Sunteți pe pagina 1din 26

C9. Evoluția si dezvoltarea achizițiilor publice.

Modalități de atribuire a
contractelor de achiziție publică

Managementul achizițiilor

09/12/2018 1

09/12/2018 2

Peter M. Blau renumit sociolog american :

09/12/2018 3

FUNCȚIA DE ACHIZIȚII (1)


„Ce încercăm să facem?” - o condiţie preliminară de bază în
procesul de analiză a rolului achiziţiilor într-o organizație (fără a
considera totuși că achizițiile au importanță primordială);

- o funcţie care interacţionează cu celelalte funcţii din organizație,


nu operează izolat, căci nici o organizație nu există pur şi simplu
pentru a cumpăra anumite bunuri;

- nu există structură de organizare general aplicabilă fiind


influențată de diverși factori precum dimensiunea organizației,
tipul de piață pe care o operează, volumul și diversitatea
achizițiilor realizate, tipul de angajați etc.
09/12/2018 4

1 din 26
FUNCȚIA DE ACHIZIȚII (2)
Centralizare vs descentralizare

- descentralizare completă, permițând autonomia totală a


fiecărei unități;
- centralizare completă, care, în practică, înseamnă ca,
exceptând achizițiile locale de mică valoare, toate achizițiile sunt
făcute dintr-un birou central;
- o combinație a celor două modele precedente.

09/12/2018 5

FUNCȚIA DE ACHIZIȚII (3)


Avantaje ale descentralizării:
- un cumpărător local cunoaște mai bine nevoile specifice ale
unității sale, furnizorii locali posibilitățile de transport şi stocare;

- un cumpărător local este capabil să reacționeze mai rapid la


cerințele urgente, în parte datorită canalelor de comunicare mai
scurte şi în parte deoarece cunoaște circumstanțele locale mai
bine decât o persoană aflată la mare distanta;

- răspunderea directă a cumpărătorului local față de superiorii săi


imediați creează o mai bună comunicare şi un control mai strict
din partea managerilor de vârf locali.
09/12/2018 6

FUNCȚIA DE ACHIZIȚII (4)


Avantaje ale centralizării:
- economii realizate prin consolidarea cererilor similare ale tuturor
unităților care formează grupul, astfel crescând puterea de
negociere a funcției de achiziţii şi simplificând-se relațiile cu
furnizorii;
- evitarea discrepanțelor de preturi între unitățile grupului şi a
concurenței între acestea pentru materialele stocate în cantități
insuficiente;
- pe ansamblu, o gestiune a stocurilor şi un consum de materiale
mai adecvate, economii de personal şi de eforturi administrative,
însoțite de o uniformizare a procedurilor, formularelor,
standardelor şi parametrilor tehnici.
09/12/2018 7

FUNCȚIA DE ACHIZIȚII (5)


Avantajele centralizării activităților legate de achiziţii dintr-o
organizație depind de capacitatea responsabilului căruia îi revine
această sarcină de a folosi cu eficacitate maximă „puterea de
achiziție" a organizației.
Aici intră: consolidarea cererilor de aprovizionare, dezvoltarea
surselor de aprovizionare, raționalizarea stocurilor, simplificarea
procedurilor, colaborarea cu furnizorii în scopul eliminării
cheltuielilor inutile în avantajul ambelor părți şi colaborarea cu
colegii pentru a se asigura un flux eficace al informațiilor, care va
permite îndeplinirea obiectivelor organizației.

09/12/2018 8

2 din 26
Ce este achiziția publică?

- obţinerea / dobândirea / cumpărarea de către o persoană juridică


achizitoare, definitivă sau temporară, de bunuri, servicii sau lucrări
prin contract de cumpărare, închiriere sau antrepriză;
- contractarea achizițiilor publice se face pe de o parte, între o
persoană juridică achizitoare, organe de stat şi instituții publice, din
fondurile aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale ori alte surse
asigurate de stat sau unitățile administrativ-teritoriale, şi pe de altă
parte, de orice persoană fizică sau juridică, partener al persoanei
juridice achizitoare, care şi-a adjudecat la licitație, încheierea
contractului.

09/12/2018 9

Ce este achiziția publică?


Orice autoritate contractantă, într-un an bugetar, achiziționează
produse, servicii şi lucrări într-o anumită cantitate şi cu o anumită
valoare monetară.

Achizițiile de dimensiune mică sau foarte mică se realizează de


cele mai multe ori neplanificat, în timp ce în cazul celorlalte tipuri de
achiziții, cu un grad de complexitate mai ridicat, autoritățile
contractante realizează achizițiile în mod planificat. În fiecare dintre
cele două abordări, autoritățile contractante derulează procese de
achiziție publică.

09/12/2018 10

Termeni de clarificat (1)


Legea nr. 500/2002
- an bugetar: anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul
bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1
ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie (în cazul unui
proiect care se derulează pe baza unui contract de finanțare
bugetul se identifică cu perioada de valabilitate a contractului);
- buget: document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare
an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în
funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice;
- clasificație bugetară: gruparea veniturilor şi cheltuielilor
bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare;

09/12/2018 11

Termeni de clarificat (2)


Legea nr. 500/2002
- angajament bugetar - orice act prin care o autoritate
competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unei
anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate;
- angajament legal - fază în procesul execuției bugetare
reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea
rezulta o obligație pe seama fondurilor publice;
- articol bugetar - subdiviziune a clasificației cheltuielilor
bugetare, determinată în funcție de caracterul economic al
operațiunilor în care acestea se concretizează şi care
desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la
care se referă;
09/12/2018 12

3 din 26
Cu ce ne confruntăm în prezent?

 legislație în domeniul achizițiilor publice deosebit de complexă și


având conexiuni cu alte domenii, ce se modifică frecvent;

 la fel de frecvent se modifică și modul de interpretare a prevederilor


legale de către instituțiile de reglementare și control;

 lipsa de fundamentare reală a unor acțiuni pe care le întreprindem.

10/12/2018 1

Cadrul instituțional și legislativ

10/12/2018 2

Legislație europeană

 Directiva 2014/24/UE -sectorul “clasic”

 Directiva 2014/25/EC-sectorul “utilități”

 Directiva 2014/23/EC –concesiuni

Transpuse în legislația națională prin

 4 acte normative de nivel primar (Legea 98,99,100,101/2016)

 3 acte normative de nivel secundar (HG 866,867,398,399/2016)

 instructiuni, ordine ANAP, la nivel terțiar

10/12/2018 3

 Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice publicată în MOF nr. 390 din
23.05.2016
 Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru
din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în MOF nr. 423 din
06.06.2016
 Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale publicată în MOF, Partea I nr. 391
din 23.05.2016
 Hotărârea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea
nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în MOF nr. 422 din 06.06.2016
 Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii
publicată în MOF nr. 392 din 23.05.2016

10/12/2018 4

4 din 26
 Hotărârea nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și
concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și
concesiunile de servicii, publicată în MOF nr. 985 din 07.12.2016
 Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de
concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și
funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în
MOF nr. 393 din 23.05.2016
 Ordonanța de urgență nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte
normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, publicată în MOF nr. 738
din 22.09.2016

10/12/2018 5

 Hotărârea nr. 866/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de


aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru
din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 394/2016, precum și pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de
achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în MOF nr. 972 din
05.12.2016
 Ordonanța de urgență nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor
procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de
servicii, publicată în MOF nr. 365 din 26.04.2006

10/12/2018 6

 Ordinul nr. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecție pentru evaluarea ex-
ante a documentațiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziție
publică care intră sub incidența art. 23 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr.
395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice, respectiv contractelor/acordurilor-cadru sectoriale
care intră sub incidența art. 25 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr.
394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale, precum și pentru stabilirea modului de interacțiune cu
autoritățile/entitățile contractante verificate, publicată în MOF nr. 432 din 09.06.2016
 Ordinul nr. 281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al
achizițiilor publice și Programului anual al achizițiilor sectoriale, publicată în MOF nr.
487 din 30.06.2016.

10/12/2018 7

Autorități contractante

Art.4, Legea 98/2016

a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din


componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;

b) organismele de drept public;

c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit.
a) sau b).
http://www.revista-achizitii.ro/index.php/notiunea-de-autoritate-contractanta-conceptia-noilor-directive-
europene-domeniul-achizitiilor-publice

10/12/2018 8

5 din 26
Autorități contractante

Art.4, Legea 98/2016

a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din


componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;

b) organismele de drept public;

c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit.
a) sau b).
http://www.revista-achizitii.ro/index.php/notiunea-de-autoritate-contractanta-conceptia-noilor-directive-
europene-domeniul-achizitiilor-publice

10/12/2018 8

Autorități contractante

Art.2, alin. 1, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004


autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care
acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public;
sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept
privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să
presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

Art.2, pct.39, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale


instituții publice locale - denumirea generică, incluzând comunele, orașele, municipiile,
sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile
publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de
finanțare a activității acestora;

10/12/2018 9

Autorități contractante

Art. 2, pct.30 LEGE nr.500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice
instituţii publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi
publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora,
indiferent de modul de finanţare a acestora
Art. 4 alin.2 Legea 98/2016 , organisme de drept public
...orice entităţi, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de
constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ urm. condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau
industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către autorități contractante

10/12/2018 10

Operatorii economici

Legea 296/2004 (Codul consumului)


Persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale
profesionale fabrica, importa, depoziteaza, transporta sau comercializeaza
produse ori parti din acestea sau presteaza servicii;
Legea 98/2016
operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de
drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit
pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori
prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai
multe dintre aceste entităţi;

10/12/2018 11

6 din 26
Operatorii economici

Legea 296/2004 (Codul consumului)


Persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale
profesionale fabrica, importa, depoziteaza, transporta sau comercializeaza
produse ori parti din acestea sau presteaza servicii;
Legea 98/2016
operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de
drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit
pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori
prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai
multe dintre aceste entităţi;

10/12/2018 11

Compartimentul intern specializat

Art.2 HG 395/2016
 În vederea realizării achizițiilor publice, autoritatea contractantă înființează în condițiile
legii un compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor, format, de regulă,
din minimum trei persoane, dintre care cel puțin două treimi având studii
superioare, precum și specializări în domeniul achizițiilor;
 În măsura în care structura organizatorică a autorității contractante nu permite
înființarea unui compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor distinct,
principalele atribuții ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai
multe persoane din cadrul respectivei autorități contractante, însărcinate în acest sens
prin act administrativ al conducătorului autorității contractante.

10/12/2018 12

7 din 26
Compartimentul intern specializat
Atribuții:
a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea
înregistrării autorității contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă
este cazul;
b) elaborează și, după caz, actualizează, pe baza necesităților transmise de celelalte
compartimente ale autorității contractante, strategia de contractare și programul anual al
achizițiilor publice;
c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentației de
atribuire și a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluții, a
documentației de concurs, pe baza necesităților transmise de compartimentele de
specialitate;

10/12/2018 13

Compartimentul intern specializat


Atribuții:

d) îndeplinește obligațiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de

Lege;

e) aplică și finalizează procedurile de atribuire;

f) realizează achizițiile directe;

g) constituie și păstrează dosarul achiziției publice

10/12/2018 14

Compartimentul intern specializat

Art.2 HG 395/2016
(4) Celelalte compartimente ale autorității contractante au obligația de a sprijini activitatea
compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, în funcție de specificul și
complexitatea obiectului achiziției.
(5) În sensul alin. (4), sprijinirea activității compartimentului intern specializat în domeniul
achizițiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:
a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de produse, servicii și
lucrări, valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun, potrivit
competențelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor
contracte/acorduri-cadru;

10/12/2018 15

8 din 26
Compartimentul intern specializat
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice așa cum sunt acestea
prevăzute la art. 155 din Lege;
c) în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele prevăzute la
lit. a), transmiterea de informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al
respectivelor necesități, în urma unei cercetări a pieței sau pe bază istorică;
d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și
poziția bugetară a acestora;
e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuția
contractelor/acordurilorcadru, care cuprinde cauza, motivele și oportunitatea
modificărilor propuse;
f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor
contractuale.
10/12/2018 16

Compartimentul intern specializat


Competențe necesare persoanelor din cadrul compartimentului specializat :

Achizitiile publice presupun nu doar intelegerea si respectarea regulilor


stabilite de legislatia in domeniu, fiind necesar ca persoanele implicate in
atribuirea contractelor de achizitie publica sa aiba si o imagine de ansamblu
asupra activitatii autoritatii contractante si sa fie capabile sa identifice si să
gestioneze eventualele riscuri ce pot aparea pe parcursul acestui proces.

10/12/2018 17

Compartimentul intern specializat


Prin urmare, persoanele din cadrul compartimentului intern specializat în
achiziţii publice ar trebui să:
 înţeleagă (şi să demonstreze) competenţele de care au nevoie pentru a isi indeplini
atributiile;
 sa fie instruite permanent, fiind necesar ca experţii în achiziţii publice sa continue să se
dezvolte şi să isi actualizeze competenţele printr-un program de dezvoltare
profesională continuă;
 sa cunoasca si sa inteleaga cadrul legislativ (legi, norm, regulamente, ghiduri) care are
impact asupra achizitiilor publice;

10/12/2018 18

Compartimentul intern specializat

 să cunoasca si sa aplice bunele practici in domeniu;


 să posede abilitati de comunicare necesare in colaborarea permanenta pe care aceste
trebuie sa o aiba cu celelalte compartimente ale autoritatii contractante;
 să se asigure ca procesul de achizitie asigura indeplinirea obiectivelor autoritatii
contractante.

10/12/2018 19

9 din 26
Principii în achiziții publice și comportament etic

Unul dintre principalele obiectivele ale Uniunii Europene este


acela de a crea o piață comună unde sunt eliminate barierele în
calea comerțului între statele membre ale Uniunii. Crearea unei
piețe comune de achiziţii publice înseamnă îndepărtarea
oricăror bariere în calea comerțului care rezultă din contextul
achizițiilor.
Barierele în calea comerțului pot fi ridicate prin intermediul
legislației sau prin acțiunile întreprinse de către autoritățile
contractante sau operatorii economici.

10/12/2018 1

Principii în achiziții publice și comportament etic

Exemple de bariere în comerțul din statele membre:


- autoritățile contractante pot impune bariere prin adoptarea de
decizii discriminatorii de atribuire a contractelor de achiziție
publica;
- operatorii economici - care ar trebui sa fie concurenți – se
înțeleg în mod secret să crească preturile ori să scadă calitatea
produselor sau a serviciilor pentru clienții care doresc să
achiziționeze produse ori servicii prin intermediul unei licitații;

10/12/2018 2

Principii în achiziții publice și comportament etic

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice


 reglementează modul de realizare a achizițiilor publice, procedurile
de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a
concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi
utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și
anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de
achiziție publică.
 scopul prezentei legi îl constituie asigurarea cadrului legal necesar
pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții
de eficiență economică și socială.

10/12/2018 3

Principii în achiziții publice și comportament etic

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție


publică și a organizării concursurilor de soluții sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoașterea reciprocă;
d) transparența;
e) proporționalitatea;
f) asumarea răspunderii.

10/12/2018 4

10 din 26
Principii în achiziții publice și comportament etic

Aceste principii reprezintă atât baza directivelor Uniunii


Europene, cat și cadrul în care s-a dezvoltat legislația achizițiilor
publice din România.
Legea nu poate sa acopere toate aspectele ce pot apărea în
activitatea de achiziții publice, anumite aspecte ipotetice fiind greu
de reglementat. Atunci când o autoritate contractantă nu regăsește
în lege norma pe care sa o aplice situației concrete cu care se
confruntă, poate face recurs la principii. Dacă nici unul din aceste
principii nu este încălcat, se poate spune ca acțiunile întreprinse de
autoritatea contractantă sunt corecte.

10/12/2018 5

Principii în achiziții publice și comportament etic

NEDISCRIMINAREA

Asigurarea condițiilor pentru concurența reală, indiferent de


naționalitatea operatorilor economici.
Respectarea principiului nediscriminării înseamnă că orice
firma, din oricare stat membru, are șansa de a depune oferta și de a
obține contractul de achiziție publică.

10/12/2018 6

Principii în achiziții publice și comportament etic


TRATAMENTUL EGAL
Respectarea acestui principiu înseamnă stabilirea de reguli,
cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici. Acest lucru
înseamnă evitarea de contacte preferențiale, criterii de selecție care
să avantajeze unele firme și să dezavantajeze pe altele.
Principiul egalității de tratament intre ofertanți are ca obiectiv
favorizarea dezvoltării unei concurente corecte si efective intre
operatorii economici participanți la o procedura de atribuire a unui
contract de achiziție publica. Acesta înseamnă ca toți ofertanții
dispun de aceleași șanse in elaborarea ofertelor si, prin urmare,
presupune ca acestea sa fie supuse acelorași reguli.
10/12/2018 7

Principii în achiziții publice și comportament etic

RECUNOAȘTERE RECIPROCĂ

Respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea tuturor


produselor, serviciilor și lucrărilor oferite în mod legal pe piața
Uniunii Europene. Înseamnă, de asemenea, acceptarea oricăror
diplome, certificate și calificări profesionale emise de autoritățile
competente din orice stat membru al Uniunii, precum si acceptarea
specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.

10/12/2018 8

11 din 26
Principii în achiziții publice și comportament etic

TRANSPARENȚA

Principiul transparentei are ca scop, in esența, sa garanteze ca


este înlăturat riscul de favoritism si arbitrar din partea autorității
contractante. Aceasta presupune ca toate condițiile procedurii de
atribuire sa fie formulate clar, precis si univoc in documentația de
atribuire.
Acest principiu înseamnă punerea de către autoritatea
contractantă, la dispoziția publicului, a tuturor informaţiilor referitoare
la aplicarea procedurii de atribuire.

10/12/2018 9

Principii în achiziții publice și comportament etic

PROPORȚIONALITATEA

Respectarea principiului proporționalității înseamnă asigurarea


corelației între necesitate, obiectul contractului și cerințele solicitate.
Cu alte cuvinte, fiecărei achiziții trebuie să i se dea importanța
cuvenită atunci când se stabilesc cerințele minime.
Autoritatea contractantă se va asigura că ofertantul are
capacitatea de a duce eventualul contract la bun sfârșit, dar nu va
pune condiții împovărătoare, excesive, care ar duce la eliminarea
eventualilor ofertanți.

10/12/2018 10

Principii în achiziții publice și comportament etic

ASUMAREA RĂSPUNDERII

Conform acestui principiu trebuie să existe o determinare clară a


sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de
achiziție publică, astfel încât autoritatea contractantă sa-si motiveze
fiecare decizie luata si sa-si asume astfel raspunderea.

10/12/2018 11

După căderea regimului comunist din anul 1989, România a început un lung proces de
implementare a democrației şi a economiei libere.  Domeniul achizițiilor publice a cunoscut la rândul
său numeroase schimbări începând cu anul 1991 când prin Hotărârea Guvernului nr. 291/1991 a fost
aprobat Regulamentul privind organizarea licitațiilor, prezentarea ofertelor și adjudecarea lucrărilor
publice. Au urmat noi modificări în anii 1993, 1999 și 2001, iar în contextul angajamentelor asumate
de România în cadrul capitolului 1 "Libera circulație a mărfurilor" din Tratatul de Aderare, semnat în
aprilie 2005 și al recomandărilor Comisiei Europene a fost aprobată prin Legea nr. 337/2006,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. După o istorie
12 din 26
de 10 ani, în care au survenit nu mai puțin de 22 de modificări, consacrata OUG 34/2006 a fost
înlocuită de Legea 98/2016 privind achizițiile publice (Legea 99/2016, în cazul achizițiilor sectoriale
sau Legea 100/2016, în cazul concesiunilor de lucrări și concesiunilor de servicii) aprobată și publicată
la data de 23 mai 2016.
Termenul de transpunere a noilor Directive privind achizițiile publice și concesiunile, adoptate în
anul 2014 (Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014
privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE; Directiva 2014/25/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de
entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor
poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ; Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune) a expirat la data de
18 aprilie 2016. Până la această dată, numai 7 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au
raportat Comisiei adoptarea de măsuri pentru implementarea Directivei 2014/24 (Danemarca, Spania,
Franța, Lituania, Ungaria, Portugalia, Marea Britanie). Și Directiva 2014/23 beneficiază de măsuri de
transpunere în 7 state (Danemarca, Spania, Franța, Ungaria, Austria, Portugalia, Marea Britanie), în
timp ce Directiva 2014/25 doar în 6 state (Danemarca, Spania, Franța, Ungaria, Portugalia, Marea
Britanie).
După cum se poate observa, România nu se află printre statele care au fost apte să raporteze în
termenul comunicat adoptarea de măsuri pentru transpunerea acestor importante norme ale Uniunii.
Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre
“trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact
libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și
principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea
reciprocă, proporționalitatea și transparența”1.
Adoptarea noilor norme a avut în vedere “să facă mai ușoară si mai ieftină participarea la
licitații publice pentru întreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), să asigure cea mai buna valoare
pentru bani pentru achiziții publice și să respecte principiul transparenței și concurenței în Uniunea
Europeană”2.
De asemenea, ele permit considerente de mediu si sociale, precum și aspectele legate de
inovare, care trebuie luate în considerare la atribuirea contractelor de achiziții publice, astfel încât
achizițiile publice sa încurajeze progresele în funcție de anumite obiective de politica publică.

1
http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/02/legislatie-2561.pdf
2
http://blog.licitatie-publica.ro/achizitii-publice-noi-norme-pentru-achizitii-publice-mai-eficiente-transparente-si-
favorabile-imm-urilor/
13 din 26
Normele revizuite se adresează unui număr de peste 250 000 de autorități publice contractante
destinate sa deschidă piața UE de achiziții publice pentru concurență, să prevină politicile de “achiziții
naționale” și să promoveze libera circulație a bunurilor și serviciilor.
Astfel, autoritățile contractante vor fi încurajate sa împartă contracte mari în părți mai mici,
permițând companiilor mai mici sa participe la licitații mari. Normele prin care erau excluse societățile
mai mici de la participarea la licitații pe baza cifrelor de afaceri anuale au fost relaxate. Noile reguli
limitează posibilele cerințe privind cifra de afaceri la doar de doua ori valoarea contractului, care ar
trebui sa elimine obstacolele din calea participării IMM-urilor.
Documentul european de achiziție unic (DEAU) reduce considerabil povara administrativă
pentru întreprinderi, permițându-le să declare electronic că îndeplinesc condițiile necesare pentru a
participa la o procedura de achiziții publice. Numai ofertantul selectat va trebui sa furnizeze
documente complete, dar în viitor, chiar și aceasta obligație ar putea fi înlăturată de îndată ce probele
pot fi conectate electronic la bazele de date naționale.
Autoritățile publice pot utiliza în anunțurile de participare criterii care pun accent mai mult pe
considerente de mediu. Ele pot solicita ofertanților nu numai sa se conformeze obligațiilor de mediu,
dar, de asemenea, sa livreze mărfuri care îndeplinesc cerințe ecologice. In acest fel, companiile pot
aduce o contribuție importantă la consumul și producția durabile.
În domeniul prevenirii corupției nici o țară din UE nu este imună, ponderea de aproximativ
14% din PIB-ul UE fiind ca un magnet pentru corupție. Noile norme încearcă să se asigure că banii
contribuabililor nu se pierd prin introducerea unor garanții mai puternice pentru proceduri solide,
prevenind corupția. Sunt statuate măsuri precum:
– definire la nivelul UE a “conflictelor de interese” ceea ce face mai ușoară identificarea și gestionarea
cazurilor de fraudă și conflicte de interes;
– o cerință pentru cumpărătorii publici să facă publică orice informație furnizată unei societăți
implicate într-o oferta anterioară, către toate celelalte societăți participante;
– excluderea companiilor în cazul în care se constată că au influențat în mod nejustificat procesul de
luare a deciziilor sau au făcut declarații false;
– clarificarea și simplificarea normelor privind modificarea contractelor în perioada post-atribuire
pentru a elimina orice dubiu cu privire la posibila apariție a unor situații de corupție;
– raportare crescuta pentru explicarea deciziilor și neregulilor atât din partea autorităților naționale cât
și a Comisiei Europene;
– o mai mare utilizare a instrumentelor electronice și a unor proceduri mai simple (achizițiile publice
electronice, cadrul legal dedicat pentru contracte de concesiune, formular standard de declarație pentru
ofertanți).
14 din 26
Principiile generale care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică.
În general, o procedură concurențială de achiziție publică realizată într-un mod deschis,
obiectiv și transparent, ar trebui să atingă cel mai bun raport calitate-preț în materie de achiziții
publice. Principiile3 esențiale care trebuie respectate în realizarea procedurii de achiziții publice pentru
un contract de achiziții publice cuprind:
- nediscriminarea;
- tratamentul egal;
- recunoașterea reciprocă;
- transparența;
- proporționalitatea;
- asumarea răspunderii.
a. Prin „nediscriminare” se înțelege asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale
pentru ca orice operator economic, indiferent de naționalitate, să poată participa la procedura de
atribuire şi să aibă șansa de a deveni contractant.
Sursa acestui principiu o constituie art. 18 din TFUE (TRATATUL PRIVIND
FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE) :
“În domeniul de aplicare a tratatelor și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale pe care le prevede, se
interzice orice discriminare exercitată pe motiv de cetățenie sau naționalitate. Parlamentul European și
Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot adopta orice norme în
vederea interzicerii acestor discriminări”4.

De asemenea, art. 34 din TFUE interzice restricțiile cantitative și măsurile având efect
echivalent. Atât restrângerea directă, cât și cea indirectă a liberei circulații a bunurilor și serviciilor
sunt considerate ca fiind acoperite de această interdicție.
În materia achizițiilor publice, aplicarea acestui principiu face ca referința la un anumit produs
sau marcă sau la standarde naționale fără precizarea “sau echivalent” să fie considerată o practică
discriminatorie. Descrierea caracteristicilor unui produs sau unui serviciu să nu privească un anumit
mod de fabricare sau o anumită origine, nici procedee specifice și nici să se refere la o marcă, la un
brevet, la o origine sau la o producție determinate, cu excepția situației în care o mențiune de această
natură este justificată de obiectul contractului și dacă aceasta este însoțită de mențiunea “sau
echivalent”. 

3
http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/05/L98_2016.pdf
4
https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
15 din 26
Principiul nediscriminării presupune egalitate de acces pentru toți operatorii economici din
toate statele membre. Pe cale de consecință, autoritățile contractante nu ar trebui să impună condiții ce
cauzează discriminare directă sau indirectă fată de potențialii ofertanți în alte state membre, cum ar fi
cerința ca întreprinderile interesate de contract să fie stabilite în același stat membru sau regiune ca şi
entitatea contractantă. Unica derogare de la această regulă ar fi obligația câștigătorului de a amplasa o
anumită infrastructură de afaceri la locul execuției contractului, în cazul în care acest lucru este
justificat prin anumite circumstanțe specifice ale contractului.
În aplicarea acestui principiu, trebuie respectate, prin urmare, următoarele reguli:
- autoritățile contractante nu trebuie să discrimineze potențialii ofertanți pe baza unor motive
nejustificate (de exemplu, naționalitatea) și nu trebuie să includă specificații tehnice care ar
putea favoriza întreprinderile naționale;
- autoritățile contractante trebuie să evite stabilirea de cerințe de calificare care să favorizeze
anumiți participanți la procedura de achiziție publică;
- autoritățile contractante trebuie să evite practicile de favorizare a unui ofertant prin stabilirea de
condiții discriminatorii în caietele de sarcini.
Efectele obținute sunt:
- deschiderea și dezvoltarea pieței de achiziţii publice;
- crearea unui cadru competitiv pentru obținerea celui mai bun raport calitate-preț în ceea ce
privește fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesitățile.
b. Respectarea principiului tratamentului egal presupune ca, oricând pe parcursul
procedurii de atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerințe, criterii identice pentru toți
operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți.
Tratament egal înseamnă atât egalitatea de oportunități – definirea unor cerințe cu respectarea acestui
principiu, cât și egalitatea de rezultat, adică egalitatea efectivă după aplicarea unor măsuri sau a unor
cerințe care la prima vedere creează oportunități egale. În aplicarea acestui principiu, trebuie respectate
următoarele reguli:
- eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influența deciziile în procesul de atribuire
a contractelor de achiziție publică;
- furnizarea, concomitent, către toți operatorii economici implicați într-o procedură de achiziție,
a informațiilor aferente procedurii.
Efectele acestui principiu sunt:
- toți participanții vor dispune de aceleași șanse în pregătirea documentelor asociate procedurii în
cauză;

16 din 26
- instituirea unui cadru bazat pe încredere, cinste, corectitudine şi imparțialitate pe tot parcursul
derulării procedurii;
- favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între operatorii economici
participanți la o procedură de achiziție publică.
O aplicație a principiului tratamentului egal este situația în care la o nouă procedură de atribuire
participă și contractorul care a executat până atunci serviciul sau lucrarea sau a furnizat produsul. Este
evident că acesta are informații mai multe decât alți posibili competitori, în ceea ce privește strategiile,
planurile autorității contractante, modul de lucru, situația financiară etc. Unele dintre aceste informații
sunt cel puțin sensibile, dacă nu chiar confidențiale. Ele pot însă în mod evident influența rezultatul
noii proceduri prin defavorizarea altor competitori. Autoritatea contractantă este pusă în situația de a se
asigura că toți competitorii sunt tratați egal, prin urmare, are o misiune dificilă și delicată din acest
punct de vedere, trebuind să se asigure că nu creează un avantaj competitiv.
Astfel, în cauza Evropayki Dynamiki un ofertant a contestat la Curtea Europeană de Justiție a UE
procedura de atribuire derulată de Comisia Europeană pe motivul că a încălcat principiul tratamentului
egal. Contractul era de o complexitate deosebită, deoarece implica preluarea și administrarea unei
platforme informatice online a Comisiei Europene deja existente, dezvoltată de un alt contractor.
Documentația de atribuire prevedea o perioadă debușeu de trei luni în care orice contractor nou ar fi
lucrat cu contractorul existent pentru asigurarea transferului serviciului. Contractorul nou nu ar fi fost
plătit, iar cel vechi ar fi fost plătit încă trei luni pentru acest transfer. Ofertantul reclamant a contestat
avantajul competitiv evident al contractorului existent în noua competiție și faptul că, deoarece
Comisia nu a comunicat codul sursă tuturor ofertanților, contractorul existent are un avantaj tehnic
determinant. Curtea a considerat că avantajele competitive ale contractorului existent puteau fi
neutralizate, dar Comisia nu a făcut acest lucru, prin urmare, a anulat procedura de atribuire. Curtea a
sugerat chiar și soluția care ar fi trebuit urmată pentru ca atribuirea să fi fost validă: punerea la
dispoziție a codului sursă tuturor ofertanților.
O altă ipostază în care autoritățile contractante s-ar putea confrunta cu o situație de tratament inegal ar
fi cea în care unul sau mai mulți ofertanți au fost implicați în procesul de definire a documentației de
atribuire, în special a caietului de sarcini, sau au oferit consultanță autorității contractante înainte de
derularea procedurii. În aceste cazuri, autoritățile contractante trebuie să ia măsurile necesare pentru a
se asigura că nu a fost distorsionată concurența între operatorii economici: să acorde timp suficient
pentru pregătirea ofertelor, să informeze toți ofertanții cu privire la natura implicării ofertantului
respectiv în pregătirea documentației. Mai mult, ofertantul implicat în definirea procedurii poate fi
chiar exclus din procedură dacă se constată că situația de tratament inegal nu poate fi remediată prin

17 din 26
mijloace mai puțin drastice; în acest caz ofertantul are posibilitatea de a demonstra contrariul, și anume
că implicarea sa anterioară nu aduce atingere concurenței.
c. Respectarea principiului recunoașterii reciproce presupune în contextul achizițiilor
publice acceptarea de către autoritatea contractantă a:
- produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene;
- diplomelor, certificatelor și a oricăror documente emise de autoritățile competente din alte state;
- specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.
Deși pentru multe produse și servicii care circulă liber pe piața unică există deja standarde
armonizate la nivelul UE, în alte domenii se aplică încă standarde și cerințe pur naționale. Pentru
aceste cazuri devine important principiul recunoașterii reciproce: produse manufacturate legal într-un
stat membru trebuie să fie acceptate spre comercializare și în celelalte state membre. De asemenea,
serviciile oferite legal pe teritoriul unui stat membru, pot fi prestate și pe teritoriul altui stat membru.
Principiul recunoașterii reciproce nu interzice existența standardelor naționale, ci doar
acceptarea standardelor similare din alt stat membru.
Efectele acestui principiu sunt:
- crearea pieței comune prin eliminarea barierelor în calea comerțului existente între statele
membre;
- descurajarea suprareglementării de către statele membre, deoarece aceasta ar putea induce
obstacole asupra liberei circulații a mărfurilor;
- introducerea unui element de concurență între reglementări naționale în privința schimburilor
transfrontaliere, facilitând, în consecință, cele mai bune practici.
d. Principiul transparenței presupune informarea adecvată a tuturor participanților la
procedura de atribuire, fiind important și din perspectiva accesului la remediile legale. Principiul
transparenței presupune și aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la
aplicarea procedurii de atribuire în scopul garantării eliminării riscului de favoritism și de
comportament arbitrar din partea autorității contractante.
Aplicarea acestui principiu presupune:
- formularea tuturor informațiilor cu privire la procedura de achiziție în mod clar, precis, univoc
în anunțul/invitația de participare și în documentația de atribuire, oferind operatorilor economici o
poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea
sunt evaluate de către autoritatea contractantă;
- asigurarea vizibilității regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor și rezultatelor
aferente procedurii de achiziție publică.
Efectele obținute din aplicarea acestui principiu sunt:
18 din 26
- claritatea documentelor elaborate pe parcursul procesului de achiziție;
- înțelegerea de către potențialii candidați/ofertanți a necesităților obiective ale autorității
contractante și a modului în care aceste necesități se reflectă în documentația de atribuire;
- accesul publicului la informații privind contractele publice, ceea ce facilitează controlul
democratic asupra activității administrative.
Cea mai elementară formă de transparență este publicarea anunțurilor de participare la procedurile
de atribuire. Pentru achizițiile peste pragurile stabilite de lege, publicarea este standardizată la nivelul
UE, însă pentru cele sub praguri, CJUE a impus prin deciziile sale un nivel de publicitate suficient
pentru ca piața serviciilor să fie deschisă concurenței, iar imparțialitatea procedurilor să poată fi supusă
unui control.
O practică destul de des întâlnită în statele membre cu privire la contractele de achiziţii de valori
inferioare pragurilor este aceea conform căreia autoritățile contractante invită un potențial număr de
ofertanți să propună ofertele pentru încheierea contractului prin invitații adresate individual. Această
practică nu este conformă cu liniile directoare cuprinse în Comunicarea Comisiei din 2006 pentru că
nu presupune o “publicitate suficient de accesibilă a contractului”. Transparența trebuie asigurată încă
dinainte de inițierea procedurii pentru că lipsa acesteia nu poate fi redresată pe parcurs.
Dincolo de obligația de a face publice criteriile, subcriteriile și specificațiile, autoritățile
contractante au și obligația, care decurge din același principiu al transparenței, de a formula cu
claritate aceste criterii și specificațiile tehnice. Astfel, această cerință are un dublu scop:
- orice ofertant să poată înțelege criteriile și specificațiile în același fel;
- autoritatea contractantă să poată aplica criteriile în mod egal tuturor ofertanților.
Referitor la anularea unei achiziții, autoritățile contractante au o marjă de putere destul de mare în
a hotărî neatribuirea unui contract, fără ca motivele să poată fi cenzurate foarte drastic. Singura
condiție este informarea celor interesați cu privire la motivele anulării procedurii.
e. Principiul proporționalității presupune corelarea dintre:
- necesitățile autorității contractante;
- obiectul contractului de achiziție publică;
- cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților autorității
contractante.
Principiul proporționalității presupune ca:
- măsurile luate de instituții nu trebuie să depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în
scopul realizării obiectivelor urmărite;

19 din 26
- în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la
cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în
raport cu scopurile urmărite;
- când se confruntă cu o ofertă ambiguă, iar o cerere de precizări cu privire la conținutul ofertei
menționate ar putea asigura securitatea juridică în același mod precum respingerea imediată a
ofertei în cauză, autoritatea contractantă să solicite mai degrabă precizări candidatului vizat
decât să opteze pur și simplu pentru respingerea ofertei acestuia.
Efectul acestui principiu constă în faptul că se asigură definirea și derularea unei proceduri corecte
de atribuire în raport cu ofertanții. Chiar dacă, principiul proporționalității nu este explicat/clarificat cu
privire la achizițiile sub pragurile valorice, deși el este pe deplin aplicabil și în cazul acestui tip de
achiziţii. Cu toate acestea, precizările cu privire la termene au legătură directă cu principiul
proporționalității și ar putea fi interpretate ca atare. Comisia recomandă statelor membre ca termenele
limită pentru exprimarea interesului, precum şi termenele de transmitere a ofertelor să fie destul de
lungi, astfel încât să permită întreprinderilor din alte state membre să facă o evaluare semnificativă şi
să-şi pregătească oferta.
Exemple de încălcări ale acestui principiu identificate în practica judiciară de la noi din țară:
- impunerea pentru calificare a unei cifre de afaceri anuale în cuantum excesiv în raport cu
complexitatea şi valoarea estimată a contractului;
- solicitarea unui număr excesiv de documente sau informații referitoare la demonstrarea
capacității tehnice şi/sau profesionale;
- solicitarea de resurse umane, utilaje sau echipamente fără relevanță pentru buna execuție a
contractului de achiziție publică sau într-un număr excesiv;
- condiția de prezentare în original sau formă autentificată a unui număr mare de documente,
deși ar fi suficientă copia certificată;
- stabilirea unui termen pentru depunerea ofertelor insuficient pentru elaborarea acestora, în
raport de complexitatea obiectului contractului;
- descrierea unor specificații tehnice proprii unor produse ce depășesc necesitățile autorității
contractante;
- alocarea unui punctaj foarte mare unui factor de evaluare, raportat la importanța factorului în
îndeplinirea contractului.
- cererea de prezentare a unor garanții inadecvate riscului implicat de atribuirea şi executarea
corespunzătoare a contractului.
f. Principiul asumării răspunderii nu este o transpunere a Directivelor UE, ci este o creație
națională. Principiul asumării răspunderii presupune determinarea clară a sarcinilor şi
20 din 26
responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, asigurându-se
profesionalismul, imparțialitatea şi independența deciziilor adoptate pe parcursul acestui proces. De
asemenea, acest principiu implică faptul că răspunderea aparține exclusiv comisiei de evaluare și
factorilor decizionali din autoritatea contractantă, indiferent de opiniile exprimate de organismele de
control ex-ante sau ex-post în domeniul achizițiilor publice sau de recomandările autorităților cu
competențe în domeniu sau în alte domenii.
Aplicarea acestui principiu presupune:
- delegarea în calitate de membri ai comisiei de evaluare a persoanelor care dețin competențe în
obiectul procedurii de achiziție;
- precizarea în documentația de atribuire a “numelor persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul
autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de
atribuire ”;
- solicitarea membrilor comisiei de evaluare și experților cooptați de completare a declarațiilor
pe proprie răspundere privind confidențialitatea, imparțialitatea și din care să rezulte
neîncadrarea în situațiile de conflict de interese .
Efectele obținute sunt:
- limitarea apariției erorilor pe parcursul desfășurării procesului de achiziție publică;
- reducerea fraudei și a corupției;
- identificarea facilă a responsabilităților în cazul în care se angajează răspunderea autorității
contractante.
Principiul asumării răspunderii implică obligația persoanelor implicate în derularea
procedurilor de achiziție publică de a-și asuma, a raporta și a răspunde pentru consecințele acțiunilor și
deciziilor luate.
Pe lângă principiile explicit menționate în legislația specifică, se adaugă principii implicite
precum imparțialitatea, confidențialitatea sau evitarea concurenței neloiale 5. De asemenea,
deschiderea spre concurență se cuvine, de asemenea, menționată în acest context
Pe parcursul timpului, în jurisprudența instanțelor europene s-a ridicat problema dacă şi în
cazul în care valoarea unui contract nu atinge pragul prevăzut de normele UE trebuie respectate
principiile prevăzute de Tratat, în special principiul liberei circulații a mărfurilor, principiul libertății
de stabilire și principiul libertății de a presta servicii, precum și principiile care decurg din acestea,
precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și
transparența. Faptul că valoarea unui contract nu atinge pragul prevăzut de normele UE nu înseamnă
că acest contract iese complet din sfera de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în cadrul atribuirii
5
https://ghidachizitii2017.lfwd.io/#book/01-1.7
21 din 26
unui astfel de contract trebuind respectate normele fundamentale ale Tratatului și, în special, principiul
egalității de tratament.

Etapele procesului de achiziție publică


Atribuirea unui contract de achiziții publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se
derulează în mai multe etape. Prin H.G. 395/2016 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică / acordului cadru din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice din 02.06.2016. În aceste norme sunt precizate distinct trei etape ale
procesului de achiziție publică:
a. etapa de planificare/pregătire – etapă care se inițiază prin identificarea necesităților și
întocmirea referatelor de necesitate și include elaborarea strategiei anuale de achiziție publică și
a planului anual al achizițiilor publice, consultarea pieței în acele cazuri în care autoritatea
contractantă dorește să facă acest demers, elaborarea strategiei de contractare și a
documentației de atribuire pentru fiecare achiziție în parte;
b. etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru – etapă ce
debutează cu încărcarea în SEAP a documentației de atribuire, include toate fazele de evaluare
a ofertelor și se încheie în momentul intrării în vigoare a contractului;
c. etapa post-atribuire – etapă care se derulează în perioada implementării
contractului/acordului-cadru, include monitorizarea execuției acestuia și se încheie cu
analizarea rezultatelor obținute comparativ cu cele preconizate în etapa de planificare și
identificarea necesităților de îmbunătățire a activității în viitor („lecții învățate”).
Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziție publică se inițiază prin identificarea
necesităților şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul
autorității contractante/unității de achiziţii centralizate a documentației de atribuire, inclusiv a
documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă.
În funcție de dimensiunea și complexitatea contractului, această etapă a procesului ar putea să
dureze câteva luni înainte ca anunțul de participare să fie gata pentru publicare. O planificare bună ar
trebui să reducă la minimum riscul de a avea nevoie de modificări și variații ale contractului. Cele mai
mari (și posibil cele mai costisitoare) și frecvent erori privind contractele sunt cauzate de o planificare
neadecvată. Trebuie să se ia în considerare realizarea unui studiu de fezabilitate, o etapă de
selecție/definire a domeniului de aplicare, organizarea de consultări publice și sensibilizarea publicului
cu privire la planurile sau programele publice de mare amploare.
Documentele care trebuie elaborate în etapa de planificare:
- Referatele de necesitate;
22 din 26
- Strategia anuală de achiziţii, care conține și Programul anual al achizițiilor publice;
- Strategia de contractare;
- Documentația de atribuire.
Fiecare compartiment al autorității/entității contractante elaborează în ultimul trimestru al anului în
curs pentru anul care urmează un Referat de necesitate și îl transmit compartimentului de achiziţii.
Referatele de necesitate trebuie să cuprindă cel puțin:
- necesitățile de produse, servicii şi lucrări identificate;
- o estimare a prețului unitar/total al necesităților;
- informațiile de care dispun, potrivit competențelor, necesare pentru elaborarea strategiei de
contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru.
Programul anual al achizițiilor publice - care se elaborează pe baza referatelor de necesitate
întocmite de compartimentele autorității contractante - trebuie, la rândul lui, să fie finalizat tot în
ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor (cel puțin într-o primă formă).
În ipoteza în care referatele de necesitate ar fi transmise la sfârșitul lunii decembrie, este evident că
la nivelul compartimentului de achiziţii nu ar mai exista timpul necesar pentru elaborarea Strategiei
anuale de achiziție publică și a Programului anual aferent. Normele de aplicare nu au intervenit cu
detalii privind modul concret de derulare a activităților de planificare la nivelul fiecărei autorități
contractante, ci au stabilit doar repere de timp generale. Revine fiecărei autorități contractante în parte
să își creeze proceduri interne specifice pentru respectarea termenelor stabilite de legislație. În cazul de
fată, procedura internă ar putea stabili ca termenul limită pentru întocmirea referatelor de necesitate și
transmiterea acestora către compartimentul de achiziţii să fie, de exemplu, 30 noiembrie, astfel încât să
se asigure timpul necesar pentru elaborarea Programului anual al achizițiilor publice.
În cazul în care necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul trimestru al
anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate și la momentul identificării
necesității. Referatul de necesitate se poate actualiza ori de câte ori este necesar, dar cu respectarea
anumitor condiții:
- modificarea trebuie făcută înainte de inițierea achiziției, având în vedere timpul necesar
modificării planului anual de achiziţii și aprobării lui;
- compartimentul intern de achiziţii trebuie să fie notificat în timp util de modificarea referatului
de necesitate, astfel încât să poată întreprinde toate diligențele necesare realizării achiziției.
Obligația realizării unei Strategii anuale de achiziție publică la nivelul autorității contractante a
fost introdusă prin normele metodologice de aplicare a noii legislații în achiziţii. Strategia reprezintă
totalitatea proceselor de achiziție publică planificate a fi lansate de o autoritate/entitate contractantă pe
parcursul unui an bugetar. Se întocmește pentru valori însumate ale acestor procese care cuprind
23 din 26
cheltuieli de capital mai mari de 125 milioane lei. Programul anual al achizițiilor publice (PAAP), cu
care autoritățile contractante sunt deja obișnuite potrivit OUG 34/2006, face parte din această
Strategie.
Strategia anuală de achiziție publică se realizează în ultimul trimestru al anului anterior anului
bugetar la care face referință, fiind aprobată de către conducătorul autorității/entității contractante.
Poate suferi modificări sau completări, cu aprobarea conducătorului autorității contractante. Fiind un
document explicativ, Strategia anuală a achizițiilor publice fundamentează necesarul bugetar, prezintă
felul în care autoritatea contractantă a identificat necesitățile și a gândit pentru anul următor derularea
achizițiilor publice care să răspundă acestor necesități, în corelație cu execuția bugetară. Ar fi, așadar,
un bun instrument de analiză a gradului în care o autoritate contractantă planifică și realizează achiziţii
pentru nevoi obiectiv identificate, iar nu pentru oportunitatea cheltuirii fondurilor înainte de
rectificarea bugetară și finalul anului când trebuie raportată execuție bugetară de 100%.
Această strategie ar urma să fie corelată cu sistemul informatic de transparență bugetară, de
raportare a situațiilor financiare a instituțiilor publice – Forexebug – prin care se va putea evalua
eficiența managementului bugetar al unei instituții publice.
Asumată oficial de instituție, Strategia anuală de achiziţii publice poate fi și o garanție pentru
funcționarii din compartimentele de achiziţii care vor putea prezenta oricând, în cazul controalelor ex-
post ale Curții de Conturi, argumentele privind scopul, logica și oportunitatea achizițiilor realizate.
Introducerea unei noi proceduri în Strategia anuală de achiziție publică se poate face doar când este
identificată sursa de finanțare. Strategia anuală de achiziție publică reprezintă un document complex
care urmează să se raporteze la:
- nevoile identificate de autoritatea/entitatea contractantă ce trebuie satisfăcute printr-un proces
de achiziție - rezultat al solicitărilor transmise de toate compartimentele autorității contractante;
- valoarea estimată a achiziției corespunzătoare fiecărei nevoi;
- capacitatea profesională disponibilă - dacă autoritatea contractantă, de exemplu, are personal
angajat și expertiza care să îi asigure derularea diferitelor procese de achiziție publică;
- resursele ce pot fi alocate efectiv derulării diferitelor procese de achiziție publică și, acolo unde
e cazul, de ce resurse suplimentare externe mai e nevoie.
Strategia anuală de achiziție publică explică logica succesiunii achizițiilor publice planificate
pe parcursul unui an corelându-le cu execuția bugetară. Realizat în formă tabelară, Programul anual
al achizițiilor publice listează toate contractele de achiziție publică/acordurilor-cadru planificate a fi
atribuite în anul următor cu detalii concrete privind valoarea estimată, procedura aleasă, sursa
bugetară, datele estimate de inițiere a procedurii și atribuire, persoana responsabilă.

24 din 26
Programul anual al achizițiilor publice nu impune și obligativitatea atribuirii contractelor
menționate, fiind doar un instrument managerial utilizat de autoritatea contractantă pentru
planificarea şi monitorizarea tuturor proceselor de achiziție, planificarea resurselor necesare şi
verificarea, atunci când e cazul, îndeplinirii obiectivelor din strategia locală/regională/națională de
dezvoltare.
Programul anual al achizițiilor publice este o sistematizare făcută de autoritatea contractantă a
tuturor contractelor necesar a fi atribuite în anul următor ținând cont de necesitățile de produse,
servicii şi lucrări – așa cum rezultă acestea din referatele de necesitate –, prioritatea/ierarhia acestor
necesități și anticiparea surselor de finanțare.
Fiind parte integrantă a Strategiei anuale de achiziție publică (strategie care stă la baza elaborării
bugetului), Programul anual al achizițiilor publice se realizează într-o formă inițială în ultimul
trimestru al anului în curs pentru anul următor.
În consecință, o interpretarea rațională cu privire la obligația autorității contractante de a ține cont
de anticipările cu privire la sursele de finanțare ce urmează a fi identificate ar trebui să vizeze
momentul când aceasta stabilește „prima variantă” a Programului anual al achizițiilor publice.
După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligația de a-şi actualiza
Programul anual al achizițiilor publice în funcţie de fondurile aprobate, ceea ce conduce la concluzia
că va exista și o „variantă definitivă” a acestui Program anual, cu atât mai mult cu cât publicarea în
SEAP a extraselor din program se realizează după definitivarea acestuia.
În acest punct legislația rămâne relativ ambiguă, deoarece nu se precizează explicit când se aprobă
strategia anuală/programul anual, mai exact dacă această aprobare vizează:
- doar forma definitivă/actualizată după aprobarea bugetului, sau
- atât prima variantă, cât și varianta definitivă/actualizată a documentului.
Firesc ar fi ca o aprobare propriu-zisă să fie efectuată doar pentru forma definitivă, după aprobarea
bugetului. Nu există însă niciun impediment ca și „prima variantă” să se finalizeze printr-o aprobare
(formală) din partea conducătorului autorității contractante. Atât timp cât Programul anual reprezintă
un instrument managerial de planificare, deducem că „prima variantă” a acestuia ar trebui, de
asemenea, înaintată conducătorului autorității contractante pentru analiză și pentru fundamentarea
deciziilor privind modul de constituire a bugetului pentru anul viitor.
Extrase din PAAP care se referă la contractele ori acordurile-cadru ce depășesc pragurile
prevăzute la art. 7 alin. (1) și (5) ale Legii 98/2016 trebuie publicate semestrial în SEAP.
Modificarea referatelor de necesitate sau introducerea unor noi rapoarte de necesitate implică
actualizarea PAAP și, dacă este cazul, și a Strategiei anuale de achiziție publică. Orice modificare a
acestui document trebuie să obțină aprobarea conducătorului autorității contractante. Suplimentar,
25 din 26
trebuie avut în vedere faptul că orice modificări/completări efectuate asupra Programului anual implică
publicarea în SEAP a acestora. Prin Ordinul 281/22.06.2016, ANAP a pus la dispoziția autorităților
contractante formularele de Program anual al achizițiilor publice – PAAP –, respectiv de Program
anual al achizițiilor sectoriale – PAAS.
Realizat în formă tabelară, Programul anual al achizițiilor publice are informații despre:
- tipul și obiectul contractului – denumirea produsului / serviciului / lucrării ce urmează a fi
contractate;
- codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV) corespunzător;
- valoarea estimată - în lei, fără TVA;
- sursa de finanțare;
- procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție;
- data estimată pentru inițierea procedurii;
- data estimată pentru atribuirea contractului;
- modalitatea de derulare a procedurii de atribuire: online sau offline;
- persoana responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire.

26 din 26