Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -

~ Monica Viorica NEGREA ~

Seminar 7. Preferințele alimentare ale consumatorilor

Preferințele alimentare sunt influențate de aspect, gust, textură, miros,

cultură, vârsta și gen. Atitudinile consumatorilor față de aspectul nutrițional
al alimentelor cresc rapid.
Obiectivul final este ca studenții să tragă concluzii care să furnizeze
informații importante cu privire la comportamentul consumatorilor în
legătură cu intenția de cumpărare.
Pot fi utilizate diferite instrumente și tehnici pentru a evalua preferințele
alimentare. Primul dezvoltat și cel mai metoda folosită frecvent este scara
hedonică. Scara hedonică a fost dezvoltată pentru Institutul Quartermaster
Food and Container, în 1947, pentru a evalua preferințele alimentare ale
produselor din meniul elaborat pentru pentru militarii americani [18].
Alte metode care au fost utilizate sunt: înregistrările alimentare
pentru cuantificarea consumului, întrebări deschise pentru a determina
atitudinea și hrănirea pentru a determina preferințele pentru alimente cu
conținut ridicat de grasimi și / sau de zahăr. Au fost realizate studii asupra
preferințelor alimentare ale bărbaților și femeilor folosind adulți tineri
înscriși la facultate sau cam de aceeași vârstă.
În urma analizarii chestionarele privind preferințele alimentare, s-a
evidențiat faptul că primele zece cele mai populare alimente sunt deserturile,
carnea, pâinea, cartofii prajiți și nici o legumă nu s-a aflat printre preferințele
alimentare . Cele mai respinse alimente au fost legumele, în mare parte de
către bărbați. Mâncarea cea mai puțin plăcută a fost ficatul de pui.
Barbatii nu au raportat o preferinta hotarata pentru alimente, dar femeile
preferau salatele si legumele. Ambele sexe au preferat laptele ca una dintre
băuturile preferate [26].
Studiul preferințelor alimentare este conceput pentru a explora
atitudinea față de tipul alimentar pe baza experiențelor cu produsele
alimentare.

5
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

În tabelul 7.1 se bifează gradul de apreciere a diferitelor produse alimentare

făinoase utilizând scara hedonică cu 9 puncte. După alegerea preferințelor
alimentare, se centralizează și se întocmeste un grafic cu valorile obținute.

Tabelul 7.1. Preferințe alimentare de produse făinoase și panificație,

utilizând Scara hedonică cu 9 puncte [5]
1* 2* 3* 4* 5* 6* 7* 8* 9*
Pâine
Paste fainoase
Cereale pentru
micul dejun
Fursecuri
Prăjituri/ Torturi
Biscuiți
Plăcinte
Brioșe
Floricele de
porumb (popcorn)
Orez
Mamăligă
Fulgi de Ovăz
*Scara hedonică cu 9 puncte.
1- Extrem de neplăcut;
2- Complet neplăcut;
3- Moderat neplăcut;
4- Ușor neplăcut;
5- Indiferent;
6- Slab plăcut;
7- Moderat plăcut;
8- Foarte plăcut;
9- Extrem de plăcut.

6
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Tabelul 7.2. Preferințe alimentare (legume), utilizând Scara hedonică cu 9 puncte

[5]
1* 2* 3* 4* 5* 6* 7* 8* 9*
Cartof
Salată verde
Morcovi
Porumb dulce
Fasole verde
Mazăre
Sfeclă roșie
Roșii
Spanac
Conopidă
Castraveți
Dovlecel
Broccoli
*Scara hedonică cu 9 puncte.

Tabelul 7.3. Preferințe alimentare (fructe), utilizând Scara hedonică cu 9

puncte.
1* 2* 3* 4* 5* 6* 7* 8* 9*
Mere/Pere
Citrice
(portocale,
clementine etc)
Banane
Capșuni/
Zmeură
Pepene verde
Struguri
Ananas
Piersici
Cireșe
Nectarine
Pomelo
Caise
Fructe de pădure
(mure, fragi,
affine)
*Scara hedonică cu 9 puncte.

7
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Tabelul 7.4. Preferințe alimentare (produse lactate), utilizând Scara hedonică cu 9

puncte.
1* 2* 3* 4* 5* 6* 7* 8* 9*
Lapte
Iaurt
Brânză telemea
Cașcaval
Unt
Margarina
Mozzarela
Brânză feta
Caș de oaie
Smântână
Sana/Lapte
bătut
*Scara hedonică cu 9 puncte.

8
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Seminar 8. Analiza comportamentului consumatorului de produse din

carne

Acest studiu are în vedere determinarea profilului consumatorului de

carne și produse din carne și factorii care influențează comportamentul de
consum al acestora.

Chestionar nr.3. Preferințele consumatorilor de carne și produse din carne

A.Date generale:
1.Sex
Masculin Feminin

2. Vârsta
18-21 ani 22-25 ani 26-30 ani 31-35 ani Peste 36 ani

3.Studii
Primare Medii Superioar
e

1. Venitul total al familiei dvs este?

<1000 lei 1000 -1500 lei 1500-2000 lei 2000-3000 lei Peste 3000 lei

5. Care este profesia dumneavoastră?

________________________________________

B. Introducere
1.În ce localitate locuiți?___________________________________________
2.Câți membri are familia dvs.?_____________________________________
3.Vă ocupați singur sau împreună cu familia de cumpărăturile familiei dvs.?

Singur/ă Împreună cu familia

4. Ce procent din veniturile familiei este alocat pentru achiziționarea produselor

alimentare?
Mai puțin de 20 % 20 -40 % 40-60 % Peste 60%

5. Consumaţi carne și produse din carne? Da___ Nu___

9
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

5(A). Care este motivul pentru care nu consumaţi carne?(se alege o singură
variantă).
a) Motive religioase___
b) La recomandarea medicului___
c) Este prea scumpă___
d) Sunt vegetarian/ă____
e)Nu sunt sigure d.p.d.v. calitativ___
f) Altă cauză (PRECIZAŢI-O!)__________________________.[18]
(la alegerea variantelor de răspuns (a) sau (b), ancheta încetează!)

C. Preferințele Alimentare

1. Consumați carne proaspătă?Da___ Nu___

2. Cât de frecvent consumați carne proaspătă?

In fiecare zi 1 dată pe De 2 ori pe 1 data pe luna Mai rar de o lună

săptămână săptamână

3. Ce tip de carne consumați în mod frecvent?

Porc Vită Pui Oaie Curcan/rață Altele

4. De unde achiziționați carne, de obicei?

Supermarket (Profi, Lidl)
Cash&Carry (Selgros, Metro)
Hipermarket (Auchan, Kaufland, Carrefour)
Magazin local de cartier (băcănie)
Rețelele proprii ale unor producători (Agil, Smithfield,
Fermadar, etc)
Altele, menționați

5. Vă rog să estimați, cantitatea de produse din carne, consumată

săptămânal de familia dvs.
Mai puțin de 50 g
50-100 g
100-200 g
300-500 g
Mai mult de 500 g

10
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

6. Indicați produsele din carne pe care le consumați în mod frecvent în

familia dvs.
Produs Frecvent Ocazional Niciodată
Kaiser
Cârnați (cabanos, trandafir, de
Pleșcoi, picanți, de bere, etc).
Salam (săsesc, de Sibiu, de
porc, de vară, Victoria).
Parizer
Crenvurști
Toba
Caltaboși
Pate (porc/pui/rață)
Mușchi file afumat
Slănină/Jumeri
Conserve
Alte mezeluri/specialități

7. În ce moment /eveniment consumați produsele din carne?

Moment/eveniment Frecvent Ocazional Niciodată
La micul dejun
La prânz
La cină
La diverse
evenimente/petreceri
În vacanțe
În weekend
În sandwich-urile puse la
pachet membrilor familiei

8. Cât de mult contează criteriile de mai jos, în decizia dvs. de cumpărare a

produselor din carne? Evaluati aceste criterii pe baza scarii hedonice cu 5
puncte:1 – deloc important; 2 –puțin important; 3 – mi-e indiferent; 4-
important; 5 – foarte important).

Criteriu 1 2 3 4 5

11
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Preț
Carnea care stă la baza preparării
produsului (poec, pui, vita,etc)
Proprietățile nutriționale
Calitate
Ambalaj
Informațiile de pe etichetă
Produse fără E-uri și grăsimi
Modul de prezentare (vrac sau gata
ambalat)
Promovarea făcuta produsului (reclame
TV, internet, de la familie, prieteni)
Marca produsului

9. Ce tip de carne preferați când achiziționați produsele din carne?

Porc Vită Pui Oaie Curcan/rață Altele

10. Preferați produsele românești sau cele din import?

Produse românești Produse din import

11. De ce?
Calității Modului de Prețului mai mic Încrederii mai
superioare prezentare ridicate

D. Exigențele consumatorului

1.Acordați atenție ambalajului și etichetei produsului din carne?

DA
NU (testul de încheie)

2.În ceea ce privește eticheta și ambalajul, cât de importanți sunt următorii

factori ?
Factor Deloc Puțin Mi-e Important Foarte

12
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

important important indiferent important

Design atrăgător
Acuratețea informațiilor
de pe etichetă
Concordanța
informațiilor cu
conținutul produsului
Termenul de valabilitate

3. Care este în general gradul de satisfacție al dvs.cu privire la piața

produselor de carne din România ?
Excelent Bun Așa și așa Slab Foarte slab
Gama sortimentală
Calitatea produselor
Modul de ambalare
Modul de prezentare pe
rafturile magazinelor
Rețetele de fabricare
Raportul preț/calitate

2. Ce ar trebui sa facă producătorii, în viitor, pentru a satisface exigențele

consumatorilor?
De acord Nu sunt Nu știu
de acord
Să pună mai mult accent pe ambalaj
Să introducă produse noi pe piața
Să facă mai multă promovare
Să includă pe etichetă informații mai detaliate
privind valoarea nutritivă a produsului
Să pună accent mai pronunțat pe calitate, chiar
dacă prețul ar fi mai mare
O mai bună comunicare cu clienții

După rezolvarea chestionarului, se vor centraliza datele obținute și se

vor întocmi grafice pe baza cărora se va identifica profilul consumatorului de
produse din carne [28].

13
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Seminar 12. Analiza comportamentului consumatorului utilizând Scala

Likert

14
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Scala lui Likert este o scală în care, persoanelor chestionate li se

cere să-şi precizeze părerea referitoare la afirmaţiile care definesc
caracteristicile unui produs. Variantele pe care le poate alege persoana
chestionată sunt de regulă 3 sau 5, în funcție de numărul de trepte pe care le
are scala.
Scala Likert este cea mai utilizată scală de evaluare pentru a măsura
direct atitudinile consumatorilor. De exemplu: Produsul X este are gust bun.
În privința acestei afirmaţii, persoanele chestionate pot alege variantele:
acord total, acord, indiferent, dezacord şi dezacord total.
Pentru a prelucra informaţiile se dau valori numerice, celor cinci
trepte:
 +2 (acord total),
 +1 (acord),
 0 (indiferență),
 -1 (dezacord),
 -2 (dezacord total).
în cazul scalei cu 3 trepte: Acord; Indiferenţă; Dezacord [32].
În cadru unei anchete, având ca subiect: Test de acceptabilitate a
produsulului cozonac hipoglucidic cu cătină, desfăşurată pe un grup de 150
persoane, s-a utilizat scala lui Likert.
Faţă de cele 3 proprietăți ale produsului : gust, ambalaj, preţ, sintetizate în
propoziţii afirmative, opiniile celor 150 de persoane chestionate a avut
următoarea distribuţie:

Tabel 12.1. Distribuţia aprecierilor consumatorilor

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total total
Cozonacul 35 40 30 25 20
hipoglucidic cu cătină
are gust plăcut
Ambalajul este 36 32 40 20 22
atrăgător
Nu se justifică prețul 32 30 18 42 28
mare

15
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

În continuare se va determina punctajul pentru fiecare criteriu şi punctajul

global obţinut de acest produs, în opinia consumatorilor intervievați. Scorul
parţial obţinut de fiecare caracteristică:
35·(+2)+40·(+1)+30·0 + 25·(-1)+20·(-2) 70+40+0+(-25)+(-40)
Sgust = = = 0,3
150 150

36·(+2)+32·(+1)+40·0 + 20·(-1)+22·(-2) 72+32+0+(-20)+(-44)

Sambalaj = = = 0,26
150 150

32·(+2)+30·(+1)+18·0 + 42·(-1)+28·(-2) 64+30+0+(-42)+(-56)

Spret = = = -0,40
150 150

În urma centralizării datelor, pe o scală de la -2 la +2, cel mai bine apreciat a

fost gustul (0,3), urmat de ambalaj (0,26). Preţul este considerat ca fiind
nejustificat de mare, de aceea obţine un scor negativ. Scorul global
înregistrat de produsul Cozonac hipoglucidic cu cătină, se calculează ca o
medie aritmetică simplă a scorurilor parţiale [1].
0,3 +0,26+(-0,40)
Sglobal = = 0,16
3
Cu ajutorul scalei Likert, se pot compara alimentele între ele, pe baza
punctajului global obţinut de fiecare produs alimentar în parte.

Utilizând scala lui Likert, determinați scorul global obţinut de un

produs vegetarian (brânză de caju) în cadrul unui studiu selectiv de opinie,
pe un grup de 500 persoane, ştiind că înregistrările sunt următoarele:

Tabel 12.2. Distribuţia aprecierilor consumatorilor

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total
Brânza are gust plăcut 185 130 105 45 40
Valoare nutrițională 190 115 95 38 62
ridicată
Ambalajul este 177 162 87 44 30
atrăgător
Prețul este acceptabil 85 41 79 170 125

16
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Sgust
Sval nutrit.
Sambalaj
Spret
Sglobal

O altă anchetă în cadrul căreia se poate utiliza scala Likert se referă la

evaluarea etichetei unui produs.

Chestionar nr.7. Evaluarea etichetei unui produs alimentar folosind o scară

Likert modificată

Î.1. Informațiile sunt sintetizate eficient pe eticheta produsului alimentar?

  1 ---------------- 2 --------------- 3 ---------------- 4 ---------------- 5

Da Oarecum Nu

Î.2. Sunt reprezentate toate informațiile relevante?

  1 ---------------- 2 --------------- 3 ---------------- 4 ---------------- 5

Da Oarecum Nu

Î.3. Prezentarea informațiilor este comunicată în mod clar?

  1 ---------------- 2 --------------- 3 ---------------- 4 ---------------- 5

Da Oarecum Nu

Î.4.Informațiile nutriționale sunt ușor de înțeles?

  1 ---------------- 2 --------------- 3 ---------------- - 4 ---------------- 5

Da Oarecum Nu

17
Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Bibliografie

18
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R., (1996). Marketing probleme, cazuri, teste, Editura
Expert Bucureşti.
2. Albu Angela (2007). Mărfuri alimentare şi siguranţa consumatorului.
https://ro.scribd.com/document/59052870/Marfuri-Aliment-Are-Si-Siguranta-
Consumatorului, accesat in 12.11.2019.
3. Albu Angela (2006). Studiul mărfurilor, Editura Universității, Suceava, ISBN 973-666-
179-2.
4. Alexa Ersilia, Poiana Mariana, Negrea Monica, (2010).Testarea alimentelor făinoase
dietetic și impactul acestora asupra consumatorului, Editura Solness, Timisoara, ISBN
978-973-729-242-1.
5. Bernstein D., Pernat Nicole., Loftus Elizabeth. (2011). The False Memory Diet: False
Memories Alter Food Preferences. Handbook of behavior, food, and nutrition.
6. Boier R., (1994).Comportamentul consumatorului, Ed.Graphix,Iaşi, p.30-51.
7. Botonaki A., Polymeros, K., Tsakiridou, E. and Mattas, K. (2006), "The role of food
quality certification on consumers' food choices", British Food Journal, Vol. 108 No. 2,
pp. 77-90.
8. Cătoiu I., Teodorescu N. (1997). Comportamentul consumatorului, Teorie şi practică –
Ed. Economică, Bucureşti.
9. Datculescu P., (2006). Cercetarea de marketing – Cum pătrunzi în mintea
consumatorului, cum măsori şi cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders.
Bucureşti.
10. Hammad, M., (2016). Antecedents of Customers’ Helping Behaviour toward Other
Customers: A C-to-C Context. 10.13140/RG.2.1.4053.9763.
11. Jaeger, S.R., Jørgensen A.S., Aaslyng, M.D., Bredie, W.L.P., (2008), Best-worst scaling:
An introduction and initial comparison with monoadic rating for preference elicitation
with food products. Food Quality and Preference, 19(6), 579-588.
12. Jaeger, Sara & Cardello, A., (2009). Direct and indirect hedonic scaling methods: A
comparison of the labeled affective magnitude (LAM) scale and best–worst scaling.
Food Quality and Preference. 20. 249-258. 10.1016/j.foodqual.2008.10.005.
13. Keller, K.L., (2009). Choosing Brand Elements to build Brand Equity. Strategic Brand
Management. 3rd ed. Delhi: Dorling Kindersley. Pp.187-96.
14. Kotler P., (2004). Principles of marketing, Editia a X-a, Editura Teora, București, ISBN
1594960267.
15. Marley, A.A.J., și Louviere, J.J., (2005). Some probalistic models of best,worst and best-
worst choices. Journal of Mathematical Psychology, 79, 464-480.
16. Necula Valentin, Babii Mihaela (2012). Analiza senzorială a alimentelor şi produselor
alimentare Ed. Univ. "Transilvania"Braşov ISBN: 978-606-19-0077-0.
17. Negrea Monica Viorica, 2019, Caiet de seminarii pentru disciplina Comportamentul
consumatorului, Editura Eurobit Timișoara, ISBN 978-973-132-556-9, 76 pagini.
18. Peryam, D.R., Pilgrim F.J (1957). Hedonic scale method of measuring food preferences
pp 9-14 In: Studies in Food Science and Technology.
19. Pruteanu Şt., Anastasiei B., Jijie T., (2002).Cercetarea de marketing. Studiul pieţei pur şi
simplu, Editura Polirom, Iaşi, p. 107 – 108.

19
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

20. Rokeach M.,(1968). Beliefs, Attitudes and Values, San Francisco, Jossay – Bass Inc.
1968.
21. Săvoiu Gh. (coord.), (2005). Cercetări şi modelări de marketing. Metode cantitative în
cercetarea pieţei, Ed. Universitară, Bucureşti.
22. Schutz, H., Cardello, A., (2001). A labeled affective magnitude (LAM) scale for
assessing food liking/disliking. Journal of Sensory Studies. 16. 117 - 159.
23. Slavica, G., Grujcic, Mirjana. (2016). Consumer’s research for new functional bakery
product development. Applied Technologies and Innovations. 12. 1-16.
24. Solomon, M.R., (2009). Consumer Behavior. Buying, Having and Being, 8-th Ed.,
Pearson Education, New Jersey, ISBN-13: 978-0136015963.
25. Ţimiraş Laura Cătălina (2012). Cercetări de marketing - curs universitar, Alma Mater,
ISBN 978-606-527-222-4.
26. Weaver Michelle Rae, (1998). Food preferences of men and women determined by
questionnaire and feeding, A thesis in food and nutrition.
27. Zekiri J., Hasani V.V., (2015). Te role and impact of the packaging effect on consumer
buying behaviour Ecoforum,Volume 4, Special Issue 1, 2015, pp 232 -240.
28. *** Studiu de piața SC Coreum Consulting SRL, 2009, Analiza comportamentului
consumatorului român de produse din carne. Editat de Lancer Studio.
29. ***http://www.incluzivbusinesshub.ro/wp-content/uploads/2018/09/Analiza-pietei-
produselor-bio-din-Romania-1.pdf, accesat în 15.11.2019.
30. ***https://www.academia.edu/19712177/Proiect_Chestionarul, accesat în 8.11.2019.
31. ***https://www.academia.edu/33044053/Seminarul_5_-_chestionarul, accesat în
9.11.2019.
32. ***https://conspecte.com/Marketing/masurarea-si-scalarea-fenomenelor-
economice.html, accesat în 17.11.2019.

20