APLICAȚIE PRACTICĂ.

PROTEJAREA MEDIULUI ACVATIC ÎN

LOCALITATEA NATALĂ

Elaborat de Mîța Dumitru

Profesor Bistrițchi Didina
1. Dezvolt un text coerent despre mediul localității natale utilizînd termeni și observațiile proprii.

Poluarea este o problemă majoră cu care se confruntă toate statele lumii, și în fiecare an,
degradarea mediului este o temă ce ia amploare mai mare decât în anul precedent. Populația
statelor înalt dezvoltate se arată îngrijorată din cauza degradării solului, a apei, a lumii animale
sau a aerului, și din această cauză dă dovadă de conștiință, prin respectarea unor reguli simple de
conduită, dar și Statul se implică în lupta împotriva poluării și sunt elaborate diverse programe
de reducerea a poluării în orice ipostază. La polul opus se află țara noastră, unde protejarea
mediului este un subiect nesemnificativ și nepopularizat.
Poluarea în Republica Moldova este o gravă problemă ce a reușit să afecteze orice mediu,
fapt ce ar trebui să pună în gardă autoritățile atât la nivel de stat, cât și la nivelul autorităților
locale.
Dacă ar fi să vorbim despre orașul Chișinău, poluarea aerului și poluarea apei sunt
problemele cele mai stridente două tipuri de degradare a mediului, iar dacă poluarea aerului e o
problemă comună a oricărui oraș de mari dimensiuni, atunci poluarea apei e o adevărată carte de
vizită a orașului nostru și merită o atenție sporită, deoarece starea mediului acvatic este cu
adevărat dezastruoasă.
Mediul acvatic al orașului nostru este reprezentat de un număr mic de lacuri și râul Bâc, iar
dacă starea lacurilor lasă de dorit, atunci starea râului este cu adevărat alarmantă.
Bâcul este un râu în partea centrală a Republicii Moldova, afluent de dreapta al fluviului
Nistru. Are lungimea de 155km și trece prin așa localități precum Călărași, Strășeni, Bucovăț și
Vatra. Dea lungul său, râul are de suferit din cauza apelor industriale uzate, apelor uzate
provenite din agricultura, iar trecând prin Chișinău, are de suferit din cauza deșeurilor aruncate
în albia sa, din cauza spălării automobilelor și utilajelor prin folosirea apelor naturale și din
cauza atitudinii iresponsabile din partea autorităților locale și a societății civile.
Observ că lacurile din parcurile Chișinăului, de asemenea sunt supuse poluării, din cauze
asemănătoare cu cele enumerate anterior. Degradarea acestor medii afectează toți locuitorii
orașului nostru, întrucât aceste lacuri și parcuri sunt gândite a fi spații de agrement, dar la
momentul actual, apa din majoritatea lacurilor este poluată și conține bacterii ce prezintă pericol
atât pentru mediu și sănătatea omului.
Râurile și lacurile din Chișinău merită elaborarea unui plan complex de protecție a apelor.
Apele noastre trebuiesc valorificate și conservate, deoarece o atitudine adecvată ar putea
transforma aceste bazine acvatice în adevărate obiecte de patrimoniu natural și istorico-cultural
al localității noastre.
2. Identific sursele naturale şi artificiale de poluare, care conduc la degradarea mediului în
localitatea natală. Completez tabelul.

SURSE DE POLUARE EFECTE SOLUȚII DE REMEDIERE

Apele menajere Sunt nimicite Epurarea chimică și stabilirea

microorganismele și împiedică sursei, după care să fie un
autoepurarea apelor pornit proces de sancționare
al celor care permit ajungerea
apelor menajere în bazinele
acvatice.

Pătrunderea în apă a Elementele chimice provenite Epurarea chimică și

substanțelor anorganice
în urma activității industriale
în urma activității industriale contravenționarea agenților
sunt foarte toxice și distrug economici responsabili pentru
flora și fauna acvatică, iar poluarea apei.
omului îi pot fi provocate
maladii deosebit de
periculoase, precum sunt cele
oncologice

Stocarea deșeurilor în Excesul de substanţe organice Epurarea fizică și chimică,

apropierea bazinelor acvatice
din apele de suprafaţă (cauzat
de poluarea biologică și
chimică) conduce la consumul
oxigenului din ape, care nu
trebuie să coboare sub 4 mg/l,
nivel necesar dezvoltării
organismelor acvatice;
Evacuarea deșeurilor din
albiile râurilor,
contravenționarea cetățenilor
iresponsabili. Aplicarea unor
activități ce implică societatea
în strângerea deșeurilor și
cultivarea educației în tânăra
generație

Utilizarea apelor naturale în În apele naturale ajunge Spălarea automobilelor cu

activități economice ilicite murdăria și detergenții folosiți,
precum spălarea care duc la distrugerea florei și
automobilelor faunei mediuluiaacvatic, și
împiedică autoepurarea apelor
folosirea apelor naturale este
interzisă prin lege, deci este
nevoie doar de un control
riguros și un sistem de
prevenire al acestor încălcări.
3. Analizez modificările antropice ale mediului acvatic din împrejurimile localităţii natale.
Explic cauzele şi consecinţele acestor modificări.

Starea mediului acvatic a avut de suferit în ultimile decenii din cauza a mai multor factori,
printre care cei mai importanți sunt cei istorici și sociali.

În a doua jumătate a sec. XX-lea, teritoriul basarabean era supus unei agriculturi cu folosirea a
unor cantități mari de pesticide, ce a dus la poluarea apelor subterane și la degradarea solurilor,
însă proiectele de dezvoltare elaborate de guvernul comunist au dus la creșterea numărului de
stații de epurare, astfel în 1990 numărul lor ajunge la 980.

O dată cu obținerea independenței, din cauza crizei economice, a sistării depline și reducerii
activității unor întreprinderi, apele industriale uzate nu mai erau sursă la fel de semnificativă de
poluare a mediului acvatic din ţara noastră. Poluarea chimică poate fi înregistrată doar la Uzina
chimică din Durleşti, Combinatul metalurgic din or. Rîbniţa, poluarea fizică – la CTE
Dnestrovsk.

Situația politică instabilă duce la iresponsabilitate în rândul cetățenilor și, drept urmare,
degradarea mediului acvatic, iar municipiul Chișinău este cel mai bun exemplu.

Principalele surse acvatice ale municipiului sunt râul Bâc cu afluenţii săi, rezervoarele de apă
Ghidighici şi Ialoveni, precum şi un şir de bazine de apă artificiale cu o suprafaţă totală de 1400
ha. Pentru toate resursele acvatice este caracteristică poluarea lor cu noxe, care se conţin în
atmosferă, sol, scurgerile teritoriale pluvionivale şi apele subterane. O influenţă negativă asupra
resurselor acvatice exercită starea reţelelor tehnice de aprovizionare cu apă şi sistemele de
canalizare. Municipiul este aprovizionat actualmente cu apă din fluviul Nistru, din 5 prize
subterane şi din 130 sonde departamentale.
Evacuarea şi epurarea apelor folosite şi reziduale se efectuează la Staţia biologică municipală de
epurare, care funcţionează într-un regim dur din cauza supraîncărcării.
Din 700 de agenţi economici, care poluează apele, numai 22 dispun de spălătorii pentru
automobile şi 36 — de staţii de epurare a apelor reziduale industriale, care, de regulă,
funcţionează prost şi evacuează apele în sistemele de canalizare, depăşind concentraţiile maxime
admise de substanţe nocive.

4. Precizez cauzele care determină un consum excesiv de apă în localitatea natală.

Cauzele principale care determină un consum excesiv de apă în localitatea natală, sunt desigur,
factorii demografici, factorii urbanistici și factorii economici.

Conform recensământului efectuat în anul 2014, municipiul Chișinău are 662.836 locuitori, iar
fiecare locuitor are nevoie de apă pentru activitățile casnice, pentru alimentație.

De asemenea pe teritoriul municipiului e deschis un număr mare de spălătorii auto, restaurante

sau piscine. Majoritatea întreprinderilor consumă o cantitate excesivă de apă.
5. Scriu un mesaj, adresat autorităţilor administrației publice locale, în care să atenționez asupra
stării mediului în localitatea natală. Propun măsuri de ameliorare.

Primarului municipiului Chișinău

Primăria mun. Chișinău
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 83

3 aprilie 2018, Chișinău

Domnule Primar,

Alarmat de starea dezastruoasă în care se află bazinele acvatice din municipiul Chișinău, țin să vă
atenționez despre pericolele iminente la care sunt expuse lacurile din parcurile orașelor și, în special râul
Bâc.

Râul Bâc se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitraţi, compuşi ai cuprului,
produse petroliere, fenol, precum şi prin nivelul redus al conţinutului de oxigen din apă. În ansamblu,
după indicatorii hidrochimici calitatea apei din acest râu mic corespunde claselor de la III (moderat
poluat) până la V (intens poluat şi degradat).

Lacurile din parcurile municipului Chișinău, devin medii favorabile de dezvoltare a bolilor infecţioase.
Aceste ape se caracterizează printr-un conţinut sporit de bacterii patogene, având un potenţial
epidemiologic mare.

Principalele pericole sunt prezentate de depozitarea deșeurilor în apropierea apelor, pătrunderea în apă
a unor substanţe de natură organică, și de natură anorganică, provenite din industria chimică, apele
uzate agricole, care provin de la crescătoriile de animale și apele menajere, care conţin poluanţi din
resturi alimentare, săpunuri, detergenţi, dejecţii, microorganisme.

De asemenea, vă anunț că volumul de apă utilizat în diverse activităţi economice ilicite este impunător,
iar sistemele de epurare care funcţionează în municipiu nu asigură purificarea apelor uzate în măsura
necesară.

Pentru a soluționa problema degradării mediului acvatic, propun să fie dezbătute în Consiliul Municipal
următoarele probmele :
- Reglementarea activității ce ține de utilizarea apei la Uzinea Chimică din or. Durlești.
- Elaborarea unui proiect de curățare și amenajare a albiei râului Bâc.
- Elaborarea unui proiect pentru separare, reţinere şi îndepărtare a corpurilor plutitoare, a grăsimilor şi a
sedimentelor din bazinele acvatice de pe teritoriul municipiului Chișinău.
- Epurarea chimică a apei prin procesele de : neutralizare, oxidare şi reducere, precipitare, coagulare.
- Respectarea standardelor internaționale de protecție a mediului.

Sper că o să răspundeți adecvat cerințelor locuitorilor municipiului Chișinău, și în timp scurt să începeți
a vă preocupa de starea mediului acvatic din oraș.

Cu respect, Mîța Dumitru