Mijloace de masurat si verificat – Mijloace de masurat lungimi

Clasa a X a

Calitatea unui produs este determinata de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin
masurare si control. Masurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia, controlul
sau verificarea prevede in plus fata de masurare si compararea valorii efective stabilita prin
masurare cu valoarea prescrisa in documentatia tehnica a produsului.
Pentru ca rezultatul unei masurari sa fie cat mai apropiat de valoarea reala a
caracteristicii respective, operatiile de masurare si control tehnic trebuie sa se faca corect,
folosindu-se instrumente si aparate de masurat de buna calitate, care sa asigure in acelasi timp
precizia ceruta de tehnologie.

Mijloace de masurat lungimi

1. RIGLA GRADATA (Fig. 1)
Se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrarii pieselor sau la verificarea finala a
acestora, precum si la operatii de trasare.

In functie de , riglele pot fi:

 normale, cu lungimea L= 500 … 5 000 mm;
 scurte, cu lungimea L= 200 … 400 mm.

2. SUBLERUL
Este un instrument de masurare cu scara gradata si cu vernier. Cu ajutorul vernierului
se citesc dimensiunile masurate cu precizii de: 0,1 ; 0,05 ; 0,02 mm.
Vernierul  este o scara ajutatoare executata pe cursorul sublerului, acesta putandu-se
deplasa in faţa riglei gradate. Rigla este gradata in milimetri, iar vernerul este gradat in
functie de precizia de masurare a sublerului.
In tabelul 1:1 este data corespondenta dintre numarul de diviziuni de pe subler si cel
de pe vernier, precum si marimea unei diviziuni de pe vernier.

Tabelul 1:1   Gradarea vernierelor

 In figura 2 sunt reprezentate diferite tipuri de verniere, indicandu-se si valorile citite
cu ajutorul lor. Citirea dimensiunii masurate cu sublerul se face astfel: se adauga, la numarul
de milimetri de pe rigla gradata depasiti de reperul zero de pe vernier, o fractiune care se
stabileste in felul urmator:
 se observa a cata diviziune de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla sublerului si se
inmulteste cu precizia de masurare a sublerului.
REPORT THIS AD
Gradarea vernierului este facuta astfel incat sa usureze citirea fractiunii de milimetru
indicata de vernier.
Citirea la sublere

Fig. 2  Verniere
Sublerul de exterior si de interior
Asa cum arata si denumirea, este utilizat la masurarea dimensiunilor exterioare si a
celor interioare. Unele tipuri de sublere sunt echipate in plus si cu o tija pentru masurarea
adancimii.

Pentru masurare se aduc suprafetele masuratoare in cotact cu suprafetele piesei (fig.

4), astfel incat sa nu existe joc intre piesa si ciocuri, se strange apoi surubul de fixare al
cursorului dupa care se citeste dimensiunea respectiva.
 La masuratorile interioare se adauga la dimensiunea citita pe subler valoarea
dimensiunii A (marimea ciocurilor sublerului). Valoarea dimensiunii A este data in functie de
limita superioara de masurare L a sublerului (tabelul 1.2).

La sublerele de fabricatie mai recenta (fig. 5)  pentru masurarea interioarelor nu mai

este necesar sa se adauge marimea ciocurilor, intrucat limita inferioara de masurare este zero.

Fig.5
Subler de interior si exterior cu limita inferioara de masurare 0

Sublerul de adancime (fig.6)

Se utilizeaza la masurarea adancimii canaelor, gaurilor infundate, pragurilor etc.
Precizia de masurare a sublerelor de adancime este de 0,1, 0,05 si 0,02 mm.

Fig. 6  Subler de adancime

 Sublerul de trasare (fig.7)
Este utilizat la lucrati de trasare si
de masurare a inaltimilor. Varful de
trasare este confectionat dintr-un material
dur. In vederea trasarii sau masurarii, pe
masa de trasare se aseaza atat piesa cat si
talpa de baa a sublerului, se regleaza apoi
varful in contact cu suprafata piesei si se
deplaseaza sublerul paralel cu piesa pe
masa de trasare.

Fig. 7  Subler de trasare

3. MICROMETRELE
Sunt aparate de masurat lungimi bazate constructiv pe folosirea unui mecanism
micrometric format dintr-o asamblare filetata, care transforma miscarea de rotatie a surubului
micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.
Dupa destinatie, micrometrele pot fi: de exterior, de interior, de adancime si speciale (pentru
table, tevi, filete, roti dintate etc.).
Micrometrul de exterior
Este reprezentat in fig. 8. Bratul cilindric este gradat din 0,5 in 0,5 mm, diviziunile
succedandu-se de o parte si de alta a unei
linii generatoare. In interiorul bratului
cilindric se afla dispozitivul micrometric
format dintr-o asamblare filetata cu pasul
de 0,5 mm. Piulita este fixa, iar surubul este
solidar la un capat cu tamburul gradat, iar la
celalalt capat cu tija micrometrului.

Tamburul este prevazut cu o scara

circulara cu 50 de diviziuni. La o rotatie
completa a tamburului, intreg ansamblul
tambur-surub micrometric-tija se
deplaseaza liniar cu un pas, deci cu 0,5
mm. La o rotatie a tamburului cu o
diviziune pe scara circulara, deplasarea tijei
este de  0,5/50 = 0,01 mm, valoare care
repreinta si precizia de masurare a
micrometrului.
Piesa de masurat este cuprinsa intre tija si nicovala, deplasarea tijei facandu-se prin
actionarea dispozitivului care limiteaza forta de masurare.
Micrometrele de exterior se construiesc pentru urmatoarele dimensiuni de masurare: 0 – 25
mm; 25 – 50 mm si in continuare din 25 in 25 mm.

Micrometrul de interior cu falci (fig. 9)

Are surubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piulita dispozitivului
micrometric solidara cu cilindrul gradat si cu falca fixa.

Fig. 9  Micrometrul de interior cu falci

Imprimandu-se tamburului o miscare de rotatie prin intermediul dispozitivului de
limitare a fortei se va deplasa liniar si falca mobila. Indicatiile sunt inverse decat la
micrometrul de exterior. Domeniul de masurare este cuprins in intervalul 5 – 30 mm.
Grosimea falcilor fiind egala cu limita inerioara de masurare (5 mm), dimensiunile interioare
se citesc direct, fara a mai adauga grosimea falcilor de masurare.
Micrometrul de interior de tip vergea (fig. 10)
Are forma unei vergele terminata cu doua capete de masurare semisferice, un capat fiind
solidar cu surubul, iar celalalt cu piulita unei asamblari filetate. Prin rotirea tamburului,
capetele de masurare se indeparteaza sau se apropie, in functie de sensul de rotatie.

Fig. 10  Micrometru de interior de tip vergea

Un capat de masurare este fixat pe micrometru iar celalalt se poate demonta,
permitand astfel intercalarea unor prelungitoare de diferite dimensiuni (15; 25; 50; 100; 150;
200 mm) intre micrometru si capatul de masurare. Limita minima de masurare este de 15
mm, insa, prin intermediul prelungitoarelor, se poate ajunge la o limita maxima de masurare
de peste 1 000 mm.
REPORT THIS AD
Pentru masurare, micrometrul se introduce in interiorul alezajului si, prin rotirea
tamburului tamburului gradat, se aduc suprafetele capetelor de masurare in contact cu peretii
piesei. Micrometrul tip vergea nu este prevazut cu dispozitiv de limitare a fortei de masurare.
Micrometrul de adancime (fig. 11)
Se deosebeste din punct de vedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea ca este
prevazut cu o talpa, iar scarile de pe cilindru si tambur sunt inverse decat la micrometrul de
exterior.

Fig. 11  Micrometru de adancime

Micrometre speciale
Cum le spune si numele, sunt destinate unor masuratori speciale. Pot fi: pentru tevi, pentru
table, pentru filet si pentru roti dintate.

Fig. 12  Micrometru pentru tevi

 
Fig. 13   Micrometru
pentru table

Fig. 14  Micrometru
pentru filet

Fig. 15  Micrometru pentru roti dintate

 Citirea la micrometre
Dimensiunea masurata cu micometrul se citeste in punctul de intersectie dintre linia
generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului . Pe cilindru se citesc
dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm, la care se adauga sutimile de milimetru citite pe tambur.
Exemplele de citire la micrometre cu scara directa sunt date in figura 16, iar la cele cu scara
inversa in figura 17.

Fig. 16 Citirea la micrometrele cu scara directa

Fig. 17  Citirea la micrometrele cu scara inversa

4.  COMPARATOARELE
Comparatoarele sunt mijloace de masurare cu ajutorul carora se efectueaza masuri
relative, adica se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale
pieselor. De asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de forma si abaterile de
pozitie ale pieselor (abateri de la: circuaritate, planeitate, rectilinitate, cilindricitate,
paralelism, perpendicularitate etc.)
Dupa constructie, comparatoarele pot fi:
 mecanice
 optice
 electrice
 pneumatice
In mod frecvent in atelierele de lacatuserie-montaj se utilizeaza comparatoarele
mecanice dintre care se mentioneaza:
 comparatorul cu cadran circuar, cu valoarea diviziunii de 0,01 mm
 minimetrul, ortotestul, milimessul, cu valoarea diviziunii de 0,001 mm
  pasametrul, cu valoarea diviziunii de  0,02 mm
Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de
amplificare si mecanismul indicator.
Palpatorul vine in contact cu piesa in timpul masurarii.
Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de parghii si roti dintate si are
rolul de a amplifica, de un numar oarecare de ori, deplasarea palpatorului si de a transmite
aceasta deplasare la mecanismul indicator.
Mecanismul indicator reda, pe o scara gradata pe cadran, prin intermediul unui ac
indicator, deplasarea palpatorului, si deci abaterea piesei care se controleaza.
Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre
valorile deplasarilor acului indicator respectiv a palpatorului. Raportul de amplificare se
noteaza cu R.
Comparatorul cu cadran circular (fig. 18)
Are cea mai larga utilizare in industria constructoare de masini.
Domeniul de masurare este de la  0 la 10 mm, acul indicator putand executa zece rotatii la
100 de diviziuni.
Fig. 18  Comparator cu cadran circular

Minimetrul  (fig. 19) 

Este un aparat la care amplificarea se realizeaza
numai printr-un sistem de parghii. Datorita
distantei mici intre cele doua cutite (a=0,1 mm),
minimetrele au un domeniu restrans de masurare
si anume  +/- 10 μm la minimetrele cu scari
inguste si de +/- 30 μm la minimetrele cu scari
largi.

Fig. 19  Schema unui minimetru