UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

DEȘCAN VERONICA

STADIUL ACTUAL AL RELAȚIILOR DINTRE REPUBLICA

MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

Referat stiintific / studiu de caz

Conducător ştiinţific:

Autorul: DEȘCAN VERONICA

CHIŞINĂU-2017

1
 CUPRINS

Lista abrevierilor:

RM-Republica Moldova
AA- Acord de Asociere
APAC-Acordul de Parteneriat și Cooperare
DCFTA- Deep and Comprehensive Free Trade Area
ZLSAC- Zona de Liber Schimb Cuprinzator și Aprofundat
PAUERM- Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova
OCM-Organizația Mondială a Comerțului
Introducere...............................................................................................................................3

I.Acord de Asociere dintre RM și UE I ................................................................................4-7

1.1 Semnarea Acordului de Asociere…………....…….........................................................4-5

1.2 Prevederile AA ................................................................................................................6-7
1.3 Regimul Liberalizat de Vize…………....………………………........................................7

II. Zone de Liber Schimb (ZLSAC) II ............................................................................8-12

2.1 Prevederile DCFTA................................................................................................................8

2.2 Impactul asupra exporturilor.............................................................................................9-10
2.3 Efectele pe termen lung (ZLSAC)…….....…………………………...........................10-11

Concluzii şi recomandări.................................................................................................................12

Bibliografie......................................................................................................................................3-11

Anexe.............................................................................................................................................12

2
Introducere
Acordul de Asociere va îmbunătăţi substanţial relaţiile dintre UE şi RM, va consolida relaţiile
în domeniul politic şi cel al politicii externe și de securitate. Noul instrument va ajuta, de
asemenea, la armonizarea legislaţiei şi standardelor aplicate în Moldova cu cele din UE, în
vederea valorificării beneficiilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLASC).
Actualitatea subiectului este una incontenstabilă, vectorul european al relațiilor externe al
Republicii Moldova este cel mai în vogă subiect în cercurile politice și academice.

În prezent relaţiile de cooperare economică dintre UE şi RM capătă o nouă formă şi chiar poate
fi atestat un interes sporit pentru Republica Moldova din partea Bruxelles-ului, fapt care nu se
datorează unei dorinţei de stabilitate la frontierele UE şi consolidării bunelor relaţii cu vecinii şi
posibilii viitori membri. Relaţiile dintre Republicii Moldova şi Uniunea Europeană sînt, cel mai
adesea, privite prin prisma reformelor, a proceselor de transformare a unei foste economii de
comandă. Dar mai există o perspectivă, nu mai puţin elocventă, pentru examinarea acestei relaţii;
este ceea ce numim „procesul de ajungere din urmă” (catching-up), de reducere a marilor
discrepanţe de dezvoltare faţă de Europa Occidentală – în cele din urmă fiind modernizarea
Republicii Moldova. Din acest punct de vedere, trebuie să ne raportăm la teoria şi practica
politicilor economice occidentale, cât şi a proceselor şi fenomenelor care reprezintă dezvoltarea
economică pentru a face faţă aspiraţiilor de integrare europeană. Relaţiile de colaborare dintre
UE si Republica Moldova s-ar putea dezvolta mult mai rapid daca ar exista o unitate de idei şi o
cooperare fructuoasă între elitele politice. Moldova ar trebui să profite de toate oportunităţile ce i
se oferă nu doar declarativ dar şi practic indiferent de conjunctura politică internă. Un efort
depus din partea tuturor structurilor guvernamentale şi neguvernamentale ar reprezenta o
fortificare a acţiunilor şi un efect neîntârziat.

3
Semnarea Acordului de Asociere
Relaţiile Republicii Moldova cu UE au deja o istorie etapizată cu o durată de aproximativ
douăzeci de ani. Etapele sînt caracterizate de nivelul de profunzime și complexitate al relaţiilor
bilaterale, fiind reflectate în acordurile și documentele semnate. Menţionarea acestui fapt este
necesară pentru a ne convinge că actualul stadiu al relaţiilor bilaterale, marcat de încheierea
Acordului de Asociere, a fost precedat de semnarea documentelor anterioare, de importanţă
majoră. Așadar, progresul a fost unul succesiv. Acest parcurs succesiv reprezintă chezășia că
semnarea Acordului de Asociere este un pas bine chibzuit ce reiese dintr-o necesitate obiectivă,
firească, argumentată și testată de UE în raporturile sale cu alţi subiecţi internaţionali, care au
urmat un traseu similar, încununat de succes.

În iunie 2008 a expirat termenul de zece ani prevăzut pentru APC 1, existînd necesitatea
substituirii acestui acord cu altul. Pentru UE, această problemă era comună în raporturile cu toate
republicile ex-sovietice, care au semnat acorduri de parteneriat și cooperare. De aceea, UE a
decis să propună partenerilor din Europa de Est, pe care îi trata nu ca pe vecini ai Europei, ci ca
pe vecini în Europa, o nouă „generaţie“ de acorduri. În acest context, pe 12 ianuarie 2010,
Republica Moldova și Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui document ambiţios –
Acordul de Asociere – care să înlocuiască APC. Paralel, autorităţile europene au negociat și, la
finele anului 2010, au definitivat cu Guvernul Republicii Moldova Planul de Acţiuni în
domeniul liberalizării regimului de vize2 , care conţinea patru blocuri importante: securitatea
documentelor; imigraţia ilegală; ordinea publică și securitatea; relaţiile externe și drepturile
fundamentale. Cît de eficient și operativ a fost implementat planul putem judeca după faptul că
Republica Moldova a fost invitată la summitul UE de la Vilnius, care a avut loc pe 28-29
noiembrie 2013, să parafeze Acordul de Asociere, semnat pe 27 iunie 2014 și ratificat cîteva zile
mai tîrziu, pe 2 iulie. Acordul de Asociere a intrat în vigoare după data depunerii tuturor
instrumentelor de ratificare. Odată cu semnarea noului document juridic 3 privind relaţiile UE cu
Republica Moldova au rămas valabile priorităţile și angajamentele de reformă necesare pentru a
corespunde criteriilor politice de implementare a standardelor și principiilor comunitare:
1
http://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue

2
http://agepi.gov.md/sites/default/files/2015/09/plan-actiuni-DCFTA_02-12-2010.pdf

3
http://dcfta.md/continutul-acordului-de-asociere-dintre-rm-si-ue

4
drepturile omului; standardele democratice; o justiţie independentă și eficientă; probitatea
guvernării, capacităţi administrative și combaterea corupţiei etc.

Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană

AA cuprinde mai multe domenii (Anexa 1) precum: politic, economic, instituțional,juridic,
etc. La acest capitol mă voi opri asupra cadrului instituțional și juridic. Reformele într-un cadrul
instituţional vor fi dezvoltate în privinţa chestiunilor bilaterale și internaţionale de interes
mutual. Acest tip de dialog se va desfășura în cadrul Consiliului de Asociere, creat în temeiul
articolului 434 al Acordului, și de comun acord în cadrul reuniunilor dintre reprezentanţii UE și
Republicii Moldova, care se vor desfășura regulat la nivel ministerial. Așadar, Acordul de
Asociere prevede înfiinţarea unui Consiliu de Asociere, care vine să înlocuiască Consiliul de
Cooperare, creat în cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare, fiind, de fapt, echivalentul
acestuia în noul cadru al relaţiilor bilaterale dintre UE și Republica Moldova. Consiliul de
Asociere va avea sarcina să supravegheze și să monitorizeze aplicarea AA, examinînd orice fel
de probleme majore apărute în cadrul implementării Acordului, precum și a orice alte aspecte
bilaterale sau internaţionale de interes comun. În acest scop, Consiliul de Asociere se va reuni la
nivel ministerial, la intervale regulate, cel puţin o dată pe an, precum și atunci cînd împrejurările
vor sugera necesitatea întrunirilor suplimentare. Configuraţia și participarea la întrunirile
Consiliului de Asociere va putea fi stabilită pornind de la tematica discutată.

Reforma internă ţintește spre asigurarea unei bune guvernări prin:

• sporirea eficacităţii instituţiilor democratice și a statului de drept;

• respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului;
• continuarea reformelor în sistemul judiciar, asigurarea independenţei sistemului
judiciar, imparţialităţii și eficacităţii organelor de drept;
• continuarea reformelor în domeniul administraţiei publice și dezvoltarea unui serviciu
public responsabil, eficient, transparent și profesionist;
• combaterea eficientă a corupţiei4, inclusiv prin sporirea cooperării internaţionale.

4
http://infoeuropa.md/judiciar/combaterea-coruptiei-o-prioritate-pe-termen-lung-pentru-colectivitatile-locale/

5
 Prevederile AA cu privire la justiție, libertate și securitate sînt subiectele unui capitol aparte
al Acordului de Asociere, care prevede că respectarea drepturilor omului și libertăţilor
fundamentale stă la baza cooperării în domeniile libertăţii, securităţii și justiţiei. În acest sens,
principiul supremaţiei legii urmează să asigure independenţa sistemului judiciar, accesul
cetăţenilor la justiţie și dreptul la un proces judiciar echitabil. O atenție sporită este aigurată
protecției datelor cu caracter personal. Părţile vor asigura un nivel corespunzător în privinţa
protecţiei datelor cu caracter personal, prelucrate în cadrul cooperării poliţienești și judiciare în
materie penală. Transferul de date cu caracter personal între părţi trebuie să aibă loc doar dacă
acesta este necesar pentru implementarea de către autorităţile competente ale Părţilor a
acordurilor încheiate între acestea privind:

• prevenirea și combaterea crimei organizate, corupţiei și altor activităţi ilegale;

• combaterea contrabandei și traficului cu fiinţe umane, cu arme și cu droguri ilegale;
• prevenirea falsificării documentelor; combaterea crimelor cibernetice, spălării banilor,
combaterea finanţării terorismului.

Instrumentul principal de implementare a Acordului de Asociere îl constituie Agenda de

Asociere5, negociată cu Comisia Europeană. Agenda de asociere înlocuieşte Planul de Acţiuni
RM-UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate a UE.
Agenda de Asociere identifică domeniile prioritare de implementare a prevederilor Acordului de
Asociere în primii trei ani de la intrarea în vigoare a acestuia. La capitolul implementare a
Planului de acțiuni cu privire la Acorsul de Asociere, membrii Guvernului au concluzionat că
avem restanțe la cca 63% din obiective propuse.6

Regimul Liberalizat de Vize

O recunoaștere a progreselor obţinute în domeniul circulației libere este că Republica
Moldova a obţinut regimul liberalizat de vize pentru călătorii și vizite pe termen scurt în 26 de
ţări ale UE din spaţiul Schengen.

5
http://www.mfa.gov.md/img/docs/Agenda-de-Asociere-RO.pdf
6
http://infoeuropa.md/legislatie/restante-in-proportie-de-63-la-suta-la-implementarea-acordului-de-asociere/

6
 Începînd cu 28 aprilie 2014 a fost liberalizat regimul de vize pentru cetăţenii RM prin
modificarea Regulamentului UE nr. 539/20017 privind abolirea obligaţiei de viză pentru
călătoriile de scurtă durată pentru cetăţenii RM posesori ai paşaportului biometric în spaţiul
Schengen, la 27 noiembrie 2013. Propunerea respectivă a confirmat că Republica Moldova a
îndeplinit toate condiţionalităţile Planului de Acţiuni şi a fost susţinută de Consiliul UE la 20
decembrie şi Parlamentul European la 27 februarie 2014.

Liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE

nr. 539/2001 privind lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea
frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sînt exoneraţi de această obligaţie. 8
Pentru coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu UE asigură
implementarea Matricei de politici în formă de suport direct bugetului pentru implementarea
Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru anii 2014 – 2016 în valoare de
21 mln euro.

Astfel, mai mult de 300.000 de cetățeni din RM au beneficiat de călătorii fără vize în spațiul
Schengen, nefiind înregistrate multiple cazuri de neadmitere a intrării pe teritoriul SMUE 9,
întoarcere de la frontieră, depășire a perioadei de 90 de zile, precum și solicitări de azil. În
procesul de apropiere graduală a Republicii Moldova de UE, al realizării libertăţilor circulaţiei,
s-a acordat atenţie gestionării comune a fluxurilor de migraţie între teritoriile părţilor. Pe de altă
parte, s-au întreprinde măsuri pentru implementarea deplină a Acordului dintre UE și Republica
Moldova cu privire la readmiterea persoanelor care locuiesc fără permis de ședere, intrat în
vigoare pe 1 ianuarie 2008. În acest scop, s-a consolidat dialogul existent cu privire la migraţie,
protecţia internaţională, migraţia ilegală, contrabanda și traficul cu fiinţe umane.

7
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001R0539&from=RO

8
http://eur-lex.europa.eu/oj/2014/04/direct-access.html?ojYear=2014

9
http://gov.md/europa/sites/default/files/document/attachments/Ghid_fara_vize.pdf

7
 Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLASC)
Integrarea economică a Republicii Moldova pe piaţa internă a UE, în Acordul de Asociere,
a fost prevăzută să fie realizată prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător (DCFTA)10. În acest scop, sunt promovate reformele economice, susţinute de UE,
avînd la bază principiile economiei de piaţă. Crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător prevede armonizarea amplă a reglementărilor și liberalizarea accesului la piaţă, în
conformitate cu drepturile și obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Organizaţiei
Mondiale a Comerţului (OMC) a UE și Republicii Moldova. Prin aceasta, va este creat un nou
climat pentru relaţiile economice dintre UE și Republica Moldova, ceea ce va înlesni dezvoltarea
comerţului și atragerea investiţiilor și va stimula concurenţa. Toţi acești factori urmează să
contribuie, în mod hotărîtor, la procesul de restructurare și modernizare a economiei.

Majoritatea recomandărilor UE cu privire la implementarea DCFTA reprezentă, de fapt,

restanţele majore ale Republicii Moldova în implementarea părţii economice a PAUERM 11.
Planul de Acţiuni12 privind implementarea Recomandărilor UE este structurat în 13 domenii,
ultimele măsuri planificate pentru implementare fiind pentru anul 2015. Aceste domenii au
inclus acţiuni care, în mod direct, aveau legătură cu accesul produselor moldovenești pe pieţele
europene. Alte acţiuni planificate – cum ar fi dreptul societăţilor comerciale, climatul
investiţional, dreptul proprietăţii intelectuale, achiziţiile publice, concurenţa, dezvoltarea durabilă
– nu influenţau în mod direct competitivitatea produselor moldovenești, dar Republica Moldova
s-a angajat totuși să creeze nu o zonă de liber schimb ordinară, ci una aprofundată și
comprehensivă. Literalmente, aceasta înseamnă că părţile aspiră la o integrare economică care ar
depăși domeniul comercial, UE fiind interesată, prin companiile sale, să întîlnească în Moldova
un climat de afaceri clar și prietenos, asistat de o justiţie independentă și competentă. Planul a
servit în calitate de ghid pentru autorităţile moldovenești, acestea ambiţionîndu-se să-l
implementeze eficient și operativ.

10
http://dcfta.md/sistemul-de-coordonare

11
http://www.pro-science.asm.md/docs/pol_edu_II.pdf

12
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337757

8
Impact asupra exporturilor
DCFTA are un impact pozitiv asupra exporturilor Moldovei către UE. În 2015, prețurile
produselor de bază pe piața internațională au scăzut puternic. De exemplu, prețurile de export
practicate în Moldova pentru semințe de floarea soarelui au scăzut cu 12%, pentru nuci cu 14%
și pentru cabluri izolate cu 17%. Din cauza șocurilor prețului, în 2015 au scăzut veniturile din
export, inclusiv cele din UE (cu 2,3%). Dacă filtrăm acest șoc al prețurilor, în termeni reali,
exporturile către UE au crescut cu 27%. Prin urmare, DCFTA a avut un impact puternic pozitiv
asupra exporturilor către UE, însă acest impact a fost slăbit de declinul masiv al prețurilor de
export. În 2016, exporturile către UE au fost recuperate în întregime și au depășit nivelul din
2014 (+6,9%) și 2015 (+9,4%).

Fig. 1

Intensificarea comerțului cu UE nu constituie o noutate, ci o tendință pe termen lung, care a

început cu mai mult de 10 ani în urmă, cu mult înainte ca DCFTA să fie semnat. Începând cu
2004, exporturile moldovenești către UE au crescut cu mai mult de 10% pe an în medie (în dolari

9
SUA).13 În rezultatul acestei tendințe, în prezent UE este, fără îndoială, partenerul comercial Nr.
1 al Moldovei: 65% din exporturile totale sunt destinate către UE și 49% din importuri sunt
furnizate din UE.

Fig. 2

Impactul pe termen scurt al DCFTA asupra exporturilor către UE :

• În 2015 (adică primul an de implementare), exporturile către UE au scăzut cu 2,3%

• În 2016 exporturile către UE s-au recuperat pe deplin cu o creștere de 6,9% în
comparație cu 2014, adică anul în care a fost semnat ZLSAC o O creștere de 9,4% în
comparație cu anul 2015

Efectele preconizate pe termen lung ale DCFTA :

13
http://www.get-moldau.de/wordpress/wp-content/uploads/2017/03/PB_01_2017_ro.pdf

10
 • Implementarea ZLSAC14 este un proces continuu de armonizare cu normele UE, care ar
putea dura până la 10 ani
• În timpul acestui proces de lungă durată, vor apărea factori adiționali ce vor contribui la
exporturi mai mari către UE
• Costuri mai joase pentru companiile moldovenești de a se conforma cu regulile UE, și
astfel un acces mai bun pe piața UE
• Căpătarea accesului pe piața UE (în special pentru produse animaliere)
• Atragerea investițiilor reale (atât interne și externe) pentru a produce în Moldova și a
exporta în UE → Este foarte probabil că exporturile R. Moldova către UE vor crește în
continuare și astfel vor susține dezvoltarea economică a țării German Economic Team
Moldova 5. Implicațiile pentru politica comercială a Republicii Moldova
• Reorientarea voluminoasă a exporturilor Republicii Moldova către UE reprezintă
rezultatul forțelor pieței, care se vor intensifica în continuare cu suportul ZLSAC
• În ciuda acestui fapt: meritele ZLSAC sunt puse sub semnul întrebării în mod deschis,
iar în schimb se favorizează apropierea de Rusia și Uniunea Economică Euroasiatică
(UEE) Viziunea noastră
• Intensificarea relațiilor comerciale cu Rusia și UEE este justificată
• Însă: Nu în detrimentul comerțului cu UE, din trei motive simple:
• UE reprezintă 65% din exporturile Republicii Moldova; UEE reprezintă 17%
• PIB-ul combinat al UEE constituie mai puțin de 9% din PIB-ul UE

Mai mult decât atât: Dezbaterea curentă poate avea efecte negative asupra investițiilor
aferente exporturilor → Autoritățile Republicii Moldova sunt îndemnate să continue
implementarea ZLSAC; în același timp, reprezentanții oficiali ar trebui să fie foarte atenți
în expuneri și păreri.

Concluzii

14
http://www.mec.gov.md/ro/content/zona-de-comert-liber-cuprinzator-si-aprofundat-rm-ue-zlsac

11
 Acordul de Asociere este unul dintre cele mai importante documente internaţionale pe care
le-a semnat vreodată Republica Moldova. Miza este foarte mare – modernizarea rapidă a ţarii în
decurs de aproximativ 10-15 ani. Potrivit Acordului, modernizarea se va efectua conform
standardelor europene prin asimilarea în proporţie de ~ 70% a acqius-ului comunitar și,
respectiv, prin implementarea prevederilor acestuia. Este vorba de un efort enorm pe care
trebuie să-l facă conjugat societatea moldovenească, politicienii, deopotrivă cu cetăţenii. Pentru
a realiza prevederile politicii sociale, statul se implică tot mai activ în viaţa economică şi
politica de repartizare a bunurilor societăţii, protejând anumite categorii ale populaţiei. Aceste
măsuri conduc la minimalizarea conflictelor şi a diferenţierii sociale. Evaluarea eficienţei
acestui sistem social (în ce măsură se rezolvă problemele sociale, evoluţia acestora, cu ce
costuri, care sunt efectele secundare etc.) pot servi drept repere de bază pentru constituirea
Politicii sociale a Republicii Moldova. O prezentare succintă, dar deplină a evoluţiei istorice a
Politicii sociale în UE devine importantă din punctul de vedere al devenirii acesteia ca exemplu
pentru ţara noastră, iar studiul asupra mecanismului de coordonare şi corelaţie a politicii
economice cu politica socială promovată de UE ni se pare foarte actuală pentru guvernanţii
moldoveni. Neglijarea insistentă a existenţei acestei interdependenţe pentru o ţară în tranziţie
spre o economie de piaţă, desechilibrul între declaraţiile făcute pentru organismele financiare
externe şi îndeplinirea cerinţelor acestor organisme faţă de politicile sociale, conduc doar la
agravarea situaţiei interne şi declinul nivelului de trai în Republica Moldova.

12
Anexe

Anexa 1

13