Nervul vestibulocohlear

Nervul vestibulocohlear este un nerv senzitiv care recepţionează şi

transmite aferenţele vestibulare şi auditive centrilor nervoşi superiori

Originea aparentă
Originea fibrelor vestibulocohleare este la nivelul şanţului colateral
bulbar, lateral de nervus intermedius şi nervul facial, prin două rădăcini:
 rădăcina vestibulară, internă, cu originea în foseta laterală a
bulbului, medial de nervul facial şi de intermediarul lui Wrisberg
 rădăcina auditivă, externă sau cohleară, vine în raport cu bulbul la
nivelul părţii anterolaterale a pedunculului cerebelos inferior, de
unde se continuă sub forma striurilor acustice.

Originea reală
Originea reală a nervului vestibular se află în ganglionul vestibular
Scarpa din partea externă a meatului acustic intern.
Originea reală a nervului cohlear sau auditiv se află în ganglionul
spiral de la nivelul cohleii.

Traiect
După ce părăseşte bulbul, nervul încrucişează marginea posterioară
a pedunculului cerebral mijlociu împreună cu nervul facial, de care este
parţial separat prin artera labirintină. Pătrunde apoi în meatul acustic
intern, unde, la extremitatea sa externă se împarte într–un ram cohlear şi
un ram vestibular.

Nervul vestibular
Nervul vestibular este format din prelungirile centrale ale celulelor
bipolare din ganglionul vestibular, situate profound în meatul acustic
intern. Prelungirile periferice provin fie de la cristele canalelor
semicirculare (labirintul kinetic), în legătură cu mişcările capului, fie de la
macula utriculei şi saculei (labirintul static), în legătură cu poziţia capului.
Fibrele nervului vestibular sunt adiacente celor ale nervului cohlear;
pătrund în punte între pedunculul cerebelos inferior şi tractul trigeminal
spinal, se împart în ramuri ascendente şi descendente, şi se termină
majoritatea în nucleii vestibulari, restul trecând prin pedunculul cerebral
inferior direct în cerebel.

Complexul nuclear vestibular:

 nucleul vestibular medial– se întinde de la oliva superioară la
partea inferioară a punţii; este situat sub aria vestibulară a
planşeului ventriculului IV, pe care îl separă de nucleul dorsal al
vagului; inferior se continuă cu nucleul intercalatus; dorsal este
încrucişat de stria medularis.
 nucleul vestibular inferior– cel mai mic dintre nucleii vestibulari,
se află între nucleul vestibular medial şi pedunculul cerebral
inferior, de la nivelul extremităţii superioare a nucleului gracilis
la joncţiunea pontopedunculară; este traversat de fibre ale
nervului vestibular şi de tractul vestibulospinal.
 nucleul vestibular lateral (Deiter)– se află deasupra nucleului
vestibular inferior, ventrolateral de partea superioară a nucleului
medial, ajungând aproape de nucleul abducens; este format din
neuroni mari unipolari; extremitatea sa rostrală se continuă cu
 extremitatea caudală a nucleului superior care se extinde până
în partea superioară a ariei vestibulare.
 nucleul vestibular superior– este mic şi se află deasupra nucleilor
medial şi lateral.
Conexiunile nucleilor vestibulari
 fibre radiculare
 fibre aferente cerebelovestibulare prin pedunculul cerebral
inferior, în marea lor majoritate provenind de la floculus şi nodul,
precum şi de la lobul anterior şi nucleii fastigiali.
 fibre de la măduva spinării
 fibre de la substanţa reticulată
Complexul nuclear vestibular este o staţie de releu pe calea
cerebeloasă aferentă şi o staţie de distribuţie pentru fibrele cerebeloase
eferente. Fibre ale nucleilor vestibulari pătrund în fascicolul longitudinal
medial şi se distribuie nucleilor muşchilor oculari şi nuchali– sistemul
octavo–oculomotor.
Aria corticală vestibulară primară se află în lobul parietal la
joncţiunea între sulcusul intraparietal şi postcentral, în zona adiacentă
porţiunii din girusul postcentral unde se proiectează extremitatea cefalică,
ceea ce explică implicarea cortexului somatosenzitiv în aprecierea
conştientă a poziţiei corpului. Prin aceste conexiuni sistemul vestibular
influenţează mişcarea ochilor şi a capului şi acţiunea musculaturii
trunchiului şi membrelor în menţinerea echilibrului.

Nervul cohlear
Nervul cohlear mediază percepţia înalt discriminativă a sunetului la
nivel cortical şi reacţiile reflexe subcorticale la sunet.
Fibrele nervului cohlear sunt alcătuite din axoni aferenţi ai celulelor
de tip I şi II din ganglionul spiral. Celulele de tip I (95%) au axonii centrali
mielinizaţi şi inervează celulele cu păr interne (inner hair cells), în timp ce
în cazul celulelor tip II, axonii centrali sunt nemielinizaţi şi inervează
celulele cu păr externe (outer hair cells).
Nervul cohlear conţine fibre eferente care se distribuie epiteliului
senzorial. Aceste fibre părăsesc trunchiul împreună cu nervul vestibular şi
pătrund în nervul cohlear printr–o anastomoză vestibulocohleară (Oort)
care se află în meatul acustic intern, între părţile cohleare şi vestibulare
ale nervului. Mănunchiul de fibre olivocohlear este alcătuit din fibre
mielinizate olivocohleare mediale, care inervează celulele cu păr externe,
şi fibre olivocohleare nemielinizate, care ajung la celulele cu păr interne.
Fiecare fibră de tip I se bifurcă şi inervează un număr diferit de
celule din nucleii cohleari.
Ajungând la nivel bulbar, fibrele nervoase se încurbează în jurul feţei
laterale a pedunculului cerebelos inferior spre cei doi nuclei cohleari:
ventral şi dorsal.
Nucleul cohlear ventral, complex din punct de vedere
citoarhitectonic, este localizat pe faţa ventrolaterală a pedunculului.
Conţine numeroase tipuri neuronale (neuroni giganţi, largi, sferici, mici,
multipolari, granulari) cu câmpuri dendritice distincte şi caracteristice,
variantele fiind segregate în regiuni nucleare separate. Există o distribuţie
somatotopică a fibrelor cohleare în interiorul nucleului, între diferitele părţi
ale ganglionului spiral, frecvenţe diferite stimulând neuronii situaţi
anteroinferior, în nucleul ventral. La intrarea în nucleul cohlear, fibrele se
bifurcă într–un ram ascendent care se termină în nucleul ventral şi un ram
descendent care ajunge în nucleul dorsal. Fibrele bazale se bifurcă ventral,
iar fibrele apicale, rostral.
Nucleul cohlear ventral se proiectează prin corpul trapezoid sau prin
stria acustică intermediară spre centrii de releu din complexul olivar
superior, din nucleii lemniscusului lateral sau coliculii inferiori. Nucleul
salivator superior intervine în localizarea precisă a sunetelor în spaţiu,
abilitate dependentă de inputut binaural şi pierdută în caz de surditate
unilaterală.
Nucleul cohlear dorsal formează o eminenţă mică numită tubercul
acustic pe faţa superioară a pedunculului în planşeul recessusului lateral
al ventriculului IV; se continuă aproape cu cel ventral, cei doi nuclei fiind
separaţi doar printr–un strat subţire de fibre nervoase. Originile celulare nu
sunt pe deplin cunoscute, axonii majorităţii nucleilor cohleari ajung la
nivele pontine, în oliva superioară, corpul trapezoid şi nucleii lemniscusului
lateral.
Axonii părăsesc nucleii cohleari pe trei căi:
1. corpul trapezoid– un contingent ventral de fibre este mai larg, are
traiect ascendent şi se încrucişează la nivelul joncţiunii
bulbopontine, sub numele de corp trapezoid. Există câteva fibre
care nu se încrucişează şi sinapsează în nucleul salivar superior
ipsilateral. Fibrele care se încrucişează fac sinapsă în nucleii
controlaterali. Axonii contro şi ipsilaterali au un traiect ascendent
prin lemniscusul lateral corespunzător. Există câteva fibre
încrucişate care sinapsează nucleii lemniscali controlaterali.
2. unii axoni ai neuronilor cohleari ventrali trec dorsal, superficial de
fibrele descendente trigeminale spinale, încrucişează linia mediană,
ventral de fascicolul longitudinal medial ca strie acustică
intermediară, de unde, probabil, urcă în lemniscusul lateral
controlateral.
3. fibrele situate dorsal se încurbează dorsomedial spre linia mediană,
în jurul pedunculului cerebelos inferior ca strie acustică dorsală.
Nucleul cohlear dorsal se proiectează prin stria acustică dorsală în
coliculul inferior controlateral.
Complexul olivar superior este dominat de oliva superioară medială
care primeşte aferenţe de la nucleii cohleari bilaterali şi este implicată în
localizarea sunetului prin măsurarea diferenţei temporale între cele două
urechi.
Coliculul inferior este alcătuit din nucleu central şi două arii
corticale, cortexul dorsal dorsomedial şi cortexul ventral, ventromedial.
Fibrele secundare şi terţiare urcă în lemniscusul lateral şi converg
în nucleul central, proiectându–se în partea ventrală a corpului geniculat
medial. Fibrele care conectează nucleii dorsali ai lemniscusului lateral şi se
proiectează în coliculul inferior controlateral formează comisura lui
Probst.
Partea externă a cortexului coliculului inferior primeşte impulsuri
auditive şi somatosenzitive şi se proiectează în partea medială a corpului
geniculat medial.
Fibrele ajung prin radiaţiile acustice la cortexul auditiv din lobul
temporal (ariile Broadman 41, 42), profound în fisura laterală (gyrusul
temporal transvers) cu extensie pe suprafaţa externă.. La nivelul
cortexului auditiv se menţine un model tonotopic, sunetele cu frecvenţă
joasă fiind proiectate anterior, în timp ce sunetele cu frcvenţă înaltă sunt
proiectate posterior.
 Se descriu şi fibre descendente care provin din cortex şi se
poiectează în nucleul geniculat medial şi coliculul inferior; alte fibre
coboară din coliculul inferior spre nucleii cohleari, transmitnd impulsuri
legate de sensibilitatea neurală şi percepţia calitativă crescută. Tractul
olivocohlear se extinde de la nucleul olivar superior prin nervul cohlear la
celulele receptoare din ganglionul spiral Corti şi pot supresa transmisia
stimulilor acustici.

Anastomoze
 cu nervul facial
 cu intermediarul lui Wrisberg

Anatomie clinică
Pentru acurateţea diagnosticului este necesar a preciza dacă
surditatea este datorată afectării urechii medii, fibrelor nervoase sau
receptorilor.
In afecţiuni ale urechii medii, dacă nervul este integru, conducerea
sunetului la nivel mastoidian este mai scăzută.
Afectarea cohleară produce tinnitus.
Nervul VIII poate fi sediul localizării unor tumori primare (ex.
neurinom de acustic)