea condiţiilor respective a impus introducerea următoarelor mă-
suri:
 limitarea dimensiunilor nominale ale pieselor la un număr cât mai restrâns
posibil;
 limitarea numărului de valori ale abaterilor limită ce pot fi prescrise
unei anumite dimensiuni nominale.
Determinarea toleranţelor în conformitate cu condiţiile menţionate, a con-
dus la realizarea unui sistem de toleranţe şi ajustaje internaţional, numit siste-
mul ISO.
Prin sistem de toleranţe şi ajustaje se înţelege o mulţime finită de toleranţe
şi ajustaje, realizate pe bază de experienţă, care asigură o fabricaţie raţională şi
economică.
Această raţionalizare a toleranţelor şi ajustajelor sub denumirea de sistem
de toleranţe şi ajustaje, asigură următoarele :
 se elimină arbitrariul la alegerea toleranţelor şi ajustajelor, având o
impor-tanţă deosebită asupra costului fabricaţiei;
 industria constructoare de maşini are la dispoziţie toată gama de precizii
şi de ajustaje, realizate cu minimum de scule, dispozitive şi verificatoare,
în scopul realizării interschimbabilităţii pieselor;

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
 permite standardizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor, ce
condu-ce la realizarea acestora în număr mic de tipodimensiuni.
2.CARACTERISTICILE SISTEMULUI
DE AJUSTAJE ISO
La baza sistemului de toleranţe şi ajustaje ISO stau următoarele
caracteristici:
1. Baza sistemului de ajustaje.
2. Unitatea de toleranţă şi intervalele de dimensiuni.
3. Treptele de precizie.
4. Regimul de temperatură la control.
5. Ajustajele şi simbolurile pieselor.
2.1.BAZA SISTEMULUI DE AJUSTAJE.

Pentru limitarea numărului de ajustaje s-au stabilit două sisteme de ajustaje:
1. Sistemul alezaj unitar.
2. Sistemul arbore unitar.
În sistemul alezaj unitar, toleranţa alezajului rămâne fixă, ca poziţie, faţă
de linia zero(abaterea fundamentală rămâne constantă).Toleranţa alezajului
unitar este aşezată deasupra liniei zero(Ai = 0).
Fig.2.1.1.Ajustaje in sistemul alezaj unitar(Ai=0)

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
În sistemul arbore unitar, toleranţa arborelui rămâne fixă, ca poziţie, faţă de
linia zero(abaterea fundamentală rămâne constantă).Toleranţa arborelui unitar
este aşezată sub liniei zero(as = 0).
Fig.2.1.2.Ajustaje in sistemul arbore unitar(as=0)

Utilizarea ajustajelor în sistem alezaj unitar sau în sistem arbore unitar
depinde de:
 tipul construcţiei pieselor;
 caracterul asamblării;
 resursele tehnologice de prelucrare.
2.2.UNITATEA DE TOLERANŢĂ
ŞI INTERVALELE DE DIMENSIUNI.
Mărimea toleranţei este în funcţie de:
1. valoarea dimensiunii;
2. condiţiile funcţionale.
Toleranţa unei dimensiuni se poate determina cu relaţia:
unde:
TD –toleranţa dimensiunii;
k - număr adimensional în funcţie de condiţiile funcţionale;
i – uniutatea de toleranţă ISO in funcţie de valoarea dimensiunii.

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
Pentru dimensiunile 1…500 mm, unitatea de toleranţă se determină cu
relaţia:
D este media geometrică a limitelor intervalului de dimensiuni.

Gama de dimensiuni cuprinde 13 intervale principale.
Pentru dimensiunile peste 500 până la 3150 mm mm, unitatea
de toleranţă se determină cu relaţia:
Gama de dimensiuni cuprinde opt intervale principale.

D este media geometrică a limitelor intervalului de dimensiuni.
2.3.TREPTELE DE PRECIZIE.
Domeniul de dimensiuni 1 … 500 mm a fost împărţit în 13 intervale de
dimensiuni şi pentru fiecare interval s-au determinat un număr de 20 toleranţe,
numite toleranţe fundamentale sau trepte de precizie.
Aceste toleranţe sunt simbolizate prin:
ITx (IT01, IT0, IT1, IT2, …, IT18)
Domeniul de dimensiuni nominale 500 … 3150 mm a fost împărţit în 8
in-tervale, stabilindu-se pentru fiecare interval 18 toleranţe fundamentale,
notate cu IT1, IT2, …, IT18.
Sistemul de toleranţe şi ajustaje ISO cuprinde toleranţe fundamentale şi
abateri limită pentru piesele de prelucrat cu configuraţie simplă. Standardul SR
EN 20286-2:1997 înlocuieşte STAS 8100/3 -88 şi cuprinde tabele ale treptelor de
toleranţe şi abaterile limită pentru alezaje şi arbori pentru dimensiuni până la
3150 mm.
În tabelul 2.3.1 (conform ISO 286-1:1988) sunt cuprinse treptele de
toleran-ţe fundamentale, cu următoarele observaţii:
 treptele de toleranţe fundamentale IT01 şi IT0 pentru dimensiuni N ≤ 500 mm
sunt prezentate în ISO 286 -1:1988 (SR EN 20286-1:1996 – Sistem ISO de
tole-ranţe şi ajustaje – Partea 1: Baze de toleranţe, abateri şi ajustaje);
MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
 treptele de toleranţe fundamentale de la IT1 până la IT5 (inclusiv) pentru N
> 500 mm sunt incluse cu caracter experimental;
 treptele de toleranţe fundamentale de la IT14 până la IT18 (inclusiv) nu
trebuie utilizate pentru N ≤ 1 mm.
Domeniul de utilizare al treptelor de precizie
 treptele de toleranţe IT01 … IT4 se folosesc în special pentru piese de
mecani-că fină, pentru calibre, mecanisme de precizie etc.;
 treptele de precizie de la IT5 la IT11 se folosesc la piesele care formează
ajus-taje în construcţia de maşini ;
 pentru semifabricate forjate, turnate sau laminate, precum şi în cazul di-
mensiunilor libere se folosesc treptele de precizie de la IT12 la IT18. .

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
tabelul 2.3.1

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
2.4.REGIMUL DE TEMPERATURĂ
DE CONTROL.
Valorile sau abaterile efective ale dimensiunilor determinate prin măsurare
sau control sunt considerate ca atare numai dacă, conform ISO, in timpul măsură-
rii sau controlului, temperatura piesei care se măsoară, a mijlocului de măsurare
şi a mediului inconjurător este egală cu temperatura de referinţă de 20°C.
In funcţie de precizia de măsurare necesară se admit abateri de la tempera-
tura de referinţă, care in mod obişnuit pot a vea limite de la °C la °C. Abateri de
temperatură mai mari decat cele admise pot conduce la apariţia unor erori
mari.
Cand este necesar, fie că se aplică diferite măsuri de asigurare a
temperaturii de referinţă standardizate (exemplu: termostatarea incăperilor sau
răcirea piese-lor), fie că se calculează erorile datorate diferenţei faţă de
temperatura de referinţă şi se aplică corecţiile respective.
2.5.AJUSTAJE ŞI SIMBOLURI.
În sistemul de toleranţe şi ajustaje ISO, sunt prevăzute 28 de poziţii ale
câmpului de toleranţă faţă de linia zero.
Pentru alezaje, simbolurile sunt cu majuscule, iar pentru arbori,
simbolurile sunt cu minuscule.
Simbolul H(Ai=0) este pentru sistemul alezaj unitar, iar pentru sistemul ar-
bore unitar, simbolul este h(as=0).
Simbolurile poziţiilor câmpurilor de toleranţă evidenţiază următoarele
tipuri de ajustaje:

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
3.ALEGEREA PRECIZIEI
ŞI A AJUSTAJELOR
Precizia de execuţie a pieselor se alege în funcţie de:
posibilităţile de realizare;
economicitateaprelucrării şi a
asamblării;condiţiile de funcţionare şi de
exploatare.
3.1.AJUSTAJE CU JOC.
Ajustajele cu joc se utilizează în următoarele situaţii:
 piesele asamblate au mişcare relativă între ele(mişcare de rotaţie
sau mişcare de translaţie;
 piesele asamblate se montează sau se demontează frecvent.
Mărimea toleranţelor la dimensiuni şi mărimea jocurilor depind de :
 mărimea şi caracterul solicitărilor;
 viteza de deplasare relativă;
 lungimea de contact;
 regimul de temperatură;
 caracteristicile mediului în care funcţionează.
Ajustaje cu joc Ajustaje cu joc Ajustaje cu joc Ajustaje cu joc Ajustaje cu joc Ajustaje cu joc Ajustaje cu joc
minim=0 foarte mic mic mijlociu mijlociu-mare mare foarte mare
H6/h5 H7/h6 H6/g5 H7/g6 H6/f6 H7/f6 H6/e7 H7/e8 H7/d8 H8/d9 H7/c8 H8/c9 H7/c8 H8/b9
H8/h7 H9/h9 G7/h6 H7/f7 H8/f8 H8/e9 E7/h8 D8/h9 H9/d10 H11/c11 H11/a11
H10/h10 H11/h11 H9/f9 F7/h7 H10 /d10 H12/b12
H12/h12 F8/h8 H11/d11 A11/h11
3.2.AJUSTAJE INTERMEDIARE.
Ajustajele intermediare se utilizează pentru piese care să fie bine centrate,
iar montarea-demontarea să se facă uşor.
Ajustaje cu joc probabil mic Ajustaje cu strângere pro- Ajustaje cu strângere pro- Ajustaje cu strângere pro-
şi strângere foarte mică babil mică şi joc mic babil mai mare şi joc mic babil mare şi joc redus
H6/j5 H7/j6 H8/j7 J7/h6 H6/k5 H7/k6 H8/k7 K7/h6 H6/m5 H7/m6 H8/m7 M7/h6 H6/n5 H7/n6 H8/n7 N7/h6

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
3.3.AJUSTAJE CU STRÂNGERE.
Ajustajele cu strângere trebuie să evite, la anumite solicitări mecanice şi
la anumite temperaturi, deplasarea relativă a pieselor asamblate.
Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu

strângere foarte strângere strângere strângere strângere strângere strângere cu
mică mică mijlocie mare foarte mare extrem de caracter spe-
mare cial
H6/n5 H6/p5 H7/p6 H6/r5 H7/r6 H6/s5 H7/s6 H6/t5 H7/t6 H6/u5 H7/u6 H6/v5 H7/v6
P7/h6 H8/r7 H8/s7 S7/h6 H8/u7 U7/h6 H6/x5 X7/h6
4.APLICAŢII

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012
EXEMPLUL 1 (sistem alezaj unitar)

Ajustaj cu strângere mică
Alezajul
As=+21 μm
Ai=0 μm
Arborele
as=+35 μm
ai=+22 μm
EXEMPLUL 2 (sistem arbore unitar)
Alezajul
Ajustaj cu joc foarte mic
As=+40 μm
Ai=+10 μm
Arborele
as=0 μm
ai=-19 μm
Ajustaj cu joc mic
Alezajul
As=+74 μm
Ai=0 μm
Arborele
as=-30 μm
ai=-104 μm

MĂSURĂRI TEHNICE
T3
Tanaviosoft 2012

Ajustaj cu joc foarte mic
Alezajul
As=+21 μm
Ai=0 μm
Arborele
as=-7 μm
ai=-20 μm

0 Precizia Prelucrarii Asamblarea Pieselor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Precizia Prelucrarii Asamblarea Pieselor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MĂSURĂRI TEHNICE

Dimensiunea liniară sau unghiulară este caracteristica geometrică care determină

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 1

1. Dacă E ≤Lmin sau E≥Lmax , piesa este considerată rebut.

ABATEREA LIMITĂ SUPERIOARĂ(As).

ABATEREA LIMITĂ INFERIOARĂ(Ai).

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 4

F-F’ generatoarea comună;

Prin suprapunerea alezajelor din Fig.1.2.1 se obţine o reprezentare grafică

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 5

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 6

Fig.1.2.5.Reprezentarea convenţională pentru alezaje

Fig.1.2.6.Reprezentarea convenţională pentru arbori

Reprezentarea grafică simplificată pentru alezaje şi pentru arbori este

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 7

Pe linia de cotă se înscriu valoarea diametrului nominal şi abaterile.

EXEMPLUL 3. N=20 mm As=+0,2 mm Ai=-0,2 mm

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 9

T1-Precizia dimensiunilor autor: profesor Tanase Viorel 10

Condiţia realizării acestui tip de asamblare este dată de relaţia:

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 1

Jocul efectiv al asamblării se determină cu relaţia:

Condiţia realizării acestui tip de asamblare este dată de relaţia:

Strângerea efectivă a asamblării se determină cu relaţia:

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 2

Din figura 2.2.1. rezultă următoarele relaţii de calcul:

Jmax = Dmax - dmin Jmin = Dmin - dmax

Tj = Jmax - Jmin sau Tj = TD + Td

Ajustajele cu joc pot fi diferite, în raport cu valorile jocurilor limită şi a

Alezaj Formula de calcul Arbore Formula de calcul

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 4

Fig.2.2.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje cu joc).

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 5

Fig.2.2.3. Reprezentarea simplificată(ajustaj cu joc)

Din figura 2.3.1. rezultă următoarele relaţii de calcul:

Smax = dmax - Dmin Smin = dmin - Dmax

Ts = Smax - Smin sau Ts = TD + Td

Fig.2.3.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje cu strângere).

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 8

Fig.2.3.3.Reprezentarea simplificată(ajustaj cu strângere)

Din figura 2.4.1. rezultă următoarele relaţii de calcul:

Jmax = Dmax - dmin Smax = dmax - Dmin

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 10

Tt = Smax + Jmax sau Tt = TD + Td

Fig.2.4.2.Reprezentarea simplificată(ajustaje intermediare).

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 11

Fig.2.4.3.Reprezentarea simplificată(ajustaj intermediar)

T2-Ajustaje autor: profesor Tanase Viorel 12

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 2

2.1.BAZA SISTEMULUI DE AJUSTAJE.

Fig.2.1.1.Ajustaje in sistemul alezaj unitar(Ai=0)

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 3

Fig.2.1.2.Ajustaje in sistemul arbore unitar(as=0)

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 4

D este media geometrică a limitelor intervalului de dimensiuni.

Gama de dimensiuni cuprinde opt intervale principale.

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 6

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 7

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 8

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 9

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 10

Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu Ajustaje cu

T2-Sistemul de ajustaje şi toleranţe_ISO autor: profesor Tanase Viorel 11