Asistența Socială a

Persoanelor Vârstnice

Prof.coord:

Student:
Specializarea: Asistență Socială
Anul 3, Grupa 1
 Cuprins

I. Identificarea clientului
II. Evaluarea individuală și a familiei clientului
III. Planificare îngrijirii
IV. Realizarea legăturii dintre client si resursele de care are nevoie
V. Implementarea planului de îngrijire si coordonare
VI. Monitorizarea serviciilor oferite
VII. Susținerea persoanei vârstnice
VIII. Evaluarea sau readaptarea serviciilor
 I. Identificarea clientului

Numele clientului: C.A

Data nașterii : 20.06.1945

Domiciliul: Iași , Strada Pacurari

Starea civilă: casatorită

Sursă de venit: pensia soțului.

. Doamna C.A. are 73 de ani și este căsătorită cu domnul C.B. cu care are 4 copii.
Doamna C.A a fost casnică de-a lungul căsniciei și este în continuare, principal ocupație
fiind creșterea celor 4 copii.

În prezent, este ajutată de una dintre fete și de băiatul mai mare. Ceilalți copii nu sunt
interesați de soarta părinților .Doamna C.A. are 2 fete și doi băieți. Doamna C.A. are
probleme de vedere, a fost operata la ochi acum 1 an, însă operația nu a avut un real
succes.

Posibilitățile clientului:

- are în proprietate o casă cu 2 camere;

- se întretine din pensia soțului;

- fiica ei C.S. si fiul ei C.N. îsi ajută părinții ocazional cu bani,alimente,bonuri de masă;
   La nivel local posibilitățile existente în vederea sprijinirii persoanelor vârstnice sunt:

- existența de cabinete de medicină de familie care pot asigura servicii medicale primare

- existența serviciilor sociale specializate, oferite de către Direcția de Asistență

Comunitară Iași;

- existența serviciilor religioase oferite de către preoții din parohia de care aparține;

Obstacole în oferirea serviciilor

1. Un prim obstacol ar fi faptul ca doar doi dintre cei patru copii au grija de doamna
C.A.
2. Al doilea ar fi venitul scăzut reprezentat de pensia soțului, insuficient pentru
asigurarea plăților curente si a medicamentelor.

II. Evaluarea individuală și a familiei

A. Date despre familie:

Date despre soț :

Nume și prenume: C.B.
Locul și data nasterii : 6.11.1935 , Iasi
 Date despre copii :

Nr.Crt Nume si Prenume Varsta Ocupatie Domiciliul

1. C.D 46 SECRETARĂ IAȘI
2. C.L. 49 ASISTENT IAȘI
MEDICAL
3. G.M. 39 MENAJERĂ HUȘI

4. C.G. 37 ȘOMER HUȘI

B. Istoricul social

Doamna C.A. s-a născut în municipiul Iași, jud. Iași în anul 1945. La vârstă de 20 de ani
s-a căsătorit cu C.B., care este mai în vârstă cu 10 de ani. În urmă căsătoriei, constituită în
mod legal, au rezultat patru copii, două fete și doi băieți. În ceea ce privește ajutorul
primit de la copii în întreținerea locuinței acesta este minim.   

Din cauza resurselor financiare și materiale precare starea să de sănătate lasă de dorit.
În urmă discuției cu ea, dar și cu medicul de familie, am aflat că are probleme oculare
destul de grave, având și o intervenție chirurgicală. De asemenea a fost diagnosticată cu
cardiopatie ischemică dureroasă, având la activ 2 fibrilații și un preinfarct, precum și
probleme legate de circulația sangvină periferică. 

GRILA NATIONALĂ DE EVALUARE A NEVOILOR PERSOANELOR

VÂRSTNICE

Criteriile de încadrare Nu necesita Necesita Necesita

 supraveghere supraveghere supraveghere
sau ajutor temporara si/sau permanenta si/sau ajutor
ajutor partial integral
Evaluarea autonomiei 0 1 2
A. Evaluarea statusului
funcțional
A.I. Activitati de baza ale
vietii de zi cu zi
1. Igiena corporala (toaleta Autonom Ajutor partial Se realizeaza numai cu
generala, intima,speciala) 1 ajutor
2.Îmbracat/dezbracat Autonom Autonom si/sau Se realizeaza numai cu
(posibilitatea de a se îmbraca, 0 partial autonom ajutor
de a se dezbraca, de a avea un pentru îmbracat;
aspect îngrijit trebuie încaltat

Alimentatie (posibilitatea de a Manânca singur Ajutor pentru taiat Se realizeaza numai cu

se servi si de a se hrani singur) 0 carne, fructe, pâine, etc. ajutor
4. Igiena eliminarilor Autonom Incontinenta ocazionala Incontinent
(continenta) 0
5. Mobilizare (trecerea de la o
pozitie la alta -
ridicat-asezat, asezat-culcat Autonom Necesita ajutor Grabatar
etc. - si miscarea dintr-un sens 1
în altul)
6. Deplasare în interior
(deplasarea în interiorul
camerei în care traieste, cu sau Autonom Se deplaseaza cu ajutor Nu se deplaseaza fara
fara baston, 1 partial ajutor
cadru, scaun rulant etc.)
7. Deplasare în exterior
(deplasarea în exteriorul Autonom Se deplaseaza cu ajutor Nu se deplaseaza fara
locuintei fara mijloace de 1 partial ajutor
transport)
8. Comunicare (utilizarea Utilizare normal a Nu utilizeaza in mod Incapabil de a utilize
mijloacelor de comunicarela mijloacelor de spontan mijloacele de mijloacele de comunicare
distanta în scopul de a alerta: comunicare comunicare
telefon, alarma, sonerie etc.) 1
A.II. Activitati instrumentale
1. Prepararea hranei Prevede, prepara si Necesita ajutor partial Masa îi este preparata si
(capacitatea de a-si prepara serveste mesele în pentru prepararea si servita de alta persoana
singur mâncarea) mod normal servirea
1 mesei

2. Activitati de menaj Efectueaza singur Efectueaza partial Incapabil sa efectueze

(efectuarea de activitati activitatile menajere activitati usoare activitat menajere,
menajere: întretinerea casei, 1 indiferent
spalatul hainelor, spalatul de activitate
vaselor etc.)
3. Gestiunea si administrarea Necesita ajutor pentru
bugetului si a bunurilor Gestioneaza în mod operatiuni financiare Incapabil de a-si gestiona
(gestioneaza propriile bunuri, autonom finantele mai complexe bunurile si de a utiliza
bugetul, stie sa foloseasca proprii banii
banii etc.) 0
4. Efectuarea cumparaturilor Poate efectua un
(capacitatea de a efectua Efectueaza singur numar limitat de Incapabil de a face
cumparaturile necesare unui cumparaturile cumparaturi si/sau cumparaturile
trai decent) necesita insotitor
1

5. Respectarea tratamentului Ia medicamentele in Ia medicamentele daca

medical (posibilitatea de a se mod corect (dozaj si dozele sunt preparate Incapabil sa ia singur
conforma recomandarilor ritm) separat medicamentele
medicale) 0
6. Utilizarea mijloacelor de Utilizeaza mijloacele Utilizeaza transportul Se deplaseaza putin
transport (capacitatea de a de transport public în comun numai însotit numai însotit, în taxi sau
utiliza mijloacele de transport) sau conduce propria în masina
masina
 1
7. Activitati pentru timpul liber Le realizeaza rar, Nu realizeaza si nu
(persoana are activitati Le realizeaza în mod fara participare participa la astfel de
culturale, intelectuale, fizice curent spontana activitati
etc. solitare sau în grup) 1
B. Evaluarea statusului
senzorial si psihoafectiv
1. Acuitate vizuala Suficient de buna Distenge fetele vede
pentru a citi, a scrie, a sufficient pentru a se Vede numai umbre si
lucra manual orienta si a evita lumini: ceceitate
obstacolele
1
2. Acuitate auditiva Aude numai vocea Surditate sau aude
Aude bine puternica sau aude suntele, dar nu intelege
0 numai cu proteza cuvintele
3. Deficienta de vorbire disfazie, voce de
Fara substitutie, Afazie
0 altele
4. Orientare Orientat în timp si Dezorientat in timp Dezorientat în spatiu
spatiu si/sau fata de alte
1 persoane
5. Memorie Fara tulburari de Prezinta tulburari Prezinta tulburari severe,
memorie medii, benign maligne
0
6. Judecata Intact Diminuata Grav alterata
0
7. Coerenta Pastrata in totalitate Pastratata partial Incoerenta
0
8. Comportament Normal Prezinta tulburari Prezinta tulburari grave
0 medii, (hipoactiv,
(hipoactiv, grave
hiperactiv etc.)
hiperactiv etc.)
9. Tulburari afective (prezenta Fara Depresie medie Depresie majora
depresiei) 0

NOTĂ :
   Pentru fiecare activitate se identifica trei posibilități:

0 – activitate făcută fără ajutor , în mod obișnuit și correct ;

   - nu necesită supraveghere și ajutor ;

1- activitate făcută cu ajutor parțial și /sau mai puțîn correct;

  - necesită supraveghere temporară și/sau ajutor parțial

2 – activitate făcută numai cu ajutor :

   - necesită supraveghere permanentă și / sau ajutor integral

Evaluare statusului funcțional și psihoafectiv se realizează avându-se în cedere condiția

obligatorie de integritate psihică și mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze
activitățile de baza și instrumentale ale vieții de zi cu zi .

  

III. Planificare îngrijirii

 În urmă vizitelor efectuate la domiciliu de către medicul de familie, a asistentului social
comunitar și în urmă analizelor medicale efectuate în cursul anului acesta s-a decis
planificarea îngrijirii pentru doamna C.A.
 Problema majoră este reprezentată de către problemele medicale multiple, dar și cele
ivite datorate venitului financiar  redus. La procesul de îngrijire trebuie să participe
familia, asistentul social comunitar, medicul de familie, precum și alte persoane resursă.

De aceea voi prezența mai jos un plan individualizat de îngrijire derulat  într-un
interval de o săptămâna, plan care va trebui urmat pe parcursul unui an de zile. Planul de
îngrijire  a fost creat de către asistentul social împreună cu membrii familiei. De
îndeplinirea sarcinilor va răspunde managerul de caz, asistentul social comunitar,  care pe
lânga implicarea efectivă în acordarea îngrijirii are și îndatorirea de a supraveghea  și
activitatea celorlalți membri ai echipei care participa la procesul de îngrijire. În aceste caz
echipa care participa la îngrijirea batrânei este formată din:

-          Asistentul social comunitar;

-          Medicul de familie;
-          Familia bătrânei;
-          Preotul paroh;
-          Alte persoane resursă.  

Ziua Ora Nevoia Serviciile Activitati Respons Cost

abili uri
07.00 -Servirea micului -Prepararea -Acordarea de a ajutor in
dejun; hranei; efectuarea micului dejun; -Sotul si -50
Luni -Igiena corporala; -Ingrijirea -Ajutor in vederea o vecina Ron
-Socializare; batranei; efectuarii toaletei de de care pentr
-Ingrijirea -Sprijinirea dimineata este u
locuintei si pentru -Efectuarea activitatilor foarte cump
gospodariei; reintegrarea gospodaresti (curatenie in apropiat aratur
sociala; casa). a ile ce
-Vizita de la vecina care urme
impreuna se uita la Tvsi aza a
socializeaza. fi
 facut
13.00 - Prepararea - Batrana isi poate prepara e
hranei; singura hrana, dar uneori
din cauza problemelor la
picioare nu poate sa stea Fiica cea
-Activitati de mult in picioare. mare si
menaj; -Dupa terminarea mesei, sotul
- Efectuarea de se face curat in locuinta,
cumparaturi; iar in acest timp batrana se
- Ajutor pentru odihneste;
efectuarea -Odata trezita batrana
hranei; impreuna cu fiica fac o
- Adaptarea la lista pentru cumparaturile
efort minim; de care are nevoie si se
-Sprijin pentru estimeaza costurile
efectuarea cumparaturilor;
cumparaturilor
;

-Pe seara se efectueaza

- Ajutor pentru activitatile gospodaresti de
bunastarea seara.
- Incalzirea batranei;
19.00 locuintei; - Ajutor in
- Inchiderea gospodarie;
tuturor
animalelor;
07.00 -Activitati de -Asigurarea Batrana isi prepara
menaj; medicamentel singura micul dejun si
-Efectuarea or; ingrijirea personala;
cumparaturilor; -Realizarea -Efectuarea
 -Reteta pentru cumparaturilor cumparaturilor vor fi
luarea facute de catre fiica sa 100R
medicamentelor care de dimineata a plecat on
lunare; in oras;
-Fiica
-Vecina s-a dus la cea
Marti cabinetul medicului pentru mare,
luarea retetei batranei cat Vecina
si a ei, deoarce medicul nu
va putea ajunge azi prin
sat.

- Prevenirea -Dat fiind faptul ca fiica

- Activitati pentru marginalizarii este plecata in oras pentru
13.00 timpul liber; sociale; efectuarea de cumparaturi,
batrana ajtata de catre
sotul sau efectueaza
sarcini usoare prin jurul
casei;
- De asemenea batrana se
uita la Tv.
Ii este adusa reteta si ii se
spune de catre vecina sa
incerce sa respecte
programul de administrare
a medicamentelor si ca
saptamana aceasta va
trece medicul sa o
consulte.
 -Pe seara batrana isi ia
- Administrarea -Gestionarea cina impreuna cu fiica si
medicamentelor; resurselor sotul dupa care isi ia
financiare; medicamentele pe care le
19.00 -Ajutor pentru mai are pana la procurarea
asezarea celorlate pentru luna ce
cumparaturilor urmeaza.
; -Fiica o ajuta sa isi asterne
patul; se vizioneaza la Tv;
-Se stabilesc prioritatile
pentru a doua zi;

Miercuri 07.00 -Activitati de -Sprijin pentru -se efectueaza toaleta de

menaj; respecatarea dimineata a batrânei, se
-Gestionarea programului fac treburile
bugetului; de gospodaresti,se realizeaza
-Respectarea medicamentati aerisirea si curatenia
tratamentului e: locuintei; -
medical; -Socializare; -se serveste micul dejun,; Fiica,Sot
-Asigurarea - se realizeaza aceleasi ul
medicamentel treburi gospodaresti ca in -Medicul
or; fiecare zi; de
 -se primeste vizita familie 0
medicului de familie care Ron
evalueaza starea de
sanatate a batrânei si care
o sfatuieste sa incerce sa
ajunga saptamana aceasta
la medicul care s-a ocupat
de ea atata timp cat a fost
spitalizata;

-dupa masa de pranz

batrana se odihneste;
-Administrarea -activitati menite sa
13.00 medicamentelor; asigure recreerea batranei; -Prietena
batranei
-este primita in vizita o
ruda apropiata cu care
batrâna deapana amintiri
si in prezenta careia se
simte bine si care ramane
pana a2a zi;
 -serivirea cinei;

19.00
Joi 07.00 -Menaj; -ajutor pentru -In dimineata aceasta,
menţinerea batrana s-a trezit cu o
sau durere de picioare
readaptarea ingrozitoare care nu ii Sotul,
capacităţilor permite sa se ridice din Vecina,
fizice; pat; Fiica si
-asigurarea -Astfel ajutata de sot nepoatel
medicamentel efectueaza toaleta de e
or; dimineata, pregateste
micul dejun, aeriseste
camera, ii este
administrata medicatia
pentru dimineata;
-este primit in vizita
preotul care si-a
manifestat ingrijorarea
fata de lipsa batranei tot
mai dese de la liturghiile
de duminica;

- -Batrana i se duce pranzul

13.00 la pat. I se administreaza
 pastilele de dupa amiaza,
dupa care este lasata sa se
odihneasca.

-Servirea cinei, pregatirea

batranei pentru odihna de
19.00 noapte; vizionarea de
programe tv;
-Fiica ramane peste
noapte impreuna cu
nepoatele ei;
Vineri 07.00
-Utilizarea -Consultaţii şi -Batrana serveste micul
mijloacelor de tratamente la dejuna, dupa care
transport; spitalul unde a impreuna cu fiica pleaca
-Vizita la fost in oras pentru un consult
medicul care a spitalizata; la medicul cardiolog si sa -10
avut grija pe -Procurarea se intereseze ce e cu -Fiica Ron
durata retetei durerea de picioare; trans
spitalizarii; medicamental -Intre timp fiica doamnei portu
-Plata facturilor; e pentru luna se duce sa plateasca l;
-Taierea ce urmeaza ; facturile si sa ii procure -Vecina
lemnelor; medicamentele;

-Treburile gospodaresti ii
sunt realizate de care
vecina impreuna cu fiica -Fiica -35
13.00 cea mica care a venit in +Sotul Ron
vizita impreuna cu sotul plata
ei. factu
rilor;
 -Odata ajunsa acasa
batrana sta de vorba cu
fiica ei, sa afle ce s-a mai
19.00 intamplat, povestesc. Iau -80
cina in familie , isi ia Ron
medicamentele de seara si retet
se evidentiaza prioritatile a
pentru a doua zi, deoarce lunar
fiica va ramane tot a;
weekendul aici impreuna
cu sotul.
Sambata 07.00 -Ajutor menaj si - Organizarea treburilor
in gospodarie; -Ajutor pentru gospodaresti de dimineata;
- Prepararea administrarea -Curatenia si aerisirea
mancarii pentru medicamentel locuintei;
ziua de sambata or; -Se face curatenia -Fiica; 0
dar si pentru ce-a -Recrereea locuintei , schimbatul Ginerele; Ron
de duminica; batranei, lenjeriei de pat, baterea si Sotul
perierea covoarelor;

-Se ia masa de dupa

amiaza impreuna cu
13.00 familia;
-Se face o lista cu
cumparaturile necesare
pentru saptamana viitoare
si se gestioneaza banii
 care mai sunt pentru alte
activitati;

-Se face baia generala a

batranei.Se ia cina in
familie.
19.00 Fiica impreuna cu sotul
pun la punct treburile din
gospodarie pentru seara;
-Pe seara batrana
impreuna cu fiicele si
nepoatele care vor ramane
peste noapte se uita la Tv
si stau de vorba;
Duminica 07.00 -Deplasare in -Activitati -Trezirea si organizarea
exterior; sociale si treburilor gospodaresti;
-Comunicare; culaturale; -Batrana se pregateste
-Recreerea impreuna cu toata familia
batranei; si cu ajutorul acesteia
-Participare la merge la biserica dupa
viata ceva timp in care nu a mai -Fiica si 0
comunitara; ajuns la Biserica; sotul Ron

-Dupa terminarea slujbei

batrana impreuna cu
13.00 familia vin acasa, unde iau -Vecina;
masa de pranz.
-Pe dupa amiaza fiica cea
mica trebuie sa plece
acasa, deoarece a2a zi are
servici.;
 -Batrana isi petrece restul
zile cu vecina uitandu-se
la Tv si stand de vorba;

-Se pregateste pentru

seara, se serveste cina si
se stabilileste prioritatile
pentru saptamana viitoare
atunci cand batrana a zis
19.00 ca poate sa isi faca si ea
unele lucruri pe langa
casa, dar cand va avea
nevoie de ajutor il va cere.

Batrana in urma preinfarctului si din cauza problemelor cu picioarele care inca

sunt sub investigatie medicala, a devenit dintr-o persoana independenta, o persoana semi-
dependenta, avand uneori ajutor si din partea altor persoane. De aceea s-a si implementat
acest plan individualizat de ingrijire pentru a putea ajuta batrana sa se acomodeze la
situatia in care se regaseste acum, sa se obisnuiasca si cu alte persoane in jurul ei si sa
devina constienta ca are nevoie de ajutor, ea nemaiavand voie sa faca acelasi efort ca
inainte.

IV. Realizarea legăturii dintre client și resursele de care are nevoie:

Managerul de caz, asistentul social comunitar, are că prima preocupare
bunăstarea și îngrijirea bătrânei, după care introducerea ei într-o rețea de
ajutor social. Faptul că bătrână este o persoană semidependenta face că
realizarea legăturii dintre ea și resursele de care are nevoie să nu fie una
 imposibilă sau nerealizabilă, ea având sprijin și susținere din partea familiei,
în special din partea fiicei mai mari care locuiește în același cartier cu ea și din
partea unei vecine. Obiectivul principal al asistentului social este facilitarea
nevoilor bătrânei cu ajutorul resurselor umane de care dipsune, acomodarea la
faptul că e o persoană semidependenta și că are nevoie de susținere și ajutor în
alte părți. Nu toate lucrurile de care are nevoie îi trebuiesc aduse dar este
necesară prezența altei persoane care să o ajute și să o susțînă, deoarece din
cauza problemelor de la picioare mai sunt zile in care nu se poate deplasa
aproape deloc.

V. Implementarea planului de îngrijire si coordonare

Asistentul social împreună cu familia și ceilalți piloni ai echipei de îngrijire au
alcătuit planul de îngrijire și a stabilit pentru fiecare membru în parte sarcinile
ce le au de efectuat.
 
Asistentul social de la nivelul comunei:
-          a fost informat de către fiica cea mare a bătrânei, stabilind împreună
prioritățile în acordarea îngrijirii;
-          a întocmit echipa de sprjin și a discutat cu fiecare membru al echipei
despre posibilitățile de sprijin de care pot dispune pentru ajutorarea bătrânei;
-          vizitează din când în când bătrână că să observe dacă are parte de tot
ceea ce are nevoie;

Medicul de familie:

-          a acordat asistență medicală;

-          îi prescrie retata lunară pentru medicamente și o vizitează la domiciliu;
-          îi da sfaturi de natură medicală menite să ducă la acomodarea stării de sănătate;
 

 
 Preotul paroh:

-          vizitează bătrână și îi acordă consiliere religioasă, atunci când ea nu poate ajunge la

biserica prea des;
-          spovedește și împărtășește bătrână;
-          are grijă că viață spirituală să nu aibă de suferit din cauza accidentului;
 

Familia:

-          Față cea mare și cea mică îi este alături, Fiica cea mare o ajută cel mai des deoarece
locuiește în același cartier cu ea și îi este mai accesibil, față de cealaltă o vizitează mai rar
deoarece locuiește în altă localitate.
-          asigura climatul familial și cald de care bătrână are nevoie;
-          fii încearcă să o susțînă din punct de vedere financia în limita posibilităților;
-          au că responsabilitate asigurarea curățeniei și îngrijirea locuinței.
 

Vecinii și prietenii:

-          au rolul de a asigura accesul bătrânei la viață comunității ;

-          ajută bătrână atunci când membrii familiei se află în imposibilitatea de a o face.
 

VI. Monitorizarea serviciilor oferite

Responsabilii pentru fiecare din acțiunile desfășurate pentru acordarea
îngrijirii colaborează și stabilesc de comun acord ceea ce au de făcut mai
departe în vederea unei îngrijiri de calitate și a asigurării  unui minim de
confort pentru batrâna. În acest sens membrii echipei de sprijin au făcut
schimb de numere de telefon în vederea comunicării situațiilor de urgență și a
solicitării unor sfaturi de maximă necesitate. Principalul rol în acordarea
îngrijirii îl deține familia care trebuie să asigure acel climat familial pentru
 batrâna dar și  servicii de îngrijire de calitate. Ei sunt motivați din punct de
vedere emoțional pentru a face acest lucru la standarde maxime. Asistentul
social este și el cât se poate implicat în recuperarea bătrânei și propune
activități noi sau implică noi specialiști în acordarea îngrijirii. În cazul
prezentat asistentul social are misiunea de a supraveghea implementarea
planului de îngrijire și are grijă mai mult de starea psihică a batrânei având în
vedere că majoritatea îngrijirilor sunt acordate de familie.
VII. Sustinerea persoanei varstnice
Managerul de caz , în cazul de față asistentul social, informează familia cu
privire la drepturile legale de care batrâna poate beneficia dar și de existența
unor fundații, asociații care ar putea veni în sprijinul familiei și al batrânei
pentru a depăși starea de dependență în care această se află..
De asemenea familia a primit informări cu privire la ajutorul acordat de stat
pentru încalzirea locuinței, reducând astfel cheltuielile, urmând că familia
batrânei să o reprezinte și să întocmeasca documentația necesară pentru a
obține acest drept.
 

VIII. Evaluarea sau readaptarea serviciilor

Starea de sănătate a bătrânei este în general bună. Planul de îngrijire este unul
adaptat nevoilor acestei persoane aflat în dificultate. Odată cu îmbunătățirea
stării și cu acomodarea la faptul că va trebui să depindă uneori de cineva, se
vor reduce numărul de sarcini pentru fiecare membru al echipei de îngrijire.
Pentru fiecare săptămâna până la deplină autonomie a bătrânei se va negocia
un plan de îngrijire în care bătrână să fie asistată și sprijinită cât se poate de
mult. Astfel în funcție de rezultatele sarcinilor, vor fi redistribuite și regândite
restul activităților pentru ajutoararea.