Sunteți pe pagina 1din 14

E-Government: prezent și perspective

Cuprins

Cuprins..................................................................................................................................................2
1.1.E-Government:definire și caracteristici...........................................................................................2
1.2. Principiile și obiectivele e-Government..........................................................................................6
1.3. Bariere în calea e-Government-ului................................................................................................8
1.4. Beneficiile e-Government-ului.....................................................................................................11
1.5. Impactul e-Government-ului.........................................................................................................12
Concluzii.............................................................................................................................................14

1.1.E-Government:definire și caracteristici
Încă din anii 1990, termenul de e-Government a apărut drept o nouă ,,rubrică” în
domeniul public fiind strâns legat cu nașterea și dezvoltarea Internetului, precum și cu noile
tehnologii ale comunicării și informării.

O dată cu apariția acestor tehnologii noi și extinderea acestora pe o scară largă, au fost
inițiate o serie de proiecte, cu scopul de a lansa și promova sistemele informatice e-
Government în mediul online.

2
Digital government sau e-Governmet nu este o construcție bine definită sau simplă,
literatura de specialitate identificând mai multe abordări privind conceptual acesta, fie
plecând de la perspectiva nivelurilor de rezvoltare identificate, fie de la diferitele aplicații sau
variante ce trebuie să le aibă e-Government.

Banca Mondială definește guvernarea electronică ca fiind utilizarea de agențiile


guvernamentale a tehnologiei informaționale în relațiile cu întreprinderile, cetățenii etc.
Beneficiile care reies pot fi:mai mult confort,creșterea transparenței, reducerea corupției,
reducerea costurilor și/sau creșterea veniturilor.

Microsoft definește strategia de guvernare electronică ca pe o propunere adresată


domeniului public pentru înfăptuirea unui sistem de guvernare a societății informatizate
fondate pe programe software calitative având parametrii înalți de securitate.

E-Government constă în interacțiunea dintre cetățeni cu parlamentul, guvernul și alte


autorități publice prin mijloacele electronice. Informarea despre proiectele de lege care sunt
în discuție și transmiterea de idei de către cetățeni, completarea unor petiții on-line și
plangeri, plata de către contriboabili a taxelor reprezintă căi eficiente puse de către stat la
dispoziție pentru exercitarea drepturilor principale ale cetățenilor.

Cele mai importante funcții ale unei aplicații e-Government sunt:

- informații privind structurile, informațiile și serviciile generate de admnistrația locală și


centrală;

-mediu de dialog sigur, permanent și direct, cu structure ale admnistrației locale și central.

Prin urmare, guvernarea electronică schimbă intercțiunea dintre companii și cetățeni și


agențiile guvernamentale, în sensul:

- accesibilității- accesul la informație este posibilă 7 zile din 7 și 24 de ore din 24, de oriunde
sau indiferent de locul unde sunt ghișeele admnistrațiilor publice;

-rapidității- nu mai ete necesar ca utilizatorul să se deplaseze personal la sediul agențiilor


locale, deoarece poate realize toate tranzacțiile on-line;

-transparenței- fluxurile și procesele fiind automatizate se îndepărtează, în mare măsură


corupția.

E-guvernarea este văzută ca fiind un mijloc de promovare a societății informaționale,


precum și a politicilor de comerț electronic.

E-Government crește eficacitatea politicii, îmbunătățește calitatea serviciului, poate


susține progresul agendei reformei domeniului public, ajută la îndeplinirea obiectivelor
politicii publice.

Trăsăturile principale ale e-guvernării care această definiție le reunește sunt:

-utilizarea în comunicare a noilor tehnologii electronice

3
-aplicarea unor metode noi de management a informației ori paradigm managerial

-mărirea nivelului de participare politică a populației și sporirea eficienței aparatului


administrativ ori paradigm funcțional.

E-Government este o provocare interesantă a Administrației publice la nivelul întregii


lumi.

Administrația publică este puternic influențată să folosească tehnologiile moderne ale


comunicațiilor și informațiilor. Astfel, folosirea acestora conduce la schimbări calitative în
ceea ce privește serviciile oferite de administrație entităților sociale și organizatorice și
cetățenilor. Eliminarea hârtiei fiind un punct de început, urmând cu limitarea timpului privind
accesul la resursele publice, câștigă aplicațiile de e-guvernare, atât încrederea cetățenilor, dar
și eficientizează serviciile, contribuind la democratizarea societății.

Cu trecerea timpului, s-a trecut de la hârtie și proceduri manuale, la baze de date și


sisteme informatice mari.

În general, sunt 3 clase de participanți în procesul de guvernare:

-participanții publici, statul sau guvernul, atât intituțiile de la nivel central, cât și cele de la
nivel local(G)

-cetățenii respective țări(C)

-firmele private, care întocmesc activități comerciale, luând în calcul profitul și activând într-
un mediu concurențial de piață(B)

Noțiunea de guvern electronic a luat naștere din nevoia de a îmbunătăți conexiunile


multiple între autorități și alte entități, cum ar fi:
1. Relatia dintre Guvern și Cetățean (Government to Citizen-G2C);
2. Relatia dintre Guvern și mediul de afaceri (Government to Business-G2B);
3. Relatia dintre Guvern și angajații proprii (Government to Employees-G2E);
4. Relatia dintre Guvern și alte instituții guvernamentale (Guvernment to Government-G2G).
Government to Citizen(G2C)
Această componentă constă în oferirea administrației publice, de servicii pubice
moderne, care să se concentreze pe nevoile cetățenilor. Acestea, pentru a fi eficiente, trebuie
să fie în permanență disponibile, pentru ca cetățenii să poată interacționa cu Administrația, de
oriunde s-ar afla, fie de la serviciu, de acasă sau în timpul deplasărilor care le au aceștea.
Serviciile din catergoria aceasta constă în apropierea administrației de cetățeni. Prima
dată se urmărește aducerea online a unor informatii simple, după, relația devine interactivă
între cetățean și guvern, existând comunicare, apoi, în sfârșit, relațiile sunt tranzacționale,
unde unele servicii furnizate de guvern cetățenilor, pot fi prestate complet online pe site-urile
de Internet ale institutiilor publice respective sau pe portaluri guvernamentale globale -asa
numitele portaluri "one stop shop".

4
Government to Business(G2B)

G2B- relațiile dintre companii și Guvern sunt printre cele mai analizate și discutate
relații e-Government. În primul rând, cauza principală a atenției acesteia este faptul că
organizațiile private sunt motorul dezvoltării electronice a unei țări iar serviciile care sunt
furnizate pe Internet de către stat în favoarea sectorului acestuia trebuie să fie la nivelul
importanței sale. În al doilea rând, licitațiile și achizițiile guvernamentale se transferă tot mai
mult pe Internet, fapt ce constă în costuri mai scăzute și mai multă transparență, bineînțeles
dacă avantajele acestea sunt vrute de Guvern.

Comunitatea Europeană a evidențiat un ansamblu de servicii de bază, ce trebuie


oferite și cu ajutorul mijloacelor electronice, mediului de afaceri. Aceste servicii sunt: taxe
ale corporațiilor:notificare, declarație; contribuția social a angajaților; înmatricularea unei
companii noi; TVA:notificare, declarare; transmiterea, către oficiile de statistic, a unor date;
premise ce țin de mediu; declarații vamale; achiziții publice.

Government to Employees-G2E

G2E- constă în managementul on-line privind relațiile dintre angajați și Guvern prin
intermediul Internetului și al noilor tehnologii electronice.

Prin folosirea metodelor electronice de către funcționarii publici, angajații săi,


administrația publică va putea să reducă costurile administrative și să mărească eficiența
managementului intern.

Orice instituție publică poate avea un portal intern, care să fie dedicat special
angajaților acestora. Astfel că, această componentă electronică va conține informații legate de
atribuțiile, statutul, forma de organizare și structura instituției respective. Fiecare funcționar
va putea avea acces la informații coform fișei postului, astfel putând ajuta tot procesul
decizional unde este implicată instituția din care acesta face parte.

Guvernment to Government-G2G

G2G- constă în comunicarea între autoritățile publice prin metode electronice.

Orice instituție publică are reguli și proceduri propii, care sunt respectate prin propiul
Regulament de Organizare și Funcționare. De asemenea, fiecare instituție are propia
organigramă, care trebuie pusă la dispoziție cetățenilor pe site-ul Web a fiecarei instituții.

Totodată, fiecare instituție are un departament intitulat ,,Tehnologia Informației”,ce


are ca scop, privind component G2G, de a standardiza și uniformiza folosirea documentelor
electronice astfel încăt să respecte unele reguli generale, ca să fie ușor folosite și exportate de
către alte autorități ale statului, und este cazul.

Integrarea sistemelor interguvernamentale este primul pas în introducerea unor soluții


de e-government.

5
În concluzie, G2G constă în comunicarea între diferite instituții publice pentru
soluționarea problemelor cetățenilor. Comunicarea aceasta este, în cele mai multe cazuri,
nedectetabilă de populație, și contă în schimbul de date la nivele diferite de securitate între
sistemele informaticeale celor doua instituții.

Principala problemă din țările dezvoltate legată de introducerea unor soluții G2G
constă în integrarea tehnologică și a managementului proceselor, presupunând aceasta să
convingă să lucreze împreună oameni cu computer.

Prin urmare, implementarea G2G ar soluționa o bună parte din probleme, ducând mai
ales la limitarea birocrației, dar lucrul acesta depinde de interesul existent în departamente în
aplicarea punților de legătură inter-instituționale.

Guvernarea electronică constă în folosirea unui standard pentru schimbul de


informații, cu ajutorul căruia utilizatorii pot partaja și crea documentele care circulă pe orice
rețea extinsă sau locală, ajutând astfel instituțiile guvernamentale să includă aplicațiile cu o
diversitate tehnologică mare.

Principalele forme de sisteme informatice de tip e-Government sunt următoarele:

1. Sisteme informatice ce țin de interacțiunea dintre instituția statului și cetățeni. Intră în


această categorie următoarele: avantaje de securitate social, impozite pe venit,
documente personale, cautarea de locuri de muncă, premise, inmatricularea
autovehiculului, declarații la Poliție, cereri de construcții, certificate de căsătorie și de
naștere, bibiloteci publice, anunțuri privind schimbarea domiciliului, înscrieri în
invățământul superior etc.
2. Sisteme informatice ce țin de interacțiunea dintre instituția statului și personae
juridice/companii. Intră în această categorie următoarele: impozite pe profit,
înregistrarea unei societăți comerciale noi, TVA, declarații vamale, achiziții publice,
contribuții sociale pentru angajați, permise de mediu etc.

1.2. Principiile și obiectivele e-Government


Principiile e-guvernării sunt:

-transparență în furnizarea serviciilor publice și a informaţiilor

-accesul nediscriminatoriu și egal, la informații și la servicii publice, chiar și pentru cetățenii


cu handicap

-confidențialitatea, respectiv protejarea secretului datelor care au caracter personal

-eficienta folosirii fondurilor publice

-garantarea disponibilității serviciilor puplice și a informaţiilor.

6
Obiectivul guvernării electronice nu constă doar în satisfacerea nevoilor imediate ale
cetățenilor în relația acestora cu administrația, ci poate ajuta și alte intituții publice, mediul de
afaceri și chiar propii angajați.

Se diferențiază de aspectele generale ale acesteia deoarece transpun valorile principale


în rezultate mai precise, având, în cele mai multe cazuri, o bază operațională mai riguroasă,
reflectând procedurile, programele sau produsele actuale. Obiectivele pot alcătui o iererhie în
planificare unde agenții pot stabili ținte caracteristice în sprijinirea unor obiective definite de
minister, acestea la rândul lor, contribuind la succesul total a perspectivei e-guvernării.

Obiectivele pot fi constituite la nivel ministerial, național, la nivelul unui proiect sau a
unei agenții, având în vedere specificitatea fiecărei organizații sau sector. Acestea sunt:

-creșterea nivelului de transparență a modului de administrare și utilizare a fondurilor publice

-combaterea birocrației, precum și a corupției din cadrul instituțiilor publice, reducerea


cheltuielilor publice

-îmbunătățirea accesului la serviciile publice și la informații, conform legii privind protecția


datelor care au caracter personal și accesul liber la informațiile ce țin de interesul public

-furnizarea, prin intermediul mijloacelor electronice, de servicii publice și de informații de


calitate

-eliminarea contactului direct între cetățean și funcționarul de la ghișeu sau agentul economic

-întărirea puterii administrative a organelor publice de a-și realiza obiectivele și rolul și de a


garanta furnizarea de servicii publice și informații într-un mod transparent.

-redefinirea relației între administrația publică și mediul de afaceri, respectiv între cetățenii
administrație publice

-promovarea colaborării între instituțiile publice pentru oferirea de servicii publice prin
intermediul mijloacelor electronice

-promovarea utilizării Internetului, precum și a tehnologiilor de varf din sfera instituțiilor


publice.

1.3. Bariere în calea e-Government-ului


Printre barierele de implementare se constat urmatoarele: esecurile conducerii,
obstacole financiare, decalajul digital, colaborarea deficitara intre institutii, inflexibilitate
organizational, lipsa increderii in system, operabilitate scăzută.

Eșecurile conducerii

Progresul privind lărgirea guvernarii electronice poate fi limitat prin esecuri de


management și politice. Eșecuri ale conducerii ar putea consta și în incapacitatea de a susține

7
și motiva angajamentul făcut cetățenilor, sau de a manageria diferite proiecte complexe din
sfera IT-ului, precum și alocarea neadecvată de resurese.

Exemple de bariere: rezistența la schimbare a membrilor din guvern, lipsa susținerii


politice pentru guvernarea electronică, lipsa dorinței de a înlocui serviciile care funcționează
bine deja, coordonarea nepotrivită a politicilor pentru aplicarea acestor platforme la diferite
trepte ale guvernării, lipsa cunoștințelor legate de e-Government necesare top-
managementului entităților publice cărora li se adresează aceste noi servicii, un marketing
nesatisfăcător privind motivarea și acapararea grupurilor țintă.

O rezolvare constă în existența în organizațiile guvernamentale a unui Chief


Information Officer, precum există în aproape toate companiile private europene.

Obstacole finaciare

Bariere ale e-guvernării pot fi, de asemenea, costurile implementării, dezvoltării și


mentenanței serviciilor electronice.

In legătură cu aspectul acesta sunt și dificultăți de a masura rapotul cost/beneficiu care


il are acest sistem.

Exemple de bariere: lipsa flexibilității în studierea inovațiilor, dificultate în a arătat


rapotul potrvit cost/beneficiu al initiativelor guvernarii electronice, administrația publică
trebuie să suporte costuri mari pentru a transmite servicii si pe alte canale decât cele
tradiționale, cheltuieli mari pentru a elabora legi ce țin de această modalitate nouă de oferirea
serviciilor.

Decalajul digital

Acest concept este foarte des întâlnit în literatura de specialitate. Am putea spune că
este bariera cea mai importantă în calea implementărilor tehnologiilor noi, în orice mediu, în
special în administrația publică. Cauza constă în faptul că serviciile publice ar trebui să fie la
îndemână oricărui cetățean, indiferent de nivelul de educație, gradul de cultură, proveniență
etc.

Populația cu accesul redus la serviciile on-line tinde să fie aceea care este deja
dezavantajată. Spre exemplu, cetățenii cu venituri mici au acces mai redus comparativ cu cei
care au venituri mari. Populația dezavantajată este, cel mai adesea, ținta investițiilor
Guvernului, având un grad ridicat în ceea ce privește interactiunea cu administrația.

Exemple de bariere: lipsa motivării cetățenilor să folosească aceste servicii, eșecul de


a implementa și dezvolta servicii e-Government care se întâlnesc cu nevoile cetățenilor, lipsa
echipamentelor ce pot permite accesul in anumite zone geografice la aceste servicii, lipsa
cunoștințelor necesare care trebuie să le aibe cetățenii pentru a lucra cu tehnologiile acestea,
nivelul scăzut de penetrare a Internetului în rândul anumitor grupuri sociale.

8
Pentru a depăși mai bine această barieră, o soluție ar fi segmentarea, gruparea lor în
așa fel încât interacțiunea cu aceștia să se facă diferit, în funcție de problemele cu care se
confruntă fiecare.

O altă soluție constă în oferirea tuturor cetățenilor dreptul să folosească servicii


electronice. In acest fel, cetățenii vor fi interesați să acceseze site-urile guvernamentale și să
își rezolve unele probleme on-line.

Colaboirarea deficitară între instituții

Oferirea serviciilor publice prin metode noi puse la dispoziție de către guvernarea
electronică, de cele mai multe ori depășesc jurisdicțiile administrative ale guvernanței
tradiționale, cum de altfel au un deosebit potențial de a elimina distanțele geografice ori să
depășească granițele.

Exemple de bariere: absența coordonării între unitățile locale, regionale și centrale ale
administrației publice, diferențe în ceea ce privește tradițiile administrației, departamentele
guvernamentale nu reușesc să găsească și să implementeze standarde și proceduri comune
pentru a dezvolta rețelele guvernamentale.

Rezolvare la această problemă este greu de găsit, dar o colaborare care să fie mai
puțin haotică poate fi benefică pentru a depăși aceste bariere.

Inflexibilitate organizațională

Rezistența la inovare, atât a conducerii administrației, cât și a angajaților, poate


încetini procesul de livrare a serviciilor electronice. Inflexibilitatea formează bariere, in
general, în calea dezvoltarii, astfel că, rezistența la nou este bariera cea mai grea de dărâmat.
Inițiativele guvernării electronice aduc noi metode de manipulare și operare a informațiilor și
datelor și prin urmare a serviciilor publice, fapt ce duce la desființarea celor vechi, care sunt
înrădăcinate adânc în sistem. Factorul principal care ar contribui la formarea unui spatiu
adecvat de lucru, la flexibilitatea organizațională și la creșterea aptitudinilor funcționarilor
publici este investirea în echipamente și în intruire deopotrivă.

Exemple de bariere: lipsa pregatirii adecvate a funcționarilor publici, rezistența la


schimbare a oficialilor din administrația publică.

Rezolvarea pentru depasirea barierelor acestea ar fi însemnarea anjajatilor din sfera


publică să devină e-literari și să înțeleagă importanța însușirii de cunoștințe, folosindu-le
pentru îmbunătățirea serviciilor publice și a oferirii acestora.

Lipsa încrederii în sistem

Problemele născute din lipsa încrederii sunt elemente esențiale în modelarea


practicilor și structurilor guvernamentale. Din acest motiv nu este surprinzător ca atenția
oferită,, încrederii cibernetice" a e-guvernării este un element important în implementarea
acesteia cu succes. La baza preocupărilor acestora, sta dorința de a procura datele cetățenilor,
care, prin sistemele electronice, furnizează, în condiții de siguranță, înregistrări cum ar fi

9
starea de sănătate a acestora sau a voturilor electronice, iar teama constă în riscul ca datele
acestea să fie utilizate de persoane neautorizate, ori sa fie utilizate cu alt scop decat cel pentru
care au fost introduse ele in sistem.

Transparența este, de asemenea, o componentă a încrederii cetățenilor în sistem, felul


prin care își prezintă instituția publică informațiile pe Internet constă într-o modalitate
benefică pentru câștigarea încrederii populației.

Exemple de bariere: absența unei metode sigure aflare a identității fiecăruia, teama în
ceea ce privește puterea administrației de a pătrunde în viața privată a individului,
îngrijorările privind fraudele electronice evidențiate de media drep niște evenimente foarte
dese, ele fiind, de fapt, evenimete izolate. In ceea ce privește e-Government, există semnătura
digitală, care garantează integritatea continutului, a comunicării, precum și autenticitatea
sursei.

Datele personale a fiecărui cetățean trebuiesc securizate și utilizate doar în scopul


pentru care au fost ele furnizate. Dar cu toate acestea, însă, excesul de siguranță poate dăuna.

Cooperarea și coordonarea privind transferul în siguranță al datelor în mod legal,


reprezintă soluția optimă pentru înlăturarea obstacolelor din zona aceasta a guvernarii
electronice.

Operabilitate scăzută

Sistemele de e-Government înregistrează multe eșecuri din cauza design-ului


necorespunzător, a complexității exagerate sau a inoperabilității tehnice, ceea ce îi determină
pe utilizatori să aleagă modelele clasice.

Producătorii de software se axează pe așa numita Interfața Grafică cu Utilizatorul,


aceasta să fie mai exact cât mai user friendly.

Altă barieră privind design-ul acestor sisteme constă în absența componentelor de


lucru pentru acele persoane cu dizabilități ori disfuncții diverse.

Exemple de bariere: absența standardelor de evoluare a aplicațiilor web, absența


interoperabilității între sistemele IT, dificultatea utilizării sistemelor acestea, incompatibilăți
între versiunile vechi și cele noi ale aplicațiilor de e-Government.

Pe lângă aspectele acestea ce țin de interfața grafică, ar putea fi luate în vedere și


riscurile ce țin de funcționarea defectuoasă a aplicațiilor sau echipamentelor.

Toate aceste situații care împiedică trecerea la electronic de la non-electronic


trebuiesc îndepărtate prin pregatirea de profesioniști pe aceste domenii, precum și prin
stabilirea clară a unor standarde pentru persoanele care dezvoltă aplicații utile guvernării
electronice.

10
1.4. Beneficiile e-Government-ului
Informatizarea administrației publice constituie o condiție esențială dezvoltării sociale
și economice a întregii societăți. Implementarea și promovarea tehnologiilor informaționale
în cadrul instituțiilor publice va aduce economia națională la nivel internațional.

Economia Internațională se bazează pe mijloace electronice și cunoaștere, iar


nefolosirea acestora, va ajunge o barieră in calea dezvoltării și progresului națiunii.

Utilizarea tehnologiilor digitale a ajuns un factor important în creșterea și asigurarea


de locuri de muncă în noua economie.

Guvernarea electronică constă în folosirea de către organizațiile publice în raport cu


cetățenii, companiile și alte organisme guvernate, a tehnologiei informației. Beneficiile
rezultate urmând a fi creșterea transparenței, reducerea corupției, reducerea costurilor și/sau
creșterea veniturilor, mai mult confort, sau utilizarea tehnologiei informației, individual a
Internetului, pentru livrarea serviciilor publice într-un mod mult mai eficient, convenabil și
orientat către clienți.

Transparența

Cererea de transparență este exprimată cu scopul de a primi informații, deschidere,


evaluare și comunicare. Cerința pentru o politică transparentă este în strânsă legătură cu
cerința unei transparențe în administrație.

Din poziții europene și documente, se poate observa caracteristica de transparență a e-


Government-ului este strâns legată de participare și accesibilitate la serviciile publice cu
ușurință.

Nivel scazut de corupție

Una din practicile formulate de societatea civilă din țara noastră, dar și de observatorii
organismelor internaționale, constă în corupția la ghișeu. Servirea cetățeanului într-un mod
ineficient pe parcursul relațiilor care le are acesta cu instituția publică, a condus la cazul
unei,, duble impozitări", dintre care, una legală, reprezentată de impozitele și taxele pe care
fiecare cetățean trebuie să le plătească, și una ilegală, care duce la apariția acestei mici
corupții.

Interacțiunea funcționarilor publici cu cetățenii va fi eliminata prin informatizarea


serviciilor publice și astfel nu vor mai exista premisele încălcării deontologiei profesionale a
funcționarilor.

Confort sporit

Informațiile sunt mai ușor de găsit folosind Internetul. Printr-un motor de căutare,
integrat eventual deja pe site-ul instituției, mersul până la biroul de informații va ajunge să fie
deșuetă.

Costuri scăzute

11
Instituțiile publice, având un sistem informatic performant, nu vor mai trebuie să
gestioneze o bază logistică grea, consumatoare de resurse umane, materiale și financiare.

Informatizarea va produce totodată modificări privind spațiul unde se exercită actul


administrativ, astfel că, ghiseul clasic va fi schimbat cu un cadru virtual unde nu mai necesită
interacțiunea instituție cu cetățeanul.

Toate aceste analize care s-au făcut în zona aceasta a e-guvernării au dus la concluzia
că se poate vorbi într-adevăr de o scadere a costurilor ce țin de livrarea serviciilor publice.
Existența afacerilor on-line demonstrează acest lucru.

Numarul total de cereri la ghișeu, scade comparativ cu numărul aplicărilor on-line,


cheltuielile cu arhivarea și depozitarea documentelor cu care lucrează administrația nu sunt,
de asemenea nici ele de neglijat.

1.5. Impactul e-Government-ului


In țara noastră, guvernarea electronică nu este foarte populară, nici în teorie, dar nici
în practică. România a fost văzută mereu ca fiind un caz special în ceea ce privește
inplementarea tehnologiilor informaționale și de comunicare.

Integrarea cetățenilor în sistemele electronice crește cu trecerea timplului, fapt ce va


conduce la o creștere a eficienței managementului, a transparenței și a unei conduceri mai
bune.

Tehnologiile noi de comunicare, internetul, sunt tot mai des folosite în țara noastră
pentru a crește disponibilitatea informațiilor ce țin de procesul de guvernare. Există însă
destule obstacole în implementarea cu succes a aplicațiilor de guvernare electronică.

Din cerecetările făcute s-a ajuns la concluzia că o soluție concretă pentru succes nu
există, dimpotrivă sunt, cum am putut obserava, numeroase bariere rezistente la schimbare.
Tehnologiile noi constau în transformari majore în administrație, fiind nevoie ori de
adaptarea mediilor de lucru, ori în unele cazuri de schimbarea în totalitate a acestora. Soluțiile
cu care vin noile metode de guvernare, totuși, rezolvă diferitele problemele cu minimul de
cheltuieli, efort și de timp.

Fenomenul e-Government, potrivit teoriei masei critice, poate să ajungă să se extindă


destul de repede dacă strategii promovate de către Guvern sunt cele corecte.

Reîntoarcerea la tehnicile tradiționale nu mai poate fi posibilă dacă se atinge punctual


critic, deoarece atât funcționarii publici cât și populația nu mai văd vechile metode ca soluții,
ci vor încera să improvizeze cu metodele noi pe care le pune la dispoziție TIC.

12
Concluzii
E-guvernarea este văzută ca fiind un mijloc de promovare a societății informaționale,
precum și a politicilor de comerț electronic.

Serviciile e-Government sunt un instrument simplu de folosit pentru interacțiunea cu


autoritățile guvernamentale și pentru obținerea informațiilor iar dezvoltarea acestora este un
obiectiv fundamental pentru UE și pentru România.

Una din provocările cele mai mari ale implementării e-guvernării constă în nevoia
unei abordări integrate pentru servirea mediului economic și cetățeanului. O abordare
integrată cuprinde o viziune comună, o manevră comună de oferire, precum și numeroase
schimbări în ceea ce privește activitatea birourilor interne, cuprinzând schimbări

13
organizaționale, de colaborare și cooperare. Lipsa în administrația publică a unei colaborări
reale reflectă lipsa unor impulsuri pentru cooperare și structura fracționată pe compartimente.

Printre barierele guvernării electronice se numără urmatoarele: esecurile conducerii,


obstacole financiare, decalajul digital, colaborarea deficitara intre institutii, inflexibilitate
organizational, lipsa increderii in sistem, operabilitate scăzută.

Tehnologia informației oferă beneficii numeroase instituțiilor care vor să înainteze


programe de guvernare eficace. Implementarea programelor, totuși, e frecvent obstrucționată
de numeroase bariere: constrângeri, atitudini negative, tehnologice, politici naționale și locale
restrictive, acțiuni instituționale inflexibile și lipsa de către funcționarii publici și cetățeni a
cunoștințelor în domeniul informaticii. Cei care se ocupă de trasarea politicilor administrației
trebuie să cunoască potențialele bariere și să găsească soluții pentru a le depăși.

În administrația publică e-guvernarea va avea un impact simplu deoarece aceasta va


conduce la o administrare mai bună. E-Government oferă mijloace pentru o realizare mai
bună a politicilor, o implicare a cetățenilor mai mare, o calitate mai bună a serviciilor și
îmbunătățirea procedurilor ,,back office”.

14

S-ar putea să vă placă și