Sunteți pe pagina 1din 12

Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la

Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Cursul 5

Urmele biologice de natură umană

Prezentul document conține informații privind următoarele tipuri de urme


biologice:

I. Urmele de sânge
II. Urmele de salivă
III. Urmele de spermă
IV. Alte tipuri de urme biologice (urmele de urină și urmele de transpirație)

I. Urmele de sânge

• Au foarte mare importanță în cercetarea criminalistică, motiv pentru


care găsirea lor reprezintă o prioritate pentru organele de urmărire penală.

• Urmele de sânge sunt căutate pe:


- corpul victimei și al presupusului agresor și pe hainele acestora;
- sol, podea;
- obiectele folosite la săvârșirea faptei;
- obiecte aflate în spațiul în care s-a săvârșit fapta;
- vegetație – dacă fapta a fost săvârșită în exterior etc.

• Numărul și localizarea urmelor, ca și volumul de sânge găsit,


determină cantitatea și calitatea informațiilor care pot fi obținute. Uneori,
o baltă de sânge poate duce la strângerea unui număr mai mic de
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

informații utile decât câteva pete bine definite. Aceasta, deoarece o


cantitate mare de sânge poate să nu permită identificarea modului în care
s-a format acea pată. În ceea ce privește cantitățile foarte mici de sânge (o
picătură sau două), este posibil ca acestea să nu poată furniza prea multe
informații.

Figurile 1-6. Tipuri de urme de sânge


Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Adesea, făptuitorii încearcă îndepărtarea urmelor de sânge, motiv


pentru care investigatorii folosesc metode de a evidenția urmele rămase în
urma încercărilor infractorilor de îndepărtare a petelor de sânge.

• Una dintre metodele frecvent folosite este utilizarea luminolului.


• Luminolul (C8H7N3O2)– este o substanță solidă, cristalină, de
culoare alb-gălbuie, solubilă în majoritatea solvenților organici polari și
insolubilă în apă. Reacționează cu fierul din hemoglobină, prin reacție
producându-se o luminiscență care durează puțin, vizibilă cu ochiul liber
dacă la fața locului este întuneric. Petele de sânge relevate prin această
luminiscență se vor fixa prin fotografiere.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Figurile 7-8. Urme de sânge relevate prin utilizarea luminolului

• Trebuie grijă la situațiile de pozitivitate falsă – deoarece luminolul


determină luminiscență și în contact cu alte substanțe decât hemoglobina
(de exemplu, aceste alte substanțe pot fi: produse de curățenie ce conțin
clor; suc de portocală, banană, hrean, păstârnac, nap, praz, morcov;
anumite vopsele; lacuri).
• Dacă se poate aștepta 1-2 zile, timp în care să se aerisească
încăperile, produsele cu clor s-ar evapora și nu ar mai influența rezultatul
investigației; dar, de regulă, nu se poate aștepta, motiv pentru care se
folosesc soluții menite să diferențieze reacția dintre sânge și luminol de
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

reacția dintre sânge și produsele pe bază de clor (de exemplu, în acest


scop se poate folosi o soluție de glicocol sau glicină, cu un pH de 12).
• Există formule comerciale ale luminolului ușor de folosit (de
exemplu Bluestar).
• Trebuie precizat că încercarea de îndepărtare a urmelor de sânge cu
produse pe bază de clor poate degrada ADN-ul.
• Tratarea cu luminol a unei zone în vederea evidențierii urmelor de
sânge, în principiu, nu duce la degradarea ADN-ului; totuși, testele arată
că expunerea prelungită la luminol a unei pete de sânge poate duce la
degradarea ADN-ului; oricum, utilizarea luminolului poate evidenția
urme de sânge care nu pot fi evidențiate prin nicio altă metodă.

• Pot exista situații în care investigatorii găsesc pete care seamănă cu


cele de sânge. Pentru diferențierea sângelui de alte substanțe se folosesc
metode specifice, precum:
- reacția Kastle-Meyer;
- utilizarea apei oxigenate, care produce o efervescență specifică în
contact cu sângele; metoda este distructivă, motiv pentru care se utilizează
doar dacă pata este de mari dimensiuni.

►Informații care pot fi obținute prin analiza urmelor de sânge:


• informații privind dinamica activității infracționale;
• dacă sângele este sau nu uman (sângele diferitelor specii de animale
au caracteristici specifice);
• dacă sângele provine de la mai multe persoane;
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• dacă sângele este:


▪ arterial – caz în care este mai deschis la culoare
sau
▪ venos – caz în care este mai închis la culoare (de asemenea, este
important și că pH-ul sângelui venos este puțin mai scăzut decât al
sângelui arterial);
• aproximativ cât de veche este urma;
• dacă persoana a consumat anumite substanțe (alcool, medicamente,
droguri);
• zona de pe corp din care provine sângele/tipul de sânge (dacă
sângele are celule epiteliale fără nucleu, este un indiciu că provine din
cavitatea bucală; dacă nu conține fibrină și are aciditate ridicată, avem
indicii că este sânge menstrual);
• informații obținute prin analiza ADN.

►Informații privind dinamica activității infracționale care pot fi


obținute prin analiza urmelor de sânge
• Studiul urmelor de sânge (în engleză Bloodstain Pattern Analysis -
BPA) reprezintă o sursă foarte utilă de informații privind desfășurarea
activității infracționale.
• Primul studiu în acest sens a apărut în 1895, când Eduard
Piotrowski (de la Universitatea din Cracovia) a publicat o lucrare despre
formarea, forma și răspândirea urmelor de sânge provenite din răni la cap.
• Cazul Sam Sheppard este important pentru a evidenția importanța
analizei urmelor de sânge pentru stabilirea dinamicii infracționale. În
acest caz, inculpatul a fost achitat, pe baza inconsecvenței dintre urmele
care ar fi trebuit găsite asupra sa și urmele găsite efectiv.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Informațiile se pot referi la:


- poziția făptuitorului și a victimei;
- arma utilizată;
- nivelul de forță care a fost folosit;
- dacă persoana se afla sau nu în mișcare;
- dacă a avut loc o luptă;
- dacă sunt urme de transfer;
- dacă făptuitorul a încercat să șteargă urmele etc.
• Aceste informații sunt utilizate, de regulă, pentru a
confirma/infirma anumite versiuni de investigație sau susținerile
diverselor persoane (de exemplu, dacă inculpatul susține că a fost în
legitimă apărare).

►Forma urmelor de sânge


Urmele de sânge pot fi sub formă de picătură, baltă sau dâră.
■ Picăturile de sânge – au forme diferite, în funcție de tipul de sânge,
obiectul folosit pentru săvârșirea actului de violență etc. Ele pot avea:
- formă de stea cu ramificații – picăturile de sânge arterial;
- formă de urme clar conturate – picăturile de sânge venos;
- formă alungită, cu partea subțire spre sensul de deplasare, dacă persoana
este în mișcare.
■ Balta de sânge – se formează prin scurgerea unei cantități mari sau
relativ mari de sânge. Precizări:
- dacă suportul nu este înclinat, forma e relativ rotundă;
- dacă planul este înclinat, sângele se va scurge în direcția înclinării;
- dacă suportul este absorbant, nu va rămân o baltă, ci o urmă (pe covor,
nisip etc).
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

■ Dâra de sânge – se formează prin transferul urmelor de sânge de pe un


suport pe altul (de exemplu, dacă victima, rănită, se târăște).

►Ridicarea urmelor de sânge


• Datorită importanței urmelor de sânge, la ridicarea lor trebuie
respectate condiții menite să ducă la obținerea maximului de informații.
• Dacă sângele este în stare lichidă, se poate ridica astfel:
- folosind pipeta, după care se pune în eprubete;
- folosind hârtie de filtru.
• Dacă sângele este coagulat, se va răzui (de regulă, cu o porțiune din
suport) sau se solubilizează cu apă distilată și se ridică apoi cu hârtie de
filtru.
• Dacă urma este pe zăpadă, se așază sub urmă o hârtie de filtru.
• Dacă urma este pe diferite obiecte (pahar, cuțit, pistol etc.) se ridică
obiectele și se ambalează în pungi de hârtie după uscarea urmei, fiind apoi
transportate în laborator.
• Urmele de sânge se pot găsi împreună cu alte tipuri de urme (salivă,
spermă etc.), de aceea trebuie create condiții pentru analiza tuturor
tipurilor de urme.
• Analiza trebuie făcută cât mai repede posibil după ridicare.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

II. Urmele de salivă

► Pot oferi informații importante, de exemplu:


• dacă urma este de natură umană sau animală;
• informații privind flora microbiană și elementele celulare;
• dacă persoana desfășoară o anumită profesie (de exemplu, dacă este
miner);
• grupa sangvină, dacă persoana este de tip secretor. Posibilitatea de
a stabili grupa sangvină prin analiza urmelor de salivă se bazează pe
faptul că, în cazul a 80% din populație, antigenele specifice grupei
sangvine există și în secrețiile organismului, deci și în salivă. Persoanele
la care antigenele grupei de sânge există și în secreții se numesc persoane
de tip secretor.
• prin analiza ADN.
► Urmele de salivă se pot găsi pe: tacâmuri, mucuri de țigară, batiste,
obiecte de cult, lenjerie de pat, podea etc.
• Urmele în stare lichidă sunt incolore.
• Urmele uscate au culoarea galben deschis.
• Pot fi utilizate lămpi cu lumină vizibilă sau invizibilă (UV) pentru
găsirea lor.
• Deoarece se pot confunda cu alte tipuri de urme de fluide corporale,
se folosesc metode de diferențiere. De exemplu, se poate utiliza amidonul,
care în contact cu saliva hidrolizează, ceea ce duce la colorarea în
albastru, care dispare la cald.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

III. Urmele de spermă

• Se găsesc, de regulă, în cazul săvârșirii infracțiunilor contra vieții


sexuale și contra vieții.
• În unele cazuri de sinucidere (de regulă, prin spânzurare), practica a
arătat că există o ejaculare involuntară.
• Se găsesc, de regulă, pe îmbrăcăminte (de regulă pe lenjeria de
corp), lenjeria de pat, pe podele, pe covoare, pe sol etc.
• Pentru descoperirea lor se pot utiliza surse de radiații ultraviolete
(UV), deoarece sperma prezintă fluorescență albastră sub efectul razelor
UV scurte. Trebuie ținut cont de faptul că există risc de confuzie,
deoarece și alte tipuri de urme pot prezenta fluorescență în același spectru
de lungimi de undă.
• Pot fi descoperite și utilizând lumina vizibilă. În acest caz,
investigatorii vor ține cont de următoarele caracteristici:
♦ în stare umedă, consistența este vâscoasă, omogenă, de regulă gri-
opalescentă, cu variate grade de opacitate. Culoarea gălbuie sau roșiatică poate
indica o boală a persoanei în cauză (de exemplu, icter, hematospermie etc.).
♦ în stare uscată, culoarea este gri-albicioasă, iar urma este:
▪ aspră (dacă se formează pe un suport absorbant);
▪ cu aspect de crustă lucioasă cu solzi (dacă suportul nu are putere de
absorbție).
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

►Ridicarea și transportul urmelor de spermă


- Trebuie respectate reguli menite să prevină distrugerea
spermatozoizilor.
- Se interzice răzuirea urmelor de spermă, deoarece se pot distruge
spermatozoizii.
- De regulă, se ridică împreună cu o porțiune din suportul pe care s-
au format.
- Dacă urma este umedă, se folosește pipeta sau hârtia de filtru.
- Dacă urma este uscată, mai întâi se solubilizează.
►Valoarea de identificare a urmelor de spermă
♦ Urmele de spermă pot oferi informații privind:
• mobilul săvârșirii faptei;
• aspectele poziționale;
• grupa sangvină (dacă persoana este de tip secretor);
• eventualele boli venerice ale făptuitorului;

♦ De asemenea, informații importante pentru identificare pot fi obținute


prin analiza formei spermatozoizilor. Unele studii arată că forma
spermatozoizilor este unică la fiecare bărbat, deși variază de-a lungul
vieții unui individ.

♦Urmele de spermă pot fi supuse și analizei ADN.


Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

IV. Alte tipuri de urme biologice

►Urmele de urină pot oferi informații :


- privind grupa sangvină (dacă persoana este de tip secretor);
- privind existența hormonilor de sarcină;
- prin analiza ADN.

►Urmele de transpirație pot oferi informații privind:


- grupa sangvină (dacă persoana este de tip secretor);
- existența metaboliților care indică ingerarea anumitor substanțe.
Dacă urmele de transpirație conțin celule ale unor țesuturi corporale (de
regulă, țesut epitelial), se poate face și analiza ADN.