Cuprinsul Studiului Monografic

OPIS GENERAL......................................................................................................................................................... 5
Cuprins grafice și tabele......................................................................................................................................... 5
Introducere................................................................................................................................................................ 6
1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor..............................................................6
2. Miza economică a relației cu clienții................................................................................................................ 7
Capitolul 1: Organizarea sistemului bancar ROMÂNESC.....................................................................................8
1. Diferitele instituții de credit.............................................................................................................................. 8
2. Organismele profesionale și organele centrale............................................................................................... 9
3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare..............................................................................10
Capitolul 2: Deschiderea și funcționarea contului bancar..................................................................................12
1. Intrarea în relația client-bancă....................................................................................................................... 12
1.1. Verificarea actului de identitate......................................................................................................... 12
1.2. Verificarea adresei.............................................................................................................................. 12
1.3. Verificarea capacității civile............................................................................................................... 12
1.4. Verificarea naționalității...................................................................................................................... 12
1.5. Verificarea capacității bancare........................................................................................................... 13
2. Convenția de cont a persoanelor fizice......................................................................................................... 13
2.1. Condițiile tarifare................................................................................................................................. 13
2.2. Condițiile de utilizare.......................................................................................................................... 13
2.3. Angajamente reciproce...................................................................................................................... 14
3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și firme..............................................................................14
3.1. Conturi pentru persoane fizice.......................................................................................................... 14
3.2. Conturi adresate persoanelor juridice.............................................................................................. 17
4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar....................................................................18
5. Diferitele fișiere care trebuie consultate........................................................................................................ 18
5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate........................................................................................... 19
5.2. Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populație................................19
5.3. Fișierul național de incidente de plăți (FNIP)....................................................................................19
5.4. Fișierul național al persoanelor cu risc (FNPR)................................................................................19
6. Procura......................................................................................................................................................... 19
7. Tarifarea bancară.......................................................................................................................................... 20
8. Popririle și sechestrele de cont..................................................................................................................... 20
9. Incapacitățile................................................................................................................................................. 21
9.1. Majorii.................................................................................................................................................. 21
9.2. Minorii.................................................................................................................................................. 21
9.3. Majorii protejați................................................................................................................................... 22

1
 10. Închiderea contului.................................................................................................................................... 22
10.1. Închidere la inițiativa băncii........................................................................................................... 22
10.2. Închidere la inițiativa clientului...................................................................................................... 22
10.3. Operațiuni de îndeplinit.................................................................................................................. 22
10.4. Decesul clientului............................................................................................................................ 23
10.5. Gratuitate......................................................................................................................................... 23
10.6. Prescriere......................................................................................................................................... 23
10.7. Notificare.......................................................................................................................................... 23
Capitolul 3: Gestiunea intrumentelor de plată..................................................................................................... 24
1. Diferitele instrumente de plată...................................................................................................................... 24
1.1. Tipurile de cecuri................................................................................................................................ 24
1.2. Mențiuni obligatorii............................................................................................................................. 25
1.3. Termenele de prescriere..................................................................................................................... 25
1.4. Cardul bancar (de retrageri, de plăți, de credit, cadou, co-brand)..................................................26
1.5. Autorizațiile de extrageri.................................................................................................................... 28
1.6. Viramentul (rolul băncii și diversele tipuri de viramente)................................................................28
1.7. Efectele de comerț (cambia, biletul la ordin)....................................................................................29
1.8. Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil)..................................................................................29
1.9. Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare)..................................................................29
2. Incidentele de plată....................................................................................................................................... 30
2.1. Incidentele legate de cecuri............................................................................................................... 30
2.2. Incidentele legate de credite.............................................................................................................. 31
3. Contestațiile.................................................................................................................................................. 31
3.1. Contestațiile referitoare la cecuri...................................................................................................... 31
3.2. Contestarea unui card........................................................................................................................ 31
4. Terminalele de plăți elecronice (POS).......................................................................................................... 31
4.1. Funcțiile unui POS.............................................................................................................................. 31
4.2. Contractul POS.................................................................................................................................... 32
5. Vânzarea la distanță..................................................................................................................................... 32
5.1. Mizele................................................................................................................................................... 32
5.2. Internetul.............................................................................................................................................. 32
5.3. Platformele de call-center.................................................................................................................. 33
5.4. Serviciul de call-back.......................................................................................................................... 34
6. Direcții actuale și viitoare privind sistemele de plăți. SEPA/TARGET2/T2S/TIPS-TARGET Instant Payment
Settlement (TIPS)/Fintechs................................................................................................................................... 34
6.1. Viramentul........................................................................................................................................... 34
6.2. Extragerea........................................................................................................................................... 34
6.3. Plata..................................................................................................................................................... 35
Capitolul 4: Creditul pentru persoane fizice......................................................................................................... 36
1. Inițiere în matematica financiară................................................................................................................... 36
1.1. Dobânzi (simple, compuse)................................................................................................................ 36
2
 1.2. Rata (proporțională, actuarială)......................................................................................................... 38
1.3. Metodele de rambursare (în avans, la scadență, scutire)................................................................38
2. Creditul de consum....................................................................................................................................... 39
2.1. Reglementarea (destinatari, contractul de credit)............................................................................40
2.2. Cazurile particulare (creditul afectat, creditul permanent)..............................................................42
2.3. Diferitele tipuri de credite de consum (descoperirea de cont, personal clasic, personal afectat,
pentru studenți, permanent).......................................................................................................................... 42
3. Abordarea și gestiunea riscului..................................................................................................................... 46
4. Creditul imobiliar........................................................................................................................................... 52
4.1. Reglementarea (destinatari, publicitatea, contractul de credit, condițiile suspensive,
rambursarea anticipată, cazuri de neplată).................................................................................................. 52
4.2. Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuințe)......................................................54
4.3. Împrumuturile pentru sectorul liber (credite clasice, credite punte)..............................................58
5. Diferitele moduri de achiziționare.................................................................................................................. 59
5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect)...........................................60
5.2. Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat, condiții de revizuire a
prețului, dovada garanției de rambursare, eșalonarea plăților, termenul de renunțare, semnarea
contractului, finalizarea lucrărilor și plata soldului)....................................................................................60
6. Diferitele rate ale dobânzii (ale împrumutului)............................................................................................... 61
6.1. Dobânda anuală efectivă.................................................................................................................... 61
6.2. Rata dobânzii legală............................................................................................................................ 61
6.3. Rata dobânzii cămătărească (calculul pragurilor de camătă, delictul)...........................................63
6.4. EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate).......................................................................................... 63
6.5. EONIA (Euro OverNight Index Average)........................................................................................... 63
6.6. ROBOR................................................................................................................................................. 64
7. Diferitele garanții de rambursare a creditelor................................................................................................ 64
7.1. Garanții personale............................................................................................................................... 65
7.2. Garanții reale....................................................................................................................................... 66
8. Asigurările împrumuturilor............................................................................................................................. 66
8.1. Riscurile acoperite.............................................................................................................................. 66
8.2. Contract și parte interesată................................................................................................................ 67
8.3. Punerea în practică a garanției.......................................................................................................... 68
9. Tratamentul supraîndatorării......................................................................................................................... 68
9.1. Cadrul legal (legea falimentului personal, legea dării în plată).......................................................69
9.2. Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare....................................................................69
9.3. Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare.......................................................................70
9.4. Rolul instanțelor judecătorești........................................................................................................... 70
9.5. Funcționarea procedurii de redresare personală.............................................................................70
Capitolul 5: Creditul pentru FIRME (IMM)............................................................................................................. 72
1. Creditele de investiții pe termen mediu sau lung........................................................................................... 72
2. Împrumutul pentru înființarea întreprinderii................................................................................................... 72

3
 3. Leasing-ul..................................................................................................................................................... 73
4. Împrumuturile de exploatare......................................................................................................................... 74
4.1. Creditele de trezorerie........................................................................................................................ 74
4.2. Garanțiile............................................................................................................................................. 75
5. Finanțarea gestiunii clienților......................................................................................................................... 76
5.1. Scontul comercial............................................................................................................................... 76
5.2. Factoring.............................................................................................................................................. 77
5.3. Comerțul internațional........................................................................................................................ 77
6. Procedura de insolvență la personae juridice............................................................................................... 78
Capitolul 6: Răspunderea băncii (secret bancar, deontologie, cod etică).........................................................80
1. Neconformitatea............................................................................................................................................ 80
1.1. Obiective și rezultate.......................................................................................................................... 80
1.2. Consecințele riscului de neconformitate.......................................................................................... 80
1.3. Domenii acoperite de conformitate................................................................................................... 80
2. Răspunderea civilă și penală a băncii........................................................................................................... 81
2.1. Elementele constitutive ale răspunderii civile..................................................................................81
2.2. Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile....................................................................................82
2.3. Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale.................................................................................82
2.4. Cazuri de derogare de răspundere.................................................................................................... 83
3. Deontologia................................................................................................................................................... 83
3.1. Principalele obligații........................................................................................................................... 83
3.2. Loialitatea față de angajator............................................................................................................... 84
3.3. Respectarea legilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor
…………………………………………………………………………………………………………………….84
3.4. Concluzie............................................................................................................................................. 85
4. Secretul profesional...................................................................................................................................... 85
5. Lupta împotriva spălării banilor..................................................................................................................... 86
5.1. Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activități criminale............................86
5.2. Obligațiile instituțiilor de credit......................................................................................................... 87
5.3. Organismele de control...................................................................................................................... 88
6. Cariere profesionale în industria bancară..................................................................................................... 88
6.1. Pregătirea dosarului personal în vederea participării la un interviu de angajare în industria
bancară............................................................................................................................................................ 88
6.2. Modele de scrisori de motivație și de recomandare utilizate în practica bancară........................89
6.3. Redactarea unui CV profesional destinat accederii în industria bancară......................................89
6.4. Simularea completării unei cereri de angajare în industria bancară (cu respectarea GDPR)......89
Bibliografie.............................................................................................................................................................. 90

4
OPIS GENERAL

Cuprins grafice și tabele

Tabelul 3.1.1. – Ratele dobânzilor pentru depozite la termen...................................................................................16

Tabelul 3.1.2. – Ratele dobânzilor pentru contul de economii..................................................................................17

Tabelul 3.1.3. – Ratele dobânzilor pentru contul de economii junior........................................................................17

Tabel 7.1. – Oferta standard pentru serviciile de plată..............................................................................................20

Tabel 7.2. – Operațiuni cu numerar........................................................................................................................... 20

Figura 1.4.1. – Tipologiile de carduri oferite de către UniCredit Bank.......................................................................27

Tabel 1.9.1. – Date statistice privind plățile interbancare (septembrie 2019)............................................................30

Figura 5.3.1. – Avantajele call center-ului................................................................................................................. 33

Tabel 2.3.1. – Caracteristicile overdraft-ului UniCredit Bank.....................................................................................43

Tabel 2.3.2. – Caracteristicile creditului Personal Plus..............................................................................................44

Tabel 2.3.3. – Caracteristicile creditului de Realizări Personale fără ipotecă............................................................45

Tabel 2.3.4. – Caracteristicile creditului personal 5 ani.............................................................................................46

Tabel 3.1. – Criterii de determinare a scoringului persoanelor fizice.........................................................................50

Tabel 3.2. – Valoarea creditului și a avansului la creditele de investiții imobiliare....................................................51

Tabel 4.2.1. – Caracteristicile Creditului Imobiliar pentru Achiziție Locuință.............................................................54

Tabel 4.2.2. – Caracteristicile Creditului Prima Casă................................................................................................55

Tabel 4.2.3. – Caracteristicile Creditului Verde.........................................................................................................57

Tabel 4.2.4. – Caracteristicile Creditului de aranjamente/modernizări/dezvoltări......................................................57

Tabel 6.4.1. – Ratele EURIBOR................................................................................................................................ 63

Tabel 6.5.1. – Ratele EONIA..................................................................................................................................... 64

Tabel 6.6.1. – Evoluția ROBOR................................................................................................................................. 64

Figura 6.1. – Participanţii la procedural isolvenţei.....................................................................................................80

5
Introducere

Sistemul bancar, simplist vorbind, reprezintă ansamblul instituțiilor financiare și de credit

care interacționeză în mod complex și interdependent în vederea redistribuirii resurselor
financiare de la agenții economici excedentari la agenții economici deficitari, prin intermediul
atragerii de depozite și acodării de credite de diverse tipologii, în funcție de nevoile acestora.

1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor

Activitatea bancară și piața bancară, in general, se bazează pe un circuit de legături și

relații între instituții de credit autorizate, precum și între acestea și clienții, atât persoane fizice,
cât și persoane juridice. Printr-o gamă foarte largă de activități pe care fiecare bancă comercială
le deruleză, se contribuie la dezvoltarea sistemului financiar și economic în cadrul unei țări, prin
stimularea tranzacțiilor și a mișcărilor de capital.

În ceea ce privește sistemul bancar românesc, odată cu trecerea la o economie de

piață, acesta a fost supus unor mutații substanțiale: în primul rând, sistemul a fost reorganizat,
în prezent structurându-se pe două nivele, la primul nivel regăsim Banca Națională a României
și la al doilea nivel băncile comerciale 1. Această reorganizare a sectorului a determinat o
modificare a pieței bancare în ansamblu prin apariția de noi instituții financiare și de credit și
prin creșterea gradului de bancarizare și participare a persoanelor fizice și juridice, în rolul de
actori a acestei piețe.

Rolul principal al băncilor este cel de intermediere financiară, astfel, băncile mijlocesc
resursele financiare între agenții excedentari și cei deficitari printr-o formă de finanțare indirectă,
asigurând compatibilitatea cererii și ofertei de resurse bănești. Agenții excedentari depun la
bancă propriile sume de bani sub forma de depozite pe care băncile le vor plasa agențiilor
deficitari sub forma de credite. Acest proces de finanțare poate părea simplu, dar, în realitate,
este foarte complex, deoarece fiecare dintre clienți, fie ei debitori sau creditori ai băncii, are
cerințe și pretenții diferite, mai ales în cadrul economiei actuale 2.

Clienții băncilor au devenit din ce în ce mai exigenți, mai sofisticați și pretențioși, având
în vedere gradul mare de concurență dintre instituțiile de credit din sistem, care oferă produse și
servicii similare. Devine importantă inovația tehnologică și generarea de surplus de noutate,
care să poată atrage clienții într-un procent superior față de celelalte bănci și, mai apoi, să îi
mențină fideli entității.

Gradul de dezvoltare a sistemelor informaționale a adus la o creștere a documentării

persoanelor fizice și juridice asupra sistemului bancar și asupra produselor și serviciilor oferite
de către bănci. Fiecare client își poate satisface propriile nevoi printr-un produs sau serviciu
personalizat și poate obține informații, în timp real, asupra costurilor și beneficiilor pe care
acesta le generează. Din aceste motive, banca își direcționează propriile resurse și obiective
asupra atragerii clienților potențiali și fidelizării celor deja existenți.

Piața persoanelor fizice și juridice are în vedere atât cetățenii simpli (angajați,
pensionari, studenți, etc.), cât și entitățile din sectorul privat, precum întreprinderi, persoane

1
Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici, Ediția a II-a actualizată și adăugită, Editura
C.H. Beck, București, 2014, p. 32.
2
Căpraru, Bogdan, op. cit. p. 7-8.
6
fizice autorizate și liberi profesioniști. Pentru fiecare dintre aceste categorii, sistemul bancar
oferă zilnic produse și servicii la cele mai înalte standarde, în funcție de preferințele, resursele și
nevoile acestora.

2. Miza economică a relației cu clienții

La baza sistemului bancar regăsim clientul persoană fizică și juridică. Clietul este
centrul atenției și resursa principală a unei bănci, primul generator de venituri și subiectul
întregii activități bancare. Relația bancă-client este un proces permanent, care se desfășoară de
la nivelul ierarhic superior la nivelul ierarhic inferior, fiecare dintre angajații băncii focalizându-și
atenția asupra lui. Menținerea acestei relații impune o dezvoltare continuă a produselor și
serviciilor bancare, care se întrevede prin profesionalismul demonstrat de către personalul unei
unități bancare, care ține cont de dorințele persoanei din fața sa și oferă acesteia soluția cea
mai favorabilă pentru a satisface, într-un mod cât mai complet, cerințele clientului respectiv.

Obiectivul principal al băncilor este întărirea relației cu clienții; din aceste motive, aceste
instituții trebuie să fie transparente, deschise și să asigure informarea eficientă, ajutând la
eliminarea acelor cutume care descurajează sectorul bancar. În primul rând, trebuie precizat că
serviciile bancare precum consultanța au apărut exact cu acest scop și au permis o consolidare
a încrederii clientului în această activitate. Personalul operativ trebuie să fie comunicativ,
respectuos și pregătit să răspundă la solicitările clientului sau potențialului client.

Printre avantajele unei bune relații bancă-client regăsim:

 diminuarea costurilor aferente atragerii unor noi clienți, deoarece, este mai
economicos ca banca șă-și mențină clienții profitabili, pe care îi cunoaște, decât
să atragă clienți noi, care aduc și un grad de risc;

 realizarea unui profit mai mare prin fidelizarea clienților existenți;

 obținerea de ”publicitate gratuită” din partea clienților satisfăcuți de serviciile

băncii.

Principala formă prin care se manifestă relația între bancă și client este cea de debitor-
creditor; un client poate fi în ipostaza de creditor atunci când își plasează propriile disponibilități
la bancă sub formă de depozit, și poate fi debitor atunci când atrage resurse prin intermediul
contractării unui credit3.

Pentru a fideliza clientul persoană fizică și juridică și a contribui la întărirea relației cu

acesta, o bancă trebuie să ”premieze” clientul pentru propriile sale performanțe prin
particularizarea produselor și serviciilor, stabilirea unui manager de relații dedicat, promovarea
de produse dedicate, îmbunătățirea prețurilor produselor și serviciilor oferite, asigurarea altor
canale de distribuție a produselor și oferirea gratuită a unor servicii 4.

Relația bancă-client necesită îmbunătățiri continue, deoarece este sursă de beneficii

pentru ambele părți.

3
Căpraru, Bogdan, Retail Banking, Editura C.H. Beck, București, 2009, p. 77.
4
Căpraru, Bogdan, Retail Banking, op. cit p.81.
7
Capitolul 1: Organizarea sistemului bancar ROMÂNESC

1. Diferitele instituții de credit

În economia modernă, un rol deosebit de important în funcționarea pieței capitalului și

în desfășurarea relațiilor monetare și financiare, interne și externe, îl au instituțiile bancare.
Banca este o unitate economică specializată, care organizează circulația bănească, efectuează
operațiuni de încasări și plăți în numerar și decontări între agenții economici, mobilizează
mijloacele bănești temporar disponibile în economie, acordă credite, emite titluri de credite,
emite și pune în vânzare hârtii de valoare etc. Rolul băncilor în economia de piață rezultă din
principalele lor funcții, ca mijlocitori și centre de credit și de casă ai agenților economici, având
ca scop obținerea de profit5.

Țările care dețin o economie de piață, au o serie de bănci sau instituții de credit, a
căror structură este bazată pe o serie de criterii și formează un sistem bancar integru al
economiei naționale. Dintr-un sistem bancar face parte bănca centrală, băncile comerciale și
instituții speciale de credit.

Sistemul bancar din România reprezintă pilonul de bază a sistemului financiar național
și se distinge printr-o structură pe două nivele: primul este determinat de banca centrală, fiind o
autoritate monetară și bancă a bancilor; și cel de al doilea este reprezentat de către instituții
financiar bancare sau speciale de credit.

1. Nivelul I:

Banca centrală României este denumită oficial Banca Națională a României

(BNR) și reprezintă cea mai importantă instituție prin sprijinul căreia Guvernul
realizează politica monetară, valutară , de credite și de plăți, suborodnându-se
politicii economice a statului.

Rolul băncii centrale este foarte complex, aceasta îndeplinind o serie de funcții:

 conducerea politicii monetare;

 administrează cantitatea de numerar în economie;

 împrumutător de ultimă istanță;

 supraveghează și regementează activitatea bancară;

 reglementează și supraveghează sistemul de decobtare și de plăți;

 autoritate în domeniul valutar;

 acționează ca bancă a statului6.

2. Nivelul II: este prezentat de către celelalte instituţii bancare ce fac parte din
sistem şi care se subordonează băncii centrale.
5
Bostan, Ionel, Sistemul Bancar – organizare, funcționare, control intern și audit, Editura TipoMoldova, Iași, 2010,
pp.10-11.
6
Căpraru, Bogdan, Activitatea Bancară – sisteme, operațiuni și practici, Editura C. H. Beck, București, 2014, pp.49-
50.
8
 Cele mai importante instituţii bancare sunt băncile comerciale care au ca activitate principală
atragerea de depozite şi creditarea clenţilor, având ca scop obţinerea de profit. De asemenea
se mai evidenţiază şi alte tipuri de bănci în funcţie de oeraţiunile pe care le defăşoară, cum ar fi
băncile de investiţii, băncile ipotecare, băncile de economii, băncile de factoring şi băncile de
depozit.

2. Organismele profesionale și organele centrale

Cel mai important organism profesional şi central din România este determiant de către
Banca Naţională a României, care este împuternicit de către Guvern şi Parlament. Pentru a-şi
desfăşura activitatea la nivel maxim, acest organim naţional colaborează cu un număr mai mare
de autorităţi şi instituţii.

În îndeplinirea atribuţiilor, Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de

conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă
instituţie sau autoritate. Banca Naţională a României colaborează cu Ministerul Finanţelor
Publice în vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici în baza cărora se va elabora proectul
anula de buget.

Pentru îndeplinirea angajamentelor rezultate din acorduri, tratate, convenţii la care

România este parte, Banca Naţională a României colaborează cu autorităţile din ţară şi din
străinătate prin furnizarea de informaţii, adoptarea de măsuri corespunzătoare sau în orice alt
mod compatibil cu legea.

BNR poate încheia acorduri de colaborare care se referă la schimbul de informaţii şi cu

autorităţile comptente din terţe ţări sau cu alte autorităţi sau organisme din terţe ţări în condiţiile
în care informaţiile furnizate sunt supuse unor cerinţe referitoare la păstrarea secretului
profesional. Schimul de informaţii trebuie să fie circumscrisexclusiv scopului îndeplinirii
sarcinilor care le revin autorităţilot şi organismelor respective în domeniul supravegherii.

În exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Naţională a României va asigura

schimbul de informaţii cu:

 Autorităţile responsabile cu supravegherea altor instituţii financiare şia

societăţilor de asigurări şi autorităţile responsabile cu supravegherea pieţelor
financiare din România şi din statele membre UE;

 Organismele şi instituţiile,din România şi din statele membre UE, implicate în

falimentul şi lichidarea instituţiilor de credit, precum şi în alte proceduri similare;

 Persoanele din România şi din statele membre UE, responsabile cu realizarea

auditului financiar al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare;

 Organismele care administrează scheme de garantare a depozitelor din

România şi din statele membre UE.

În scopul exercitării competenţelor Băncii Naţionale a României în doemniul autorizării,

reglementării şi supravegherii prudenţiale a insituţiilor de credit şi îndeplinirii atribuţiilor care
revin autorităţii monetare, băncilor centrale sau organismelor cu funcţii similar, precum şi altor

9
autorităţi publice responsabile cu monitorizarea sistemelor de plăţi, BNR poate realiza schimb
de informaţii cu alte autorităţi.

Pentru asigurarea funcţionării corespunzătoate a sistemelor de plăţi, Banca Naţionaă a

României poate transpite informaţii de natura secretului professional caselor de compensare
sau altor structure similar, constituite în conformitate cu prevederile legii, în vederea asigurării
serviciilor de compensare şi decontare pentru orice piaţă din România sau dintr-un stat membru
UE.7

3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare

Organele de control și de reglementare pot fi externe sau interne, conform tipului de

control inițiat. Autoritatea de control, reglemetare și consultare externă este prezentată de
Ministerul Finanțelor Publice care acționează prin mijloace specifice pentru combaterea și
eliminarea evaziunii fiscale și a corpuției și infăptuiește politica vamală a țării. În scopul
coordonării politicii financiare, stabilite de Guvern și aprobată de Parlamentul României, privind
politica valutară, monetară și de credit, Ministerul Finanțelor Publice colaborează cu Banca
Națională a României pentru elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și
angajamentelor externe, a regementărilor din domeniul monetar și valutar. De asemenea,
Ministerul Finanțelor Publice analizează și propune cadrul legislativ privind împrumuturile
necesare acoperirii deficitului bugetar sau pentru acțiuni și lucrări de interes public. 8

Activitatea de control și supraveghere a activităților derulate de către băncile comerciale

îi revine și Băncii Naționale a României, conform funcțiilor și atribuțiilor acesteia, și poate
interveni în activitățile bancare prin diferite reglementări, având scopul de a stabili un echilibru
financiar și monetar.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi

adecvarea capitalului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, în scopul
protejării intereselor deponenţilor şi al asigurării stabilităţii şi viabilităţii întregului sistem bancar,
Banca Naţională a României asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,
persoane juridice române, inclusive a sucursalelor acestora înfiinţate în alte state membre ori în
state terţe, prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţă bancară şi urmărirea respectării
acestora şi a altor cerinţe prevăzute de lege şi de reglementările aplicabile, atât la nivel
individual, cât şi la nivel consolidat sau subconsolidat, după caz, în vederea prevenirii şi limitării
riscurilor specific activităţii bancare.

Pentru a pune bazele şi a facilita o supraveghere eficientă, BNR, în calitate de autoritate

responsabilă cu supravegherea pe bază consolidate şi/sau individual, încheie acorduri scrise de
coordonare şi cooperare cu autorităţile competemte din alte state.

Pentru persoanele supuse supravegherii, Banca Naţională a României este autoritatea

responsabilă cu verificarea şi controlul modului de aplicare a prevederilor Legii nr.656/2002
pentru prevenirea si sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de
prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare,
OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu
7
Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României (publicată în M.Of. nr. Partea I 582/30.06.2004).
8
Cocriș, Vasile, Chirleșan, Dan, Tehnica operațiunilor bancare, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași,
2006, p. 213.
10
modificări prin Legea nr.217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii
nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor
măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 594/2008, cu modificările ulterioare, Regulamentului BNR nr. 9/2008 privind
cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului, cu modificările
ulterioare, şi a Regulamentului BNR nr. 28/2009 privind supravegherea modului de punere în
aplicare a sancţiunilor internaţionale de blocare a fondurilor 9.

Ce ține de organismele de control, reglementare și consultare interne, care au scopul de a

menține o bună desfășurare a activității bancare, se enumeră: Adunarea Generală a
Acționarilor, Consiliul de Administrație, Comitetul de Direcție, Comitetul de Audit, Auditorul
Financiar, Comitetul de Credit, Comitetul de Risc și Comitetul de Administrare a Activelor și
Pasivelor.

9
Supravegherea prudenţială – www.bnr.ro – link, 06.12.2019.

11
Capitolul 2: Deschiderea și funcționarea contului bancar

1. Intrarea în relația client-bancă

De cele mai multe ori, relația dintre bancă și client se inițiază în clipa în care clientul
apelează la produsele și serviciile bancare cum ar fi deschiderea unui cont bancar, contractarea
unui împrumut, depunerea unui depozit, încasări și plăți, schimb valutar etc. Pentru ca relația
dintre bancă și client să decurgă bine, părțile trebuie să respecte angajamentele prin semnarea
unui contract. Activitățile bancare prsupun o varietate de riscuri, iar pentru a le evita sau a le
minimaliza, angajatul băncii este obligat să obțină cât mai multe informații despre nou client
pentru a-și crea o imagine cât mai complexă și corectă.

1.1. Verificarea actului de identitate

Înainte de a efectua orice operațiune, angajatul băncii este obligat să verifice identitatea
clientului în cauză prin solicitarea actului de identitate. Bancherul verifică mai multe elemente
precum: cuinciderea pozei din actul de identitate cu cel a persoanei care dorește inițierea
operațiunii, corespondența de vârstă, valabilitatea actului în cauză și dacă semnătura de pe
actul de identitate este similară cu cea de pe documentele bancare semnate. Verificarea
respectivă se realizează atât pentru a introduce înformația corectă a clientului în baza de date,
cât și pentru a constata dacă pesroana care dorește să realizeze operațiunea coincide cu
persoana în numele căreia se exercită ea.

1.2. Verificarea adresei

Angajatul băncii verifică adresa clientului pentru a sesiza dacă acesta este rezident al
României sau al unui alt stat. În situația în care clientul solicită contractarea unui împumut,
adresa este utilă în scopul de a constata măsura în care acesta își onorează angajamentele
prin intermediul plății facturilor.

1.3. Verificarea capacității civile

Capacitatea civilă a persoanei conturează aptitudinea acesteia de a avea obligații și

drepturi de natură civilă și de a se implica de asemenea în rapoarte juridice civile. 10 Potrivit
Noului Cod Civil, toate persoanele indiferent de naționalitate, origine, religie sau sex, au
capacitate civilă egală și nu pot fi discriminați în capacitatea de folosință sau fără capacitate de
exercițiu, exceptînd situațiile stabilite de lege. În același timp, nici o persoană nu poate să
renunțe pațial sau în totalitate la capacitățile respective.

Indivizii care nu au capacitate de exercițiu sunt minorii, ce nu au împlinit încă vârsta de

14 ani, persoane lipsite de acestă capacitate printr-un act judecătoresc în urma unor acțiuni
nelicite și persoane care suferă de tulburări psihice și nu au capacitate de a-și dirija propriile
acțiuni.În cazul persoanele care suferă de tulburări psihice, actele juridice pot fi încheiate de
tutelă în numele acetuia.

1.4. Verificarea naționalității

Funcționarul băncii este obligat, de asemenea, să ferifice naționalitatea persoanei ce

dorește să inițieze o operațiune bancară. Cunoaștem deja că, instituțiile bancare se înfruntă cu
10
Noul Cod Civil, art. 34.
12
o varietate de riscuri: riscul de piață, cel de lichiditate, dar și riscul de țară. Cel din urmă
reprezintă acel tip de risc care poate aparea în urma situației politice, sociale și economice ale
persoanei rezidente ce dorește deschiderea unui cont bancar. Riscul de țată poate fi produs de
mai muți factori cum ar fi: factorii demografici, dinamica sectorului privat, politica de investiții,
corupția, politica de investiții etc.

Regăsim doi de indicatori specifici ce reflectă nivelul riscului fiecărui stat: BERI și
Delphi. BERI clasifică statele în funcție de punctajul obținut în mai multe clase de riscuri: cu risc
scăzut ( peste 70 puncte), cu risc moderat ( între 56 și 69 puncte), cu risc ridicat ( între 41 și 55
puncte) și cu risc inacceptabil ( între 0 și 40 puncte) 11. Există în prezent un organism
interguvernamental numit Financial Action Task Force (FATF) care sprijună dezvoltarea
politicilor de combatere a acțiunilor de spălare de bani și a acțiunilor teroriste. Din acesta fac
parte statele cu risc scăzut și mediu precum Iran, Siria, Irak etc.

1.5. Verificarea capacității bancare

În cazul în care o persoană solicită inițiera unui cont bancar, această trebuie să aibă
capacitate bancară, ceea ce presupune posibilitatea de a plăti datariile și comisioanele impuse
de instituția bancară, la termen și integral. Suma de care trebuie să dispună clientul trebuie sa
fie cel puțin echivalentă cu suma plăților exigibile, existând un echilibru între ieșirile și intrările
de monedă. Printr-un dialog cu eventualul client, angajatul băncii poate cunoaște mărimea
fluxurilor bănești și regularitatea acestora.

2. Convenția de cont a persoanelor fizice

Prin intermediul Convenției Cont a persoanelor fizice, instituția bancară generează public
informațiile privind modul de deschidere, utilizare, tarifare, inchidere și angajamentele obligatorii
dintre clientul – persoană fizică și bancă. În cadrul UniCredit Bank informațiile respective se
pot găsi într-un document ce se numește Condiții Generale de Utilizare (CGU).

2.1. Condițiile tarifare

Pentru produsele și serviciile pe care le prestează și oferă, banca are dreptul sa

perceapă anumite comisioane și tarife. Taxele respective pot avea loc în mimentul executării
operațiunii sau la o dată ulterioară prestabilită. UniCredit Bank percepe zero comision pentru
deschiderea contului, și 7,5 RON/lunar/cont pentru administrarea contului.

În cadrul UniCredit Bank toate comisioanele și tarifele care sunt suportate de client
pentru produsele și serviciile prestate sunt făcute publice, dar sunt și excepții atunci când
tarifele respective au fost stabilite în scris, individual, între client și bancă. Dreptul băncii este de
a revizui listele ce conțin tarifele și comisioanele și să comunice clientului prin intermediul
publicării schimbărilor pe site-ul oficial al instituției bancare cu 2 luni înainte. Ele se consideră
fiind acceptate de client în cazul în care acesta nu anunță banca printr-un format scris.

2.2. Condițiile de utilizare

În cadrul instituției UniCredit Bank, proprietarul contului are dretul de a efectua

operațiuni de încasare și plată, de transferuri intra și interbancare, de depunere în numerar și
respectiv de retragere a acestuia. Pentru legalitatea operațiunilor întreprinse răsounde clientul.
11
Bussiness Risk Service, www.beri.com.
13
Totodată, acesta are posibilitatea de a cere băncii să execute anumite operațiuni în numele său
prin intermadiul contului. Regulamentul de utilizare trebuie respectat în totalitate, iar furtul,
pierderea, blocarea sau deteriorarea cardului trebuie anunțată imediat. În același timp, in cazul
depistării unei creditări nejustificate a contului, clientul este obligat să anunte banca. Pentru a
acoperi plata comisioanelor, clientul trebuie să dispună de disponibilități bănesti în cont. 12

2.3. Angajamente reciproce

Din clipa în care între client și bancă se instituie o relație, ambii participanți trebuie să-și
asume angajamentele prin semnarea reciprocă a unui contract. Conform Condițiilor Generale
de Utilizare,ediția din luna decembrie, anul 2019, în cadrul UniCtredit Bank, părțile se obligă să
păstreze în secret informațiile pe care le-au dobândit atât pe perioada relației Bancă-Client, cât
și după incetarea acesteia. Cu excepția unor situații pevăzute în lege, banca se obligă să
pestreze confidențialitatea informațiilor despre operațiunilor executate, serviciile de care a
beneficiat clientul și date lui personale.

Banca nu poartă nici o răspundere în cazul în care clientul nu și-s respectat obligațiile,
iar operațiunile sunt efectuate cu întârziere sau chiar nu sunt efectuate decoc. În același timp,
banca nu poartă răspundere referitor la autencitatea actelor puse la dispoziție de către client, iar
dacă se depistează nereguli, clientul este cel care va supoarta toate pierderile. Instituția
bancară se obligă să confere accesul la contul titularului persoanelor împuternicite și
moștenitorilor prin prezentarea documentelor justificative. Există cazuri în care se interpun
unele contraziceri între persoanele împuternicite și titularul de cont. În aceste situații banca își ia
răspunederea de a bloca contul în cauză până în momentul în care părțile își clarifică
neregularitățile și se prezintă o dovadă a acestui fapt.

Clientul are posibilitatea de a beneficia de servicii suplimentare atașate contului său,

precum: descoperiri de cont, card de debit sau alte servicii și produse bancare. Banca își
asumă angajamentul de a efectua operațiunile în cauză la termen și în ordinea primirii.

În situația în care datele clientului suferă modificări, acesta are obligația de a înștiința
instituția bancara despre acest fapt.

3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și firme

Operațiunea de deschiderea a contului bancar prevede încheierea unei convenții între

viitorul titular de cont și instituția bancară, potrivit căreia părțile, prin semnare, se obligă să
respecte cerințele înscrise. Înstituția bancară plasează la dispoziția clientului mai multe genuri
de conturi bancare, dintre care: cont curent, cont de depozit, numit și cont de economii, cont de
credit, ce poartă denumirea și de cont de împrumut, cont cu destinație specială, care se împarte
la rândul său în cont profesional și cont de card.

3.1. Conturi pentru persoane fizice

Contul curent – reprezintă un cont destinat efectuărilor de operațiuni curente de titularii

de cont. Operațiunile exercitate sunt de plată și/sau încasare, care sunt efectuate atât în
numerar cât și fără numerar, în oricare moment.

12
Condiții Generale de Utilizare, Ediția Decembrie 2019, UniCredit Bank.
14
 În cazul în care titularul contului rambursează creditul sau efectuează plăți, contul
respectiv se debitează, iar în momentul în care persoana în cauză încasează o sumă de bani,
contul respectiv se creditează. De obicei, contul curent are un sold creditor, însă se poate
transforma într-un cont bifuncțional în momentul în care clientul semnează un contract cu
instituția bancară, iar aceasta îi oferă capacitatea descoperirii de cont.

Caracteristica contului curent reprezintă factul că nu primește dobândă, sau aceasta

este foarte mică și corespunde cu depozitele la vedere. Totodată, la contul curent există
posibilitatea atașării unui card.

La instituția UniCredit Bank clientul poate solicita deschiderea unui cont curent atât în
monedă națională, cât și în următoarele valute: EUR, USD, CHE, GBP. Operațiunile de
deschidere și închidere de cont sunt gratuite, însă comisionul de administrare este de RON/lună
și respectiv, echivalarea în valută, în cazul contului deschis în monedă straină. Comisionul de
administrare poate să varieze, sau poate fi egal cu zero, în anumite cazuri prestabilite de
politica UniCredit Bank, de exemnplu: conturile care sunt decshise pentru pensionari, studenți,
încasările sociale.

Pentru a efectua o operațiune de deschidere de cont în cadrul UniCredit Bank, se

solicită urmatoarele acte:

 act de identitate;

 carnet de student / cupon de pensii în cazurile necesare.

Dosarul de deschidere de cont curent conține:

 copia actului de identitate (a carnetului de student / cuponului de pensii);

 formural de date personale;

 contractul de cumparare a serviciilor și produselor bancare;

 formular de modificare și predare a cardului de debit;

 informații cu privire la protecția depozitului;

 o declarație de rezidență fiscală;

 fișa comisioanelor și tarifelor persoanelor fizice.

Contul de depozit, ce poarte numele și de cont de economii reprezintă contul pe care

instituția bancară îl numele titularului de cont și are scopul de a scoate în evidență operațiunile
de depunere a banilor de către titularul contului la vedere sau la termen. În momentul în care
este solitatată operațiunea de deschidere a unui cont de economii, părțile semnează contractul
în care este indicată scadența, suma și persoanele care au dreptul de a efectua operațiuni prin
întermediul contului în cauză.

Depozitul reprezintă suma de bani ce este depusă spre păstrare la o bancă ce poate fi
rambursatata la vedere sau la termen alături de o dobândă bonificată, ori cu orice alt beneficiu
în condițiile covenite d ecomun acord de către bancă și deponent.
15
 Contul de depozit la vedere reprezintă contul ce este deschis la bancă și ăn care sunt
depuse mijloacele bănești, fară a fixa un termen de plasare și esye cu sau fără plata dobânzii
de către instituția bancară.

Contul de depozit la termen reprezintă contul în care sunt depuse mijloacele bănești,
pentru o anumită perioadă de timp fixată și pentru care instituția bancară se obșigă să achite o
dobândă. În cazul unui astfel de cont, titularul contului are posibiliatea de a-și retrage depozitul
parțial sau integral fiind nevoit să plătească un comision ce a fost prestabilit și să piardă
dobânda parțială sau totală. Dobânda bonificată se platește lunar sau la exirarea termenului
depozitului. În nsituația în care dobânda se adaugă la depozitul constituit la inceput, depozitul
este cu capitalizare periodică, iar în cazul în care dobînda se cumulează într-un cont aparte, de
regulă un cont curent dispoinibil clientului, depozitul este cu capitalizare lunară. În conformitate
cu preferințele titularului de cont, există depozite ce poat avea scadență unică sau ce se poat
reînoi automat. Totodată, dobânda poate fi fixă, variabliă, când suferă modificări pe întreaga
perioadă a depozitului.

UniCredit Bank oferă clienților săi depozite la termen în lei, euro, dolari. Pentru
depozitele la temen în lei cu o dobândă fixă pe 3, 6 sau 12 luni inițiate în sucursală se aplică o
dobîndă corespunzătoare pentru depozitul inițiat prin Mobile Banking sau Online Banking,
minus un punct procentual. În ceea ce privește depozitele la termen în USD sau EUR cu
dobândă fixă pe 3, 6 sau 12 luni se aplică dobînda corespunzătroare depozitului ce a fost inițiat
prin Mobile Banking sau Online Banking, minus 0,15 pencte procentuale.

Tabelul 3.1.1. – Ratele dobânzilor pentru depozite la termen

Perioada RON EUR USD

3 luni 1,50 0,15 0,80

6 luni 1,70 0,15 1,00

12 luni 1,85 0,15 1,10

Sursa: www.unicredit.ro

Contul de economii reprezintă contul de depozit ce este combinat cu beneficiile unui

cont curent. Contul respectiv nu are o anumită scadență, iar banii depuși pot fi retrași oricînd
dorește clientul fără riscul de a-și pierde dobânda.

În cardul instituției UniCredit Bank contul de economii prevede următoarele avantaje:

 flexibilitate: clientul are acces permanent la bani, având posibilitatea de a depune

sau retrage bani oricând;

 rentabilitate: dobînda oferită de bancă este avantajoasă pentru orice valută

(RON, EUR, USD);

16
  0 comision: este un cont care poate fi alimentat oricând fără a necesita comision
de administrare, deschidere sau închidere.

Tabelul 3.1.2. – Ratele dobânzilor pentru contul de economii

Rata dobânzii (% pe an)

RON EUR USD

0,40 0,10 0,20

Sursa: www.unicredit.ro

Contul de economii junior este conceput pentru acumularea unor sume relativ mari prin
depuneri constante mici. El are rolul de a asigura copiilor un viitor fără griji prin economiile
părinților.

Tabelul 3.1.3. – Ratele dobânzilor pentru contul de economii junior

Rata dobânzii (% pe an)

RON EUR USD

1,30 0,30 0,30

Sursa: www.unicredit.ro

Contul de credit reprezintă un cont deschis de compartimentul de decontări pe baza

contractului de credtit ce a fost incheiat pentru clienții ce beneficiază de credit bancar. Contul în
cauză se inide odată cu rambursarea în totalitate a creditului.

UniCredit Bank oferă clienților două tipuri de carduri de credit: UniCreditCard Principal
și UniCredit Cadr Premium.

3.2. Conturi adresate persoanelor juridice

Pentru persoanele juridice UniCredit Bank oferă clienților două pachete: Pachetul
GeniusIMM și Pachetul Creativ.

Pe baza pachetului GeniusIMM care are un preț de 39lei/lună clientul poate beneficia
de următoarele beneficii în mod gratuit:

Conturi:

 două conturi curente în RON;

 două conturi curente în valută ( USD și/sau EUR);

 un cont de TVA privitor la plata defalcată a TVA.

17
 Plăți:

 de plăți intarbancare în valută și RON;

 cinci plăți interbancare în RON:

 plăți intrerbancare nelimitate și gratuite din contul TVA.

Sercicii:

 încasări nelimitate intra/interbancare printr-un ordin de plată;

 tranzacții prin intermadiul automatelor BNA ale UniCredit Bank;

 retrageri cu cardul de debit;

 debitare directă;

 informații prin SMS.

Card:

 un card de debit ( VisaBusiness Silver sau MasterCard Gold Business).

Pachetul Creativ este predestinat companiilor de start up, liber profesionaliștilor,

persoanelor fizice autorizate, organizațiilor non-profit și entităților cu o cifră de afaceri anuale de
până la 500.000 EUR.

Beneficiile acetui tip de card sunt:

 un cont curent în valută( USD sau EUR) și un cont curent în RON;

 un card de debit (Visa Business Silver sau MasterCard Gold Business).

4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar

Totalitatea rezidenților legali dintr-un stat al Uniunii Europene au dreptul de a beneficia

de operațiunea de deschidere a unui cont bancar cu serviciile de bază precum: efectuare de
plăți, retrageri de numerar și depuneri de numerar.

Instituțiile bancare au dreptul să refuze deschiderea contului bancar fără a avea

obligația de a justifica sau motiva această acțiune. De cele mai multe ori, băncile refuză
deschiderea unui cont bancar pentru a se proteja de o varietate de riscuri cum ar fi: riscul de
spălare a banilor, riscul de finanțare a terorismului sau riscurile provenite din activitățile nelegale
cum ar fi jocurile de noroc. În aceeași ordine de idei, instituția bancară poate să refuze
deschiderea contului bancar în cazul în care informațiile furnizate de client sunt eronate sau în
momentul în care clientul respectiv provine dintr-o țară cu un sistem bancar cu risc risicat.

5. Diferitele fișiere care trebuie consultate

Înainte ca funcționarul băncii să deschidă un cont bancar, sunt verificate mai multe tipuri
de fișiere pentru a constata nivelul de risc pe care îl presupune persoane ce opează pentru

18
inițierea unui astfel de serviciu, depistând modul în care persoana își respectă angajamentele,
în funcție de tipurile de cont.

5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate

Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate reprezintă un fișier intern al instituției bancare, în

care se urmărește evidența tuturor conturi care sunt deschise la banca în cauză. Totodată, în
cadrul acestor fișiere se verifică totalitatea conturilor de care dispune persoana și prin
intermediul cărora se poate depista modaliatatea în care clientul își respectă angajamentele.

5.2. Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populație

Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populație reprezintă

fișierul Centralei Riscurilor de Credit, în intermediul cărora sunt stocate toate informațiile despre
indivizii care au beneficiat de un credit de la o instituție bancară sau si-au asumat angajamente
ce depașesc suma de 20.000 RON. Verificarea acestui fișier este foarte imporatntă pentru a
evita operațiunea de deschidere a contului de credtit sau descoperiri de cont indivizilor care nu
și-au respectat angajamentele bancare.

5.3. Fișierul național de incidente de plăți (FNIP)

Fișierul național de incidente de plăți este un fișier care include Fișierul Central al Cecurilor
și reprezintă componenta Centralei Incidenteor de Plăți.

5.4. Fișierul național al persoanelor cu risc (FNPR)

Fișierul național al persoanelor cu risc reprezintă un fișier ce este alimentat automat de

Fișierul național al Incidentelor de plată incluzând încidentele majore de plăți înregistrate pe
numele unei peroane juridice sau fizice. Informațiile respective se mențin în bazele de date pe o
perioade de șapte ani de la data înscrierii.

6. Procura

Operațiunile bancare se realizează de cele mai multe ori de titularul de cont, dar există și
situații când pot efectua prin intermediul unei perosane împuternicite printr-o procură. În același
timp, acestea pot fi realizate de moștenitorii titularului de cont, demonstrându-și statutul prin
prezentarea unui certificat de moștenirea sau a unei hotărâri judecătoraști ce privește aspectul
în cauză. Procura este documentul prin care titularul unui cont împuternicește legal o terță
persoană, juridică sau fizică, să poată acționa în numele său. Persoana ce împuternicește
poarte numele de mandatant iar persoana ce este împuternicită se numește mandatar. Există
mai multe categorii de procuri, dar în cazul instituțiilor bancare procura se numește procura
pentru bancă. Caracteristicile acesteia indică banca unde se pot exercita operațiunile în numele
unei persoane terțe. În ceea ce vizează procura la bancă, aceasta permite mandatarului dreptul
de a emite sau retrage un card bancar, de a retrage o suma de bani, să inchidă sau să
deschidă un cont curent sau de depozit și să ceară extrase de cont. Toate operațiunile pe care
mandatarul are dreptul să le realizeze se indică la constituirea procurii.

Prezența persoanei care împuternicește este obligatorie la realizarea procurii la un

birou notarial, iar prezența mandatarului este facultativă, fiind necesar prezentarea actului de
19
identitate a mandatantului și respectiv o copie după actul de identitate a persoanei
împuternicite.

Dacă procura este scrisă într-o altă limbă, alta decât limba de stat, titularul contului
trebuie să prezinte bancherului actul de identitate și procura legalizate și traduse. Funcționarul
băncii trebuie să păstreze în bancă o copie după actul de identitate a persoanei împuternicite, o
copie certificată de el a procurii în cauză și traducerea legalizată a acesteia.

Valabilitatea procurii încetează odată cu expirarea termenului ei, care este fixat anterior,
în situația în care mandatantul revocă procura sau în cazul decesului acestuia. În cazul în care
titularul de cont revocă procura, el este obligat să înștiinșeze mandatarul despre această
acțiune. În situația în care decedează mandatantul, moștenitorii lui pot confirma acea procură.

7. Tarifarea bancară

Una din sursele principale de venit ale băncii reprezintă comisioanele și tarifele ce sunt
percepute în urma demarării operațiunilor bancare în numele clientului sau a prestării de
servicii. În cadrul instituției UniCredit Bank ansamblu comisioanelor și taxelor se regăsesc în
documentul Comisioane și dobânzi clienți persoane fizice.

Tabel 7.1. – Oferta standard pentru serviciile de plată

Cont în: RON EUR USD GBP HUF

Deschidere/Închider 0 0 0 0 0
e cont curent

Administrare cont 5 2 2 2 2
curent / comision
perceput lunar
Sursa: www.unicredit.ro

Tabel 7.2. – Operațiuni cu numerar

Tip operațiune RON Valută

Depuneri în numerar
0 0
(Multifuncționale)

Depuneri în numerar (ghișeu) 0,5% 0,5%

Retrageri numerar
0,5%, min.5RON -
(multifuncționale)

Retrageri numerar (ghișeu) 1% 1%

20
 Plăți de facturi 3 RON/factura -

Sursa: www.unicredit.ro

8. Popririle și sechestrele de cont

Poprirea contului semnifică închidera contului de către bancă, din motivul datoriilor
titularului de cont față de banca respectivă. În urma acesteia acțiuni, titularul de cont nu are
acces la banii existenți în cont, nu poate efectua transferuri și plăți, de asemenea nu poate
realiza operațiuni de retragere de numerar.

În situația în care suma existentă în cont este reprezentată de salarii, pensii sau alte
mijloace ce sunt necesare existenței, instituția bnacară poate bloca doar 1/3 din suma
respectivă , iar în cazul în care sunt mai multe popriri ale aceluiași titular, banca blochează doar
1/2 din suma existentă. Sunt și venituri care nu se pot sunune popririi, cum ar fi: indemnizațiile
și alocațiile pentru copii, bursele de studii acordate studenților de către stat, ajutoarele
materiale. Popririle se pot realiza pe veniturile viitoare care urmează să fie încasate de către
titular sau pe soldul creditor.

Proprirea se efectuează la ordinul unui judecător și poartă răspunderea de a aduce la

cunoștința titularului de cont despre acest fapt. De regulă, instituțiile bancare lasă executorul să
ia decizia asupra sumei din cont ce va fi poprită. Acest lucru are loc deoarece, de cele mai
multe ori disponibilitățile bănești nu sunt doar sume pentru care este destinat contul. Până
executorul judecătoresc oferă un răspuns băncii, aceasta poate bloca întreg contul. După ce
banca blocgează suma din cont, executorul efectuează repartizarea ei în conformitate cu legea,
după care va înapoia suma cuvenită creditorului. Instituția bancară nu mai poate să conteste
împotriva efectuării popririi, iar desființarea acesteia se realizează de instanța de executare.

Poprirea se axează pe creanța dibitorului poprit, pe când sechestrul pe bunurile care

reprezintă proprietatea debitorului. De asemenea, sechestrul se poate executa asupra sumelor
de bani existente în cont, însă poprirea include și veniturile viitoare.

9. Incapacitățile

În conformitate cu legislația, incapacitatea reflectă neputința porsoanelor de a dispune de

niște drepturi. În incinta sistemului bancar, clienții trebuie să aibă capacitate de exercițiu pentru
a face față angajamentelor cuvenite cu banca. Distingem trei categorii de persoane care, în
anumite situații nu dispun de capacitate de exercițiu sau și-o pierd.

9.1. Majorii

Majorii cu o capacitate restrânsă de exercițiu sunt reprezentați de persoanele care au

fost limitate de instanța de judecată în urma unei cereri realizare de către persoane cum ar fi:
procurorul, mambrii familiei. Fundament pentru această acțiune de restrângere a capacității de
exercițiu sunt factori care nu dăunează însăși persoanei în cauză, dar factori ce se răsfrâng
asupra stării materiale din cadrul familiei sale. Dintre acești factori se numără: un consum
excesiv de alcool, droguri sau oricare alte substanțe psihotrope.
21
 9.2. Minorii

Persoanele minore care au împlinit vârsta de 14 ani, au o capacitate de exercițiu

restrânsă. Aceștia nu posibiliattea de a încheia documente juridice, fără consemțământul
părinților, a tutorelui sau a adaptatorilor. De asemenea, ei pot dispune de bursă sau să
beneficieze de drepturi de autor, în cazul în care au efectuat o invenție și pot realiza
independent documente ce presupun o sumă de bani cu o valoare mică. Dacă se prezintă
motive întemeiate, minorul în cauză poate fi lipsit de acest drept de instanța de judecată printr-o
cerere prezentată de tutelă sau părinți. Prin căsătorie, minorul dobândește capacitate de
exercițiu deplină. 13

9.3. Majorii protejați

Persoanele care se includ în categoria majorilor protejați sunt cei care și-au pierdut
capacitatea civilă din cauza unor tulburări psihice, a unor bloi mentale sau a deficiențelor
mentale. În urma unor expertize psihice, la cerea mebrilor de familie, a doctorilor printr-o cerere
către instanța de judecată se poate constata pierderea capacității civile. Dina cauza dereglărilor
psihice, fiecărei persoane care face parte din această categorie le este atribuită o tutele. Orice
act încheiat de majorii protejați este considerat nul. Tutela va avea posibilitatea să încheie toate
documentele juridice în numele lor.

10. Închiderea contului

Închiderea contului reprezintă ultima etapă din ciclul contului bancar.

10.1. Închidere la inițiativa băncii

Închiderea contului se realizează la inițiativa instituției bancare în momentul în care

clientul este considerat inactiv, ceea ce presupune că nu a întreprins operațiuni timp de șase
luni. Decizia de închidere și analiza contului bancar se efectuează de șeful serviciului de
conturi. Închiderea contului bancar de către instituția bancară se poate întreprinde și în cazul în
care proprieterul contului a produs incidente de plăți cu următoarele instrumente de plată
precum cecul, biletul la ordin, cambia și de acemenea nu are datorii la instituția bancară în
cauză. Suspiciunile băncii precum că titularul contului efectuează operațiuni frauduloase sau
are o cunduită abuzivă pot fi temeiul unei inchideri de cont la inițiativa băncii. UniCredit Bank
poate recurge la această acțiune în cazul în care clientul nu a furnizat informații corecte, în
situația cînd clientul în cauză a încălcat legislația țării sau în cazyl în care clientul nu poate face
față angajamentelor față de bancă.

10.2. Închidere la inițiativa clientului

Clientul poate solicita închiderea contului bancar din mai multe motive personale.
Pentru a săvîrși această acțiune, clientul băncii scrie o cerere în care solicită acest lucru.
Titularul poate solicita închiderea contului curent, a contului de depozit înainte ca acesta să
expire sau la exirarea termnului și închiderea unui cont cu destinație specială.

10.3. Operațiuni de îndeplinit

13
Noul Cod Civil, actualizat în 2019 – Legea 287/2009, Capitolul 1, Secțiunea a 2-a, art. 39.
22
 În situația în care contul bancar a fost închis la inițiativa instituției bancare, soldul
acetuia, după încasarea dobânzilor și a comisioanelor, se redistribuie în contul Creditori diverși.
Restituirea banilor către titulari se poate face la cererea acestora prin intermediul unui ordin de
plată. În situația în care mai există disponibilități pe acel cont, vor fi restituite persoanei în
cauză. În cadrul instituției bancare UniCredit Bank, această oerațiune este gratuită.

Unui cont de depozit i se poate solicita închiderea atât la expirarea termenului, cât și cu
anticipație. În situația în care un cont de depozit este închis la finele termenului stabilit, clientul
poate să retragă suma de bani plus dobânda aferentă acestuia. În același timp, titularul poate
constitui un depozit nou cu suma respectivă. În cazul în care titularul contului solicită închiderea
cu anticipație a contului, depozitul în cazuă va fi considerat o depunere la vedere și pentru
acesta se va acorda dobânda la vedere aferentă momentului în care a fost desființat depozitul.
UniCredit Bank percepe 0 comision pentru depozitele desființate la termen și 10 RON comision
pentru depozitele inchise înainte de scadență.

10.4. Decesul clientului

Dacă titularul contului suferă un deces, banca nu mai are capacitatea de a efectua
operațiuni în numele persoanei în cauză. Despre decesul uni client instituția bancară află de la
rude, sau din ziarele locale care publică coloanele de deces. Banca verifică dacă acest fapt
este adevărat, după care poate efectua operațiunile de inchidere a contului. Cecurile care sunt
prezentate la bancă sunt returnate prin justificarea decesului trăgătorului. Dacă în momentul
când a fost deschis contul bancar a fost menționat un moștenitor, acesta poate prin prezentarea
certificatului de deces, să dispună de drepturile ce le-a avut anterior titularul contului.

10.5. Gratuitate

Operațiunile de închidere a contului sunt gratuite pentru situațiile prevăzute în contractul

încheiat anterior cu banca. La UniCredit Bank gratuit se inchide contul curent, cel de economii,
contul de credit și contul de depozit a cărui termen a expirat.

10.6. Prescriere

Prescrierea semnifică închiderea automată a coturilor bancare, în momentul în care

clientul nu respectă condițiile contractului. În acest caz, instituția bancară rambursează clientului
suma de pe soldul creditor a contului în cauză. În cazul în care contul clietului a fost închis din
inițiativa băncii, termenul de prescriere este din clipa în care titularul a fost notificat de acest
lucru.

10.7. Notificare

Notificare este un înscris prin care clientului i se aduce la cunoștință faptul că o acțiune
urmează a fi îndeplinită sau s-a realizat deja. Conform Condițiilor Generale de Utilizare al
UniCredit Bank, clientul este obligat să anunțe banca dacă își dorește ruperea relației Client-
Bancă, dacă nu înregistrează debite față de bancă, cu cel puțin 30 de zile înainte. Instituția
bancară are dreptul de a rupe relația cu clientul ei persoană fizică prin intermediul unei
notificări, trimise făra a preciza motivul, cu 2 luni înainte. Cu un client persoană juridică, banca
poate rupe legătura pe baza notificării trimise cu 15 zile preventiv.

23
24
Capitolul 3: Gestiunea intrumentelor de plată

1. Diferitele instrumente de plată

Instrumentele de plată precum cecul, cambia, acreditivul, biletul la ordin, ordinul de

plată resprezintă mijloacele ce permit realizarea plăților intr-o economie. Drept instrumente de
plată sunt considerate și numerarul, actele bancare opereționale ce sunt în format electronic
sau pe suport de hârtie.

Intrumentele de plată electronice dă posibilitate celui care le deține să execute

următoarele operațiuni:

 transferuri de fonduri dintr-un cont în altul;

 retragere de numerar sau depunere de numerar la ATM-uri sau la ghișeele

instituțiilor bancare;

 plata serviciilor sau a bunurilor.

1.1. Tipurile de cecuri

În România, cele mai utilizate tipuri de cecuri sunt:

Cecul nominativ – reprezintă cecul în care este specificat numele beneficiarului și nu

poate fi trimis prin gir.

Cecul la ordin – reprezintă cecul în care este menționat numele beneficiarului, dar are și
specificată mențiunea “la ordin”.

Cecul la purtător – acest tip de cec poate să conțină mențiunea “la purtător” sau no
poate avea nici o mențiune.

Cecul barat – reprezintă cecul pe fața căruia trăgătorul efectuează două linii paralele,
cee ace presupune că cel care va beneficia de cec va fi nevoit să-l prezinte doar la banca
menționată pe liniile paralele pentru a putea încasa suma de bani.

Bararea cecului poate fi:

 Specială – când este specificat numele instituției bancare de unde se poate

încasa suma ce este îmscrisă pe cec;

 Generală – nu există mențiuni pe nici una din cele două linii.

Cecul certificat – cecul cu ajutorul căruia instituția bancară confirmă că există disponibil
pe cec pentru a efectua plata și emitentul cecului nu mai are posibiliatatea să retragă fonduri din
cont până în momentul expirării perioadei de prezentare.

Cecul de călătorie – reprezintă intrumente de plată ce sunt folosite în turismul

internațional. Instrumentele respective de plată pot fi utilizate pentru a plăti servicii și bunuri din
întreaga lume. Acestea au scopul de a acoperi toate cheltuielile de întreținere astfel încât,
posesorul acetuia să nu mai necesite numerar.

25
 Cecul certificat – reprezintă cecul ce poartă pe față semnătura trasului, având dreptul
de a certifica existența unei acoperiri în fonduri bănești și de a îngheța acele fonduri pentru
folosul posesorului său, până în momentul în care acestuia îi expiră termenul de prescripție.

Cecul circular – reflectă un titlu de credtit la ordin ce este emis de către o instituție
bancară asupra altor bănci sau a unităților sale. Cecul respectiv este considerat plătibil la
vedere în 30 de zile de la data emiterii.

Cecul prin virament – are drept principală caracteristică interzicerea de către trăgător a
plății în numerar, cu mențiunea “plătibil în cont” .

Cecul poștal – se untilizează în localitățile care sunt lipsite de sucursale sau agenții
bancare, iar serviciul bancar este prestat de poștă.

1.2. Mențiuni obligatorii

UCB evidențiază facpul că cecul trebuie să conțină anumite elemente obligatorii definite
de lege. El trebuie completat cu pix sau cerneală de culoare neagră sau albastră. Totodată,
cecul trebuie să cuprindă în mod obligatoriu :

 denumirea “CEC” în titlul;

 ordin necondițiunat de plată;

 IBAN-ul și numele emitentului;

 IBAN-ul se completează de către ultimul beneficiar, înainte de a se prezenta la

plată;

 numele trasului;

 prenumele trasului;

 data emiterii;

 locul emiterii;

 semnătura trăgătorului;

 seria cecului și numărul acestuia ce este compus din 14 caractere.

Totodată, sunt incluse pe cec: denumirea băncii ce trebuie să efectueze plata și suma.

1.3. Termenele de prescriere

În cazul în care există un cec neplătit la prezentare, posesorul lui are două drepturi:

 de a decurge la executare;

 de a iniția o acțiune pentru obținerea unei hotărîri judecătorești asupra cecului

peplătit.

26
 Procedura executării pornește de la prezentarea cecului de către beneficiar către un
judecător pentru investigarea acestuia cu formulă executorie. După care judecătoria
controlează totalitatea elementelor formale și, totodată, prezentarea lui în termenul legal. Din
clipa în care cecul este investit cu formulă executorie, beneficiarul acestuia va acționa la
îndeplinirea formalităților de executare, pe toată durata cât dreptul respectiv nu a fost prescris,
mai exact șase luni de la expirarea termenului de prezentare.

1.4. Cardul bancar (de retrageri, de plăți, de credit, cadou, co-brand)

Cardul banacr reprezintă un instrument de plată electronic, securizat, standardizat și

individualizat, ce permite deținătorului acestuia să utilizeze disponibilitățile bănești din contul
titularului deschis la bancă pe numele lui, să folosească o linie de credit, dar cu un plafon stabilit
anticipat, pentru efectuarea de operațiuni specifice intrumentelor de plată.

Cardul de retrageri – este utilizat pentru retragerea numerarului dintr-un cont bancar ce
dispune de disponibilități. Persoanele fizice au o limită zilnică de retragere de 5.000 RON, iar
persoanele juridice au posibilitatea de a retrage zilnic până la 10.000 RON/zi.

Cardul de plăți – sunt caracterizate efectuării plăților doar în punctele în acre exită POS.

Cardul de credit – reprezintă acel instrument de plată care poartă denumirea și de card
de cumpărături și se caracterizează print-o linie de credit ce este oferită de bancă. C el mai
important avantaj al acestui tip de card reprezintă posibilitatea de a putea rambursa suma care
a fost utilizată într-o perioadă mai lungă, iar limitele de credut se obțin pe baza unei analize a
bonității clientului. Un aspect foarte important în ceea ce vizează cardurile de credit îl reprezintă
perioada de grație.

Cardul cadou – are caracteristicile unui voucher și este folosit atât ca o metodă de a
răsplăti angajații, cât și fidelitatea clienților. Entitățile apelează la acest tip de card din maimulte
motive precum: promovarea brand-ului, atragerea noilor clienți și motivarea celor care fac deja
parte din companie și pentru sporirea cash flow-ului. În comparație cu un voucher, acest acrd
este mult mai rezistent ceea ce prevede utilizarea acestuia pe o perioadă mai îndelungată.

Cardul co-brand – sunt carduri ce sunt emise de trei participanți și anume:

1. banca ce emite cardul;

2. comerciantul;

3. o companie de plată (MasterCard, VISA etc.).

Cardurile co-brand pot fi atât de debit, cât și de credit. Ele sunt folosite oentru efectarea
plăților de la alți comercianți și pentru a retrage numerarul de la ATM-uri. Beneficiarii acestor
tipuri de carduri se pot bucura de anumite avantaje precum: o linie de credit de este oferită de
bancă sau reduceri din partea comercianților.

27
 Figura 1.4.1. – Tipologiile de carduri oferite de către UniCredit Bank

Carduri UniCredit
Bank

CARDURI DE CARDURI DE
CREDIT-Persoane DEBIT
fizice

CARDURI
Persoane fizice CARDURI Persoane
„UniCreditCard „UniCreditCard juridice
PRINCIPAL” PREMIUM”
Visa Classic VISA Business
Gold

Visa Gold
Visa Business
Silver

Mastercard
Young

Mastercard
Mastercard Business Gold
Standard

Mastercard
Mastercard Corporate
Platinum Credit Card

Sursa: prelucrare proprie

28
 1.5. Autorizațiile de extrageri

Reprezintă o procedură prin care clientul plătitor își expune acordul pentru a fi
executată operațiunea de plată. În dependență de instrumentul de plată folosit, clientul își poate
exprima consemțământul în mod diferit. Actul respectiv poate fi redat prin:

 o semnătură a clientului pentru executarea operațiunilor de plată plasate

pe formulare specifice sau pe hârtie;

 în situația serviciilor de bancă inițiate la distanță, sunt folosite modalități de

securitate personalizată;

 în cazul instrumentelor de plată precum cardul se utilizează elemente de

securitate personalizate, precum PIN-ul, semnarea unei chitanțe POS,
declarerea numărului de card sau oricare solicitare adițională.

Lipsa consemțământului, ce este exprimat prim mai multe modalități, perațiunile nu se

execută și sunt considerate neacceptate.

1.6. Viramentul (rolul băncii și diversele tipuri de viramente)

Viramentul reprezintă o operațiune de transfer sau plată, ce este efectuată de către o

instituție bancară prin care, la un ordin al clientului și pe baza unui disponibil existent în contul
acestuia, se inițiază un tranfer de bani din contul clientului băncii către un beneficiar menționat
de acesta. În astfel de situație contul beneficiarului se creditează, iar contul clientului se
debitează. La fundamentul acestei operațiuni se află moneda scripturală, iar circulația
disponibilului se efectuează prin operațiuni de virament. Instituțiile bancare reprezintă
intermediarii dintre aceste operațiuni.

Deosebim două mari tipuri de virament:

 Viramentul intarbancar (intern) – are loc între două conturi ce sunt deschise la
aceeași bancă.

 Viramentul interbancar (exter) – se realizează între două conturi ce sunt

deschise la două bănci diferite și presupune următoarele etape:

- clientul plătitor dă ordin de virament bămcii sale pentru a i se debita

contul cu o sumă de bani, pentru a putea credita contul altui client ce are
contul deschis la o altă bancă;

- instituția bancară pune la dispoziția celeilalte bănci un credit ce este agal

cu aceeași sumă;

- banca clientului ce va beneficia de suma de bani va credita contul

acestuia;

- între cele două bănci se realizează reglementarea conturilor printr-o casă

de compensații interbancare.

29
 Viramentele naționale se realizează prin mijloace de comunicare interbancare ce sunt
însoțite de anumite proceduri stricte caracteristice structurii bancare naționale, dar și unele
particularități specifice fiecărei instituții bancare.

SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication) reprezintă o rețea

de comunicare internațională între bănci, care a fost creată pentru a răspunde exigențelor de
confidențialitate, securitate și rapiditate ce sunt impuse de tranzacțiile internaționale.

1.7. Efectele de comerț (cambia, biletul la ordin)

În legislația tării noastre drept efecte de comerț sunt considerate cecul, cambia și biletul
la ordin. În legislația altor țări, sunt efecte de comerț și biletul la purtător, trata etc.

Cambia este un ordin necondiționat, scris, dat de un trăgător băncii sale (trasul –
UniCredit Bank), de a plăti o anumită sumă de bani la scadență sau la vedere către un
beneficiar.

Biletul la ordin, drept instrument de plată acceptat de UniCredit Bank, semnifică un

înscris comercial cu ajutorul căruia emitentul își asumă răspunderea de a efectua plata către
beneficiarul menționat pe instrumentul de plată, la o scadență prestabilită.

Cambia și biletul la ordin reprezintă instrumente de plată ce sunt transmisibile, ceea ce

presupune că în releția dintre doi agenți economici poate interveni și a treia persoană, care are
scopul de a plăti suma de bani ce este înscrisă pe instrument în locul beneficiarului de mărfuri și
servicii prestate. Acestea reprezintă titluri de credit negociabile. Pentru beneficiar mai
aventajoase sunt instrumentele de plată precum cambia și biletul la ordin, iar pentru furnizor
cecul reprezintă un instrument de plată mai favorabil.

Utilizarea instrumentelor de plată nu presupune o protecție maximă împotriva fraudelor.

Incidentele cu bitelete la ordin sunt cele mai frecvente. În utilizarea biletului la ordin, unul dintre
cela mai importante aspecte este faptul că la efectuarea plății prin intermediul acestui
instrument de plată el se transformă la scadență în titlu executoriu. În situația în care debitorul
nu-și îndeplinește obligațiile de plată, creditorul poate apela la executarea sitlită a acestuia,
trecând peste faza hotărârii judecătorești care mai apoi să decurrgă la o formulă executorie.

1.8. Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil)

Prin intermediul unui telefon mobil, clienții au oportunitatea de a efectua plățile

facturilor. Conectat pe baza unui abonament, plata respectivă se realizează dintr-un cont ce
este deschis la bancă. Phone banking-ul oferă posibilitatea clienților ca printr-un simplu apel
telefonic către operatorul băncii să inițieze o plată. Acesta este un sistem ce presupune un grad
maxim de confidențialitate pentru că este un dispozitiv personal și nici o altă persoană nu poate
beneficia de el fară acordul proprieterului.

1.9. Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare)

În ceea ce privește plățile interbancare și instrumentele folosite de către clienții

sistemului bancar românesc, Banca Națională a României publică lunar statistici referitoare la
acest aspect. Cele mai recente date sunt din septembrie 2019 și sunt reprezentate în tabelul
următor.

30
 Tabel 1.9.1. – Date statistice privind plățile interbancare (septembrie 2019)

Criteriu Valoare (milioane) Valoare (milioane lei)

Tranzacții de plată cu carduri
199 24.633
de debit
Tranzacții de plată cu carduri
21 3.577
de credit
Retrageri de numerar de la
73 56.380
ATM-uri cu carduri
Tranzacții POS cu carduri 166 16.510
Depuneri de numerar la ATM-
5 9.412
uri cu carduri
Sursa: prelucrare proprie conform www.bnr.ro – link.

2. Incidentele de plată

Incidentele de plată reprezintă situația neîndeplinirii la timp și exact a oblogațiilor

titularilor de conturi în procesele de decontare a unui instrument de plată, obligații ce rezultă din
efectele legii și neîndeplinirea cărora este comunicată imediat Centralei Incidentelor de Plăți.

2.1. Incidentele legate de cecuri

Cecul este și rămâne unul din instrumetele cele mai sigure și utile în relețiile dintre
agenții economici. El trebuie utilizat în mod corect, fiind folosit doar ca un instrument de plată,
nu ca și o garanție a unei plăți. Există persoane care, din cauza nerespectării la timp a
obligațiilor, în vederea emiterii de instrumente de plată necorespunzătoare, au ajuns la Centrala
Incidenților de Plăți, dar mai sunt firme care comit acest tip de infracțiune și totuși rămân
nepedepsiți.

Tot mai des sunt emise cecuri fără autorizarea trasuluil. Aceasta reprezintă o infracțiune
care se pedepsește penal cu închisoare de pâna la un an sau amendă.

Cecul emis de clientul băncii, fără ca acesta să aibă de disponibil în cont este
considerată o infracțiune, iar angajatul băncii trebuie să comunice această informație Centralei
Incidentelor de Plăți. Titularul contului respectiv este înregistrat într-o bază de date a CIP, iar
banca trebuie să aducă la cunoștința clientului acest fapt cu scopul de a preveni ulterioarele
incidente în circuitul bancar. Salariatul băncii emite un aviz titularului de cont ce presupune că
pe o perioadă de un an persoana în cauză nu are dreptul emiterii de cecuri.

Alt incident în ceea ce vizează cecurile se poate depista în cazul în care lipsește unul
din următoartele componente: denumirea acestuia, suma, nume și prenume, semnătura și data
emiterii. Astfel, cecul este declarat nevalid și este refuzat de bancă.

Centru de intermadiere ce gestionează totaliteatea informațiilor ce țin de incidentele de

plată atât la nivel bancar, cât și social este Centrala Incidentelor de Plăți (CIP).

Prin utilizarea Rețelei de Comunicații Interbancare se pot cu ușurință comunica către

centrală faptele considerate ilicite, iar Fișierul național de incidente de plăți (FNIP) cuprinde trei
mari categorii:

1. Fișierul național de cambii (FNCb);

31
 2. Fișierul național de bilete de ordin (FNBO);

3. Fișierul național de cecuri (FNC).

2.2. Incidentele legate de credite

Pe parcursul desfășurării activității bancare, se pot depista incidente la nivelul creditelor,

efectuate fin din neatenție, fie cu rea intenție.

Cele mai des întâlnicte incidente de credit sunt:

 nerespectarea clauzelor din contract;

 neachitarea la termenul stabilit;

 contractarea a două sau mai multe credite concomitent.

3. Contestațiile

3.1. Contestațiile referitoare la cecuri

În situația în care clientul ce dispune de disponibilități în contul său bancar dă ordin

băncii sale pentru efectuarea unei plăți către o persoană terță, iar banca nu efectuează
solicitarea, acesta poate să conteste această acțiune și să tragă la răspundere instituția
bancară.

3.2. Contestarea unui card

În situația în care clientul ce dispune de disponibilități în contul său bancar dă ordin

băncii sale pentru efectuarea unei plăți către o persoană terță, iar banca nu efectuează
solicitarea, acesta poate să conteste această acțiune și să tragă la răspundere instituția
bancară.

4. Terminalele de plăți elecronice (POS)

POS (Point of Sale) este una din tehnologiile moderne ce permite utilizarea cardurilor
bancare cu scopul de a facilita efectuarea plăților către comercianți. El este considerat drept o
soluție eficientă, rapidă și simplă, ce aduce o multitudine de beneficii atât clienților cât și
companiilor.

4.1. Funcțiile unui POS

POS-ul e o combinație între hardware și software ce permite efectuarea tranzacțiilor

simplificând zilnic operațiunile.

Un sistem POS trebuie să ofere următoarele funcții:

 rapiditate și eficientizare în vânzări;

 gestiune, pentru realizarea unui inventar corect și la zi;

32
  fidelizare, totodată posibilitatea creării unei baze de date a clienților care va
include adresa de email, un număr de telefon, un istoric al comenzilor și puctele
acumulate bonus;

 up-seling, ce stimulează sporirea încasărilor și motivarea personalului;

 facturare și eliberarea bonului fiscal.

4.2. Contractul POS

Contractul POS se încheie între bancă și clientul acesteia, care îi solicită acesteia seviciul
POS.

Pentru instalarea POS-ului se plăteşte o taxă de instalare ce diferă de la o bancă a alta,

UniCredit Bank percepe o taxă de 0 lei. Comisionul fix lunar pentru gestiunea terminalului POS
poate varia după cum urmează:

- dacă valoarea lunară a tranzacțiilor este de 0 lei, comisionul va fi de 500 lei;

- dacă valoarea lunară a tranzacțiilor este superioară sumei de 0 lei, comisionul aplicat va fi
de peste 500 lei;

5. Vânzarea la distanță

5.1. Mizele

Vânzarea la distanță este o livrare de bunuri care presupune transportarea de bunuri

dintr-o țară în alta în numele furnizorului către cumpărător (beneficiar) persoana juridică
neimpozabilă sau persoană impozabilă.

5.2. Internetul

Odată cu dezvoltarea și evoluarea internetului legislația la nivelul comerțului electronic

a suferit mai multe schimbări.

Problema ce apare atunci cînd ne referim la vânzare la distanță prin intermediul

internetului o reprezintă identificarea TVA-ului precum și a naturii acestor vînzări. Forma
respectivă de vânzare are loc în lipsa pezentelor fizice în acelaș timp a clientului și
comerciantului. Consumatorul are posibiliatea ca pe o perioadă de 10 zile lucrătoare să
rezilieze contractul fără a oferi justificări, iar furnizorul trebuie să ramburseze suma produselor
plătite de consumator sau să le schimbe intr-o perioadă de o lună de la data returului.

Prin contractul ce urmează a fi încheiat prin intermediul mijloacelor electronice

consumatorul se obligă să plătească, iar comerciantul să pună la cunoștința clientului informații
privind:

 cele mai importante caracteristici ale produsului sau serviciului;

 suma totală a produseului inclusiv taxele și costurile suplimentare pentru livrare;

 durata contractului în cauză.

33
 Restricțiile legate de livrarea produselor trebuie indicate pe site-urile comercianților.

5.3. Platformele de call-center

Call-center-ul reprezintă un serviciu predestinat clientului și în care apelurile telefonice

sunt preluate de firme specializate în relațiile publice. Angajații care preiau apelurile telefonice
au la dispoziție mai multe baze de date și pot primi, prin intermediul calculatorului, mai multe
apeluri concomitent. Bazele de date reprezintă sursele de informații pentru răspunsurile la
solicitările adresate.

În domeniul financiar-bancar se observă o înclinație mai evidențiată a pieței de servicii

col-center spre zona de “collection”, ceea ce presupune recuperarea debitelor.

Canalul cel mai important în domeniul de recuperare îl reprezintă contact center-ul, în

mod special pentru “soft collection”, ce se referă la aducerea la current a clienților privind plata
datoriilor, depășirea termenului de plată, recuperarea debitelor etc.

Platforma de Call-center pune ls dispoziție două mari tipuri de servicii:

 Outbound – situația în care se dau telefoane în numele clientului. Servicii: sondaj

prin telefon, vânzări, colectare de debite;

 Inbound – compania în cauză răspunde în numele clientului la apeluri.

Persoanele care au obiectiv principal vânzarea la distanță din cazua că nu au

posibiliatatea de a se întâlni cu fiecare client în parte, și nu au timpul necesar pentru a face față
la toate apelurile, preferă să contacteze servicii de coll center. Acest tip de serviciu pune la
dispoziția clienților o gamă largă de informații într-un timp relativ scurt.

Figura 5.3.1. – Avantajele call center-ului

O conexiune
continuă cu
clienţii

Lansarea mai
eficace a Promovarea
produselor şi Principalele
atitudinii
avantaje call-
serviciilor center
orientate spre
aparute pe client
piață

Difuzarea
serviciilor în mai
multe limbi

Sursa: prelucrare proprie

34
 5.4. Serviciul de call-back

Serviciul call back pernite clienților solicitarea unei legături cu abonatul dorit, în așa fel
încât să nu sufere cheltuieli suplimentare. Acest serviciu se efectuează pentru apelurile
internaționale prin intermadiul unui stat terț în care de regulă prețurile de telecomunicație sunt
semnificativ reduse, cum ar fi Statele Unite ale Americii.

6. Direcții actuale și viitoare privind sistemele de plăți. SEPA/TARGET2/T2S/TIPS-TARGET

Instant Payment Settlement (TIPS)/Fintechs

Principalul obiectiv al Băncilor Centrale ale țărilor membre Uniunii Europene este
monitorizarea și promovarea unei bune funcționări a sismemului de plăți și de asigura o
stabilitate financiară. Toate instrumentele de plată necesită o pretecție suplimentară sporită
ceea ce implică un impact semnificativ asupra persoanelor care le utilizează.

SEPA (Single Euro Payments Area) reprezintă o zonă geografică în intermadiul căreia
nu se găsesc diferențe între plățile fără numerar în moneda euro, transfrontaliere sau naționale.
În crearea acestui spațiu geografic un rol foarte important l-au avut Băncile Centrale Naționale
ce se ocupă de monitorizarea și regrementarea sistemelor de plăți și de colaborarea eficientă
cu autoritățile statului pentru publicitate și sprijin în implemendatea proiectului la un nivel
național.

6.1. Viramentul

Viramentul SEPA reprezintă un sistem de plăți între bănci, ce fixează un set comun de
norme ce sunt aplicate ulterior pentru viramentele în moneda euro. Sistemul dat a fost înființat
în anul 2008, ianuarie.

Prin elaborarea programului de către Consiliul European al Plăților cu privire la crearea

unei zone de plăți în euro s-au produs majore modificări în derularea serviciilor de plată în
Uniunea Europeană, drept exemplu fiind crearea unui nou serviciu pentru viramentele bancare
în euro. În ceea ce vizează viramentul, au fost ănființate sisteme noi ce oferă posibilitatea
clienților să primescă și să execute transferuri în euro de la orice persoană din zona euro.

Cele mai importante trăsături ale Sistemului de virament SEPA sunt:

 acceptabilitate în toată zona SEPA;

 perioada de decontare este de maxim trei zile;

 suma de bani este integral creditată în contul beneficiarului;

 drept elemente de cunoaștere sunt utilizate codurile IBAN și BIC;

 există anumite norme ce se aplică țărilor respinse.

6.2. Extragerea

Participanții SEPA vor avea posibiliatatea de a primi și efectua plăți transfrontaiere

îndiferent de locul în care se află. Se va crea o piață unică a plăților, iar participanții vor realiza
plățile utilizând un set de instrumente standardizate.

35
 6.3. Plata

Consiliu European al Plăților a inițiat SEPA pentru posibiliatatea de efectuare a plăților

prin carduri SEPA Cards Framework, ce inglobează un set de principii și norme ce trebuie
repectate cu regularitate de băncile acceptante, titularii de carduri și băncile emitente. Cardurile
SCF sunt utilizate pentru efectuarea plăților și retragerilor de numerar în euro.

36
Capitolul 4: Creditul pentru persoane fizice

Creditul, ca tipologie de produs oferit de către bănci, reprezintă, generic vorbind, relația
cu caracter special care se manifestă între client și instituția de credit, ce presupune mobilizarea
resurselor financiare temporar disponibile și, mai apoi, distribuirea acestora pentru satisfacerea
nevoilor de diverse tipologii ale solicitanților. Acești solicitanți pot fi atât persoane fizice cât și
persoane juridice.

Un credit bancar este caracterizat prin tranferul de valoare cu caracter rambursabil și

temporar, pentru un orizont de timp stabilit, și plin obligația plății unei dobânzi, drept preț al
capitalului împrumutat14.

Creditele sunt principala sursă de venit pentru o bancă, ele generând o dobândă
percepută care, va fi tot timpul mai voluminoasă decât dobânda bonificată acordată clienților
pentru depozitele constituite.

În ceea ce privește creditul acordat persoanelor fizice (credit de retail) care va fi tratat în
acest capitol, clienții retail pot avea diferite motive în momentul solititării acestuia, precum
achiziționarea unui activ sau nevoia de lichidități în condițiile anticipării unor venituri imediat
viitoare15.

1. Inițiere în matematica financiară

Matematica financiară este acea latură a matematicii care ne permite înțelegerea unor
legături și logici între operațiunile financiare prin care se plasează resursele bănești ale
agenților economici în anumite condiții și pe anumite durate de timp, realizând urmărirea și
analiza rentabilității unor astfel de plasamente 16.

Matematica financiară studiază și relația de calcul aferentă formării dobânzilor la

credite, ratele de rambursare a acestuia și metodele prin care această rambursare se poate
realiza, precum și impactul acestora asupra sumelor de restituit.

1.1. Dobânzi (simple, compuse)

Dobânda este remunerarea unui împrumut bănesc pe care debitorulul, în acest caz
clientul persoană fizică, o plătește pentru folosința creditului acordat de către bancă. Nivelul
dobânzilor depinde de factori sociali, factori politici, de inflație, de risc, etc.

Dobânda se exprimă în rate procentuale și se stabilește în funcție de termenul convenit

cu clientul pentru rambursarea creditului. Clientul poate opta pentru plata unei dobânzi fixe,
care nu variaza pe parcursul desfășurării contractului de credit, variabilă, care se modifică în
funcție de evoluția unui element de referință precum ROBOR/EURIBOR sau un nivel indicativ
stabilit de către bancă, sau o combinație între variantele precedente, care îmbracă forma ratei
revizuibile17.

14
Trenca, Ioan I., Metode și tehnici bancare – principii, reglementări, experiențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj
Napoca, 2008, p. 145.
15
Căpraru, Bogdan, Retail Banking, op. cit p. 43.
16
Purcaru, Ion, Matematici financiare, Editura Economică, București, 1998, p. 10.
17
Dedu, Vasile, Enciu, Adrian, Ghencea, Stănel, Produse și servicii bancare, Corporate și retail bancar, principii și
tehnici de analiză, creditare, monitorizare, trezorerie, plăți economice, Editura ASE, București, 2008, p. 35.
37
 Dobânda percepută de către bancă depinde în mod direct de mărimea capitalului care
face obiectul creditului, de nivelul ratei dobânzii aplicate și de perioada creditării stabilită prin
contract. Poate fi simplă sau compusă.

Dobânda simplă este proporțională, nu ține cont de capitalizare și se calculează după

următoarea formulă18:

C x P xT
Db=
100 x 360

Din care:

C – mărimea creditului, exprimată în unități monetare;

P – rata anuală a dobânzii;

T – timpul, exprimat în zile.

Dobânda compusă presupune aplicarea unei rate actuariale, care ține cont de
capitalizarea sumei pe o anumită perioadă, și se utilizează în cazul creditelor pe termen mediu
și lung, când rambursarea și plata dobânzilor se face o singură dată, la scadență. Se calculează
prin aplicarea formulei19:

Db=C [ (1+i )n−1 ]

Din care:

C – mărimea creditului, exprimată în unități monetare;

i – rata anuală a dobânzii;

n – numărul de ani pentru care se contractează creditul.

Dobânda percepută de bancă se mai numește și dobândă activă, deoarece, creditele

reprezintă un activ bilanțier, iar dobânda bonificată se mai numește și dobândă pasivă,
depozitele situându-se în pasivul bilanțier al băncilor comerciale 20.

Dobânda pe care împrumutatul o plătește băncii poate fi fixă, independentă de

fluctuațiile indicilor de referință, sau variabilă. De regulă, dobânda percepută de către instituțiile
de credit este variabilă, dependentă de fluctuațiile indicilor de referință precum EURIBOR sau
IRCC, publicați periodic pe site-urile oficiale, la care se adaugă o marjă fixă practicată de către
bancă. Această marjă reprezintă componenta ratei anuale a dobânzii variabile care acoperă
costurile surselor de finanțare și include profitul băncii respective.

Deci, conform Condițiile de Creditare ale UniCredit Bank, rata anuală a dobânzii
variabile se determină după formula:

R=EURIBOR la 6 luni ( sau IRCC ) +marja fixă

18
Cocriș, Vasile, Roman, Angela, Chirleșan, Dan, Dornescu, Valeriu, Stoica, Ovidiu, Monedă și credit – Siteze și
aplicații practive, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, p. 135.
19
Cocriș, Vasile, Roman, Angela, Chirleșan, Dan, Dornescu, Valeriu, Stoica, Ovidiu, op. cit. p. 135.
20
Dedu, Vasile, Enciu, Adrian, Ghencea, Stănel, op. cit. p. 36.
38
 Marja este fixă pe toată durata creditului, dar rata anuală a dobânzii variază, în sensul
majorării sau reducerii, în funcție de fluctuația EURIBOR la 6 luni (care se modifică la 30.06 și
31.12 ale fiecărui an din durata creditului) sau IRCC (care se modifică la 01.01, 01.04, 01.07 și
01.10 ale fiecărui an din durata creditului), după caz. În cazul modificării ratei anuale a dobânzii
ca urmare a fluctuației indicelui de referință, banca va anunța periodic clientul la ghișeele sale în
legătură cu valoarea plăților de efectuat după intrarea în vigoare a noii rate a dobânzii aferente
creditului, și, dacă este cazul, cu privire la modificarea numărului sau frecvenței plăților.

Prin contractarea unui credit cu dobândă variabilă, împrumutatul este supus riscului de
dobândă, care va putea afecta posibilitatea de plată. Acest risc este provocat de creșterea
valorii EURIBOR/IRCC ce poate determina creșterea ratei dobânzii și majorarea sumei lunare
de rambursat.

Nivelul dobânzii la credite este stabilit ca urmare a unei negocieri între client și bancă și
este acceptat de către ambele părți prin semnarea și încheierea contractului de creditare.

1.2. Rata (proporțională, actuarială)

Dobânda se exprimă în rate procentuale; aceste rate pot fi proporționale, nu se

capitalizează și sunt calculate sub forma de rate lunare sau trimestriale, împărțind rata anuală la
numărul de luni sau la numărul trimestrelor dintr-un an, sau actuariale, care se capitalizează pe
o anumită perioadă de timp, utilizate în cazul dobânzilor compuse pentru creditele cu scadență
mai mare de 1 an21.

1.3. Metodele de rambursare (în avans, la scadență, scutire)

În ceea ce privește metodele de rambursare a unui credit, un client persoană fizică

poate opta pentru:

 rambursarea creditului în avans, prin care se achită o parte sau în integral

valoarea creditului rămas, în așa fel încât acesta să nu mai genereze dobânzi și
comisioane aferente;

 rambursarea integrală la scadență, prin care clientul va restitui întregul împrumut

la finele perioadei de creditare, plătind lunar doar dobânda aferentă. Din prisma
eficienței pentru client, această variantă este cea mai dezavantajoasă, deoarece
dobânda totală plătită va fi mult mai mare și principalul va rămâne constant până
la final. Metoda aceasta se utilizează, de regulă, în cadrul creditelor punte;

 rambursarea cu perioadă de grație sau scutire, reprezintă o formă de facilitate

acordată clienților de către bănci pentru anumite tipologii de credite, care constă
în neplata, pentru o anumită perioadă de timp stabilită, a dobânzilor datorate sau
plata exclusivă a acestora. Deși această metodă pare a fi avantajoasă, perioada
de grație nu prelungește scadența creditului și, pe parcursul acesteia, principalul
creditului nu se modifică, generând o dobândă totală de achitat mai mare decât
pentru modalitățile anterioare22.

21
Dedu, Vasile, Enciu, Adrian, Ghencea, Stănel, op. cit. p. 35.
22
Căpraru, Bogdan, Retail Banking, op. cit p. 45.
39
 Creditele acordate clienților UniCredit Bank se rambursează în mod automat la fiecare
scadență și în sumele prevăzute în graficul de rambursare, sistemul verificând în mod automat
disponibilul existent în contul sau conturile curente ale clientului. Clientul are obligația
alimentării conturilor curente în vederea rambursării creditului.

Rambursările anticipate totale sau parțiale se vor realiza în baza unei cereri scrise de
către client și aprobată de Directorul sucursalei. În cadrul Cererii de rambursare a creditului în
avans clientul va specifica: în cazul creditelor cu anuități constante dacă dorește diminuarea
perioadei de creditare cu menținerea anuității lunare de plată sau dacă dorește păstrarea
perioadei de creditare cu diminuarea anuității lunare de plată sau dacă dorește diminuarea
perioadei de creditare cu diminuarea, și în cazul creditelor cu anuități descrescătoare (cu
principal fix) dacă dorește menținerea principalului lunar și diminuarea perioadei de creditare
sau dacă dorește diminuarea principalului lunar și menținerea perioadei de creditare sau dacă
dorește diminuarea principalului lunar și diminuarea perioadei de creditare. În cazul aprobării
solicitării, Directorul sucursalei solicită clientului depunerea contravalorii comisionului de
rambursare anticipată, dacă este cazul.

În cazul în care dobânda la creditul respectiv este variabilă, comisionul de rambursare

va fi de 0%. În cazul în care rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata
dobânzii aferente creditului este fixă, comisionul de rambursare anticipată va fi:

 maxim 1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp

dintre rambursare anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de
credit este mai mare de un an;

 maxim 0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp
dintre rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de
credit este mai mică de un an.

În cazul rambursării integrale anticipate, garanțiile se eliberează.

La încetarea contractului de credit se închid conturile creditului, fără a fi necesară

depunerea unei alte cereri și plata unor costuri suplimentare.

2. Creditul de consum

Creditul de consum se referă la sprijinul financiar acordat de către bancă unui client
persoană fizică pentru procurarea de bunuri și servicii din rețeaua comercială. Creditul de
consum este, de regulă, acordat pe termen scurt sau mediu. Această categorie de credit și
tipologiile care îl compun se modifică în raport cu evoluțiile ofertei de buni, din ce în ce mai
diversificată, și cu preferințele consumatorilor, influențate de nivelul veniturilor acestora.

Creditul de consum este fundamental prezentând și o componentă socială, deoarece

satisface cerințele de consum ale persoanelor fizice prin finanțare și printr-o rambursare
amânată, fiind punctul central al activității de retail banking. Cu cât o societate este mai
dezvoltată, cu atât creditul de consum va avea o pondere mai mare în totalul creditelor
guvernamentale23.

2.1. Reglementarea (destinatari, contractul de credit)

23
Dedu, Vasile, Enciu, Adrian, Ghencea, Stănel, op. cit. p. 44-45.
40
 Creditul de consum se acordă persoanelor fizice în vederea satidfacerii nevoilor
personale, ale familiei sau ale gospodăriei acestora sau a achiziționării de bunuri. La nivelul
unei bănci comerciale activitatea de creditare, indiferent de tipologia destinatarilor, este
reglementată de către politica de creditale a băncii respective.

În ceea ce privește UniCredit Bank, activitatea de creditare a persoanelor fizice se

desfășoară în conformitate cu reglementările legale din România, normele și regulamentele
emise de Banca Națională a României și reglementările interne ale UniCredit Bank, corelând
aplicarea acestora în practică cu respectarea Regulilor de Guvernanță Corporativă ale Grupului
UniCredit privind Creditarea Persoanelor Fizice. Politica de creditare a persoanelor fizice a fost
întocmită în baza prevederilor Regulamentului nr. 12/2012 emis de către BNR, privind unele
condiții de creditare, cu toate modificările și completările ulterioare, dar și cu respectarea
prevederilor Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cadrul de administrare a activității
instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de
externalizare a activităților acestora, cu toate modificările și completările ulterioare.

Destinatarii creditului de consum acordat de către UniCredit Bank sunt persoanele fizice
definite eligibile în baza condițiilor de eligibilitate stabilite în funcție de: tipurile de venituri
acceptate, categoriile de risc de nerambursare și de istoricul de plăți și serviciul datoriei aferent
solicitanților de credite.

La evaluarea capacității de rambursare a creditelor, banca ia în considerare nivelul

veniturilor existent la momentul formulării cererii de creditare, istoricul acestora și evoluția lor în
timp, nivelul cheltuielilor clienților, precum și alte aspecte financiare și economice considerate
necesare, suficiente și proporționale în acest scop.

Banca ia în considerare predominant capacitatea clientului de a genera venituri

necesare rambursării creditului și doar ca element secundar faptul că valoarea garanției
prezentate depășește valoarea creditului sau perspectiva de creștere a valorii bunului mobil sau
imobil.

Sunt considerați clienți eligibili persoanele fizice care dispun de capacitate de

rambursare și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

În funcțiile de tipurile de venituri acceptate, sunt considerați clienți eligibili, conform

UniCredit Bank:

 salariații;

 acționarii sau asociații;

 clienții care desfășoară activități economice exercitate în mod independent (PFA)

și clienți care exercită profesii liberale sau obțin venituri din drepturile de autor;

 navigatorii;

 persoanele care obțin venituri în străinătate și care pot fi dovedite prin document
oficiale;

 pensionarii;

41
  persoanele care obțin venituri din chirii;

 persoanele care obțin venituri din rente viagere;

 persoanele care obțin venituri din contracte de management/mandat/depozite

deținute la UniCredit Bank/titluri emise de Administrația Centrală/Locală și aflate
în custodia UniCredit Bank.

Solicitantul creditului de consum poate fi analizat din punct de vedere calitativ,

reprezentând capacitatea de rambursare a acestuia prin prisma eligibilității, în funcție de
condițiile generale ale fiecărui credit în parte, scorul de credit obținut de fiecare client în parte,
istoricul de plăți și serviciul datoriei ale solicitantului creditului.

Solicitantul creditului de consum poate fi cetățean român cu rezidența în țară sau

cetățean român nerezident sau cetățean străin rezident în țară care desfășoară activități pe
teritoriul țării, cetățean străin nerezident care realizează venituri în țară și deține funcții precum
ambasador, alt membru al ambasadelor având viză diplomatică, manager în companie
multinațională.

Vârsta minimă pentru a solicita credite de consum este de 20 de ani (pentru navigatori
este de 25 de ani) și vârsta maximă este de 65 de ani pentru navigatori brevetați, 60 pentru cei
nebrevetați, 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei sau 70 de ani în cazurile în care
este depășită vârsta de pensionare preconizată și solicitantul va dispune de suficiente venituri
în vederea încadrării în gradul total de îndatorare maxim admis.

În ceea ce privește condițiile de vechime minimă, solicitantul trebuie să dețină minim 1

an vechime în muncă, din care cel puțin 3 luni la actualul loc de muncă sau mai puțin de 3 luni,
în cazul în care perioada de probă a expirat, și/sau 2 ani de activitate ca PFA/liber profesionist.
În cazul navigatorilor aceștia trebuie să facă dovada unei experiențe de minim 2 ani.

Pentru fiecare tipologie de credit, solicitantul trebuie să obțină venitul minim eligibil
precizat în descrierea fiecărui produs și/sau în Regulile privind venitul net eligibil ale UniCredit
Bank. Solicitantul poate participa atât cu veniturile sale la obținerea creditului, cât și cu veniturile
membrilor de familie și/sau cu veniturile altor co-debitori eligibili, cu condiția ca aceștia să aibă
calitate de semnatari ai contractului de credit.

Analiza cantitativă a clientului are în vedere determinarea venitului eligibil, sursa

primară a rambursării creditului; veniturile sunt acceptate de către bancă doar dacă prezintă un
caracter de certitudine și permanență, dat de sursa și regularitatea obținerii acestora. Toate
categoriile de venituri trebuie dovedite pe baza de documente justificative. Fiecare tipologie de
venit agreeată de către bancă prin politica sa de creditare este ajustată cu un coeficient de
ajustare, stabilit în funcție de gradul de certitudine și de caracterul de permanență a acestora.

În legătură cu contractul de credit aferent creditului de consum (dar și generic vorbind),

acesta se semnează de către doi reprezentanți ai sucursalei, cu drept de semnătură, în
conformitate cu procedurile interne ale UniCredit Bank. La momentul semnării contractului,
toate părțile contractante primesc câte un exemplar original împreună cu anexele aferente
semnate de toate părțile, inclusiv de către terții garanți.

Contractul de credit este format din:

42
 a. contractul de credit (condiții generale de creditare, condiții speciale de creditare, în
funcție de produs);

b. graficul de rambursare;

c. contractele de ipotecă mobiliară pentru veniturile din chirii, dividende, cash

collateral, daca este cazul.

Fiecare sucursală verifică întreaga documentație de credit înainte de semnare, aplicând

principiul celor 4 ochi (Managerul relațiilor persoane fizice și Directorul de seccursală/agenție).

Calitatea de împrumutat o au în mod solidar toți semnatarii contractului de credit,

debitor, co-debitori.

Cererea de credit trebuie finalizată, aprobând-o sau respingând-o, în maxim 60 de zile

calendaristice de la data cererii de credit (data scoringului) și nu mai mult de 30 de zile de la
data depunerii dosarului de credit.

Pe durata derulării creditului de consum, banca are obligația să urmărească

respectarea condițiilor prevăzute în contractul de credit semnat, dar și cele referitoare la
destinația creditului și plata la scadență a ratelor, reprezentând principalul și dobânda 24.

2.2. Cazurile particulare (creditul afectat, creditul permanent)

2.3. Diferitele tipuri de credite de consum (descoperirea de cont, personal clasic,

personal afectat, pentru studenți, permanent)

Creditul de consum este acordat pentru finanțarea nevoilor persoanelor fizice și este,
de regulă, pe termen scurt sau mediu, în funcție de destinația acestuia.Printre creditele de
consum regăsim descoperirea de cont (overdraft), creditul de nevoi personale, creditul
personal, creditul pentru studenți (finanțarea studiilor).

UniCredit Bank deține în propriul său portofoliu de credite de consum acordate

persoanelor fizice, următoarele tipologii de credite:

 overdraft-ul;

 creditul Personal Plus (creditul de nevoi personale cu ipotecă);

 creditul de Realizări Personale fără ipotecă;

 creditul personal 5 ani.

Overdraft-ul (descoperirea de cont) este o facilitate acordată de către UniCredit Bank

clienților săi, prin care aceștia pot retrage din propriul cont curent o sumă suplimentară în
valoare de până la trei venituri nete lunare. Se acordă clienților persoane fizice care încasează
salariul, pensia, veniturile din contracte de management sau mandat într-un cont deschis la

24
BNR, Norma nr. 15 din 18/12/2003 privind limitarea riscului de credit la creditul de consum, www.bnr.ro – link,
10.12.2019.
43
UniCredit Bank. Overdraft-ul este un produs de creditare de tip revolving, cu rambursări multiple
pe perioada de creditare, în limita utilizării plafonului aprobat.

În politica de creditare a UniCredit Bank regăsim două tipologii de descoperire de cont,

anume, un produs cu ofertă specială, pentru clienții targeted, și un produs standard, pentru
clienții non-targeted.

Clienții targeted sunt considerați ca fiind:

a. angajați, manageri, administratori ai companiilor cu care UniCredit Bank are

încheiate convenții de virare a salariilor;

b. angajați, manageri, administratori ai companiilor cu care UniCredit Bank are

încheiate convenții de afaceri (finanțare corporate/SME), companii cu rating 6+ sau
mai bun;

c. angajați, manageri, administratori ai companiilor în curs de ”achiziționare”, finanțare

corporate/SME. Vor fi considerați ca făcând parte din categoria ”targeted clients”
angajații companiilor care îndeplinesc condiția de rating 6+ sau mai bun;

d. pensionari care încasează pensia în contul deschis la UniCredit Bank în urma unei
convenții cu Casa de Pensii.

Clienții non-targeted, însă, sunt considerați clienții (inclusiv pensionarii) care își
încasează veniturile în cont UniCredit Bank de cel puțin 1 lună sau cei care urmează să
încaseze salariul, pensia în contul curent deschis.

Caracteristicile acestui tip de credit de consum sunt descrise în tabelul următor.

Tabel 2.3.1. – Caracteristicile overdraft-ului UniCredit Bank

Parametru Caracteristici
Ofertă specială
Suma minimă 50 EUR echivalent în LEI
10.000 EUR echivalent în LEI, dar nu mai mult de limita calculată
pe baza venitului lunar al solicitantului
sau
Suma maximă
30.000 EUR echivalent în LEI, pentru clienții Private Banking, dar
nu mai mult de limita calculată pe baza venitului lunar al
solicitantului
Produs Standard
Suma minimă venitul net aferent salariului minim brut pe economie
3.000 EUR echivalent în LEI, dacă încasează venitul în cont la
UniCredit Bank de mai puțin de trei luni
sau
Suma maximă
10.000 EUR echivalent în LEI, dacă încasează venitul în cont la
UniCredit Bank de cel puțin 3 luni consecutiv, dar nu mai mult de
limita calculată pe baza venitului lunar al solicitantului
Condiții comune
Perioada de creditare 1 an cu posibilitatea de prelungire
Valuta LEI
44
 minim lunar de plată format din totalitatea dobânzilor și
Rambursare
comisioanelor aferente lunii precedente
- dobândă variabilă de 11,66% (IRCC 2,66% + marja fixă 9%)
Dobânzi și comisioane
- DAE 12,16%
Co-debitori soț/soție
- ipoteca asupra conturilor curente deschise de client la bancă și
asupra veniturilor împrumutaților
Garanții - transferul salariului, pensiei sau veniturilor din contracte de
management sau mandat ale solicitantului în contul deschis la
UniCredit Bank (este obligatoriu)
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

Creditul Personal Plus de nevoi personale cu ipotecă finanțează nevoi personale pe

termen mediu, având ca și garanție ipoteca de rang 1 pe o proprietate (sau mai multe
proprietăți) imobiliară sau ipotecă pe un cont de depozit colateral.

Prin această tipologie de credit de nevoi personale se pot prelua unu sau mai multe
tipologii de credite (imobiliar/ipotecar, personal, personal plus/credit de consum cu ipotecă,
overdraft, credit card sau orice alte credite de tip revolving) de la oricare bancă sau instituție
financiară nebancară (inclusiv leasing) contractate de oricare dintre soți, înainte sau după
căsătorie, sau de oricare dintre co-debitori.

Caracteristicile creditului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.3.2. – Caracteristicile creditului Personal Plus

Parametru Caracteristici
minim 1 an
Perioada de creditare
maxim 5 ani
Valuta LEI
- minim 5.000 EUR echivalent în lei
- maxim 250.000 EUR echivalent în LEI, dar nu mai mult de:
80% din valoarea garanției ipotecate pentru creditele în LEI sau în
cazul garantării cu depozit colateral:
Suma creditului  90% din valoarea depozitului colateral, dacă depozitul este
în aceeași valută cu cea a creditului
sau
 80% din valoarea depozitului colateral, dacă depozitul este
în altă valută decât valuta creditului
- anuități constante/descrescătoare, care includ principalul și
dobânda. Rata lunară include și comisionul lunar de administrare a
creditului
- rambursarea se face la termene fixe, în ziua din luna aleasă de
Rambursare client
- prima rată se plătește începând cu luna următoare tragerii sumei
care face obiectul creditului
- ultima rată a creditului va fi setată în ziua de scadență (repayment
day)
Dobânzi și comisioane - dobândă variabilă de 6,96% (IRCC 2,66% + marja fixă 4,30%, cu
45
 asigurare de viață) sau 8,46% (IRCC 2,66% + marja fixă 5,80%,
fără asigurare de viață)
- comision de analiză dosar 1.200 LEI
- DAE 8,69% (cu asigurare de viață) sau 10,06% (fără asigurare de
viață)
- co-debitor 1: soț/soție
- co-debitor 2: părinți, frați, copii ai împrumutaților (se acceptă și
pensionari)
Co-debitori - co-debitorul 2 nu trebuie să fie, în mod obligatoriu, co-proprietar al
proprietății aduse în garanție
- co-debitorul 1 și 2 trebuie să îndeplinească aceleași criterii de
eligibilitate ca și solicitantul
- ipoteca mobiliară asupra soldului creditor al conturilor deschise la
bancă
- ipoteca de rang 1 asupra unei/unor proprietăți imobiliare
- ipoteca asupra unui cont de depozit colateral deschis la bancă de
către client sau de către o terță persoană, depozit constituit pe toată
Garanții durata creditului
- asigurarea proprietății imobiliare adusă în garanție
- asigurarea de viață
- ipoteca asupra veniturilor împrumutaților, indiferent de titlul cu
care sunt obținute (inclusiv, dar nelimitativ: salarii, pensii, onorarii,
diurne, burse, etc.)
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

Creditul de Realizări Personale fără ipotecă este oferit de UniCredit Consumer

Financing IFN prin intermediul UniCredit Bank, fiind un intermediar de credit cu titlu auxiliar
exclusiv al creditelor de nevoi personale fără ipotecă.

Acest credit este prezentat după cum urmează.

Tabel 2.3.3. – Caracteristicile creditului de Realizări Personale fără ipotecă

Perioada de creditare 6-60 luni

Valuta
Suma creditului
Condiții de eligibilitate
Dobânzi și comisioane
Venitul net minim
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank
LEI
- minim 1.500 LEI
- maxim 100.000 LEI
- vârstă cuprinsă între 18 și 70 de ani (25 și 60 pentru navigatori)
- dobândă fixă sau variabilă (IRCC + marjă fixă)
- comision de analiză 250 LEI
- pensionari 450 LEI
- angajați cu studii superioare 650 LEI
- angajați cu studii liceale/postliceale 543 LEI
- angajați cu nivel de educație școală 450 LEI
- pentru navigatori min. 250 EUR

46
 Creditul personal 5 ani este un produs oferit de către UniCredit Bank în scopul preluării
diferențelor de limită de overdraft de la alte bănci, care nu se pot prelua prin intermediul unor
facilități overdraft.

Acest credit de consum este definit prin următoarele caracteristici.

Tabel 2.3.4. – Caracteristicile creditului personal 5 ani

Perioada de creditare maxim 5 ani

Valuta LEI
- minim 50 LEI
Suma creditului
- maxim 10.000 EUR echivalent în LEI
- anuități constante, care includ principalul și dobânda
- rambursarea se face la termene fixe, în ziua din luna aleasă de
client
Rambursare
- prima rată se plătește începând cu luna următoare tragerii sumei
care face obiectul creditului
- ultima rată a creditului va fi setată în ziua de scadență
- dobândă variabilă de 14,16% (IRCC 2,66% + marja fixă 11,50%)
Dobânzi și comisioane - comision de analiză dosar 150,50 LEI
- DAE 15,31%
- co-debitor: soț/soție
Co-debitori - co-debitorul trebuie să îndeplinească aceleași criterii de
eligibilitate ca și solicitantul
- ipoteca asupra veniturilor împrumutaților, indiferent de titlul cu
Garanții care sunt obținute
- ipoteca asupra conturilor deschise la bancă
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

Creditul de consum pentru persoane fizice, după cum se observă, este acordat pe
termen scurt sau mediu și presupune o dobândă variabilă influențată de Indicele de Referință
pentru Creditele acordate Consumatorilor la care se aplică o marjă fixă a creditului acordat de
către UniCredit Bank.

3. Abordarea și gestiunea riscului

Activitatea de creditare presupune acordarea de facilități către clienții băncii, sub forma
de împrumuturi care generează dobândă. Obligația principală a clientului, aflat în ipostaza de
debitor al băncii, este de a plăti dobânzile maturate periodic și de a rambursa integral creditul la
scadență. Creditele acordate sunt generatoare de venituri viitoare pentru bancă; din aceste
motive, lipsa rambursării parțiale sau totale a creditului acordat clientului aduce banca în situația
de pierdere, deoarece aceasta nu va mai putea obține încasările preconizate, producând
repercusiuni de amploare asupra întregii activități, nu doar în materie de creditare.

Când ne referim la un client aflat în incapacitate de plată a obligațiilor aferente

contractului de credit închiat, vorbim de insolvabilitatea acestuia. Riscul de neplată sau
insolvență a clientului este luat în calcul în decizia de a contracta orice tipologie de produs, nu
doar în cazul produselor de creditare. Abordarea acestuia de către o bancă presupune, în
primul rând, cuantificarea riscului și, mai apoi, prevenirea și limitarea acestuia, în vederea
minimizării expunerii la risc.
47
 Activitatea de creditare este latura cea mai dezvoltată a unei bănci, atât din prisma
produselor oferite, cât și din prisma resurselor alocate.

În ceea ce privește riscul aferent creditării persoanelor fizice, există reglementări oficiale
în vigoare ale Băncii Naționale a României care impun, în primul rând, încadrarea tipologiilor de
credite în categorii, anume25:

 credit de consum;

 credit pentru investiții imobiliare.

Acordarea, garantarea și derularea creditelor se realizează pe baza reglementărilor

interne ale diferitelor instituții de credit, prin Politica de Creditare, Procedura de Creditare și prin
Condițiile speciale de creditare a persoanelor fizice.

Instituțiile de credit stabilesc26:

 organizarea activității de acordare și derulare a creditelor și modalitățile de

garantare a tuturor produselor de creditare acordate;

 clauzele obligatorii incluse în contractul de credit, conform legislației în vigoare;

 documentația care se regăsește la baza contractului de credit;

 competențele de aprobare a creditelor, în funcție de cuantumul acestora, cu

obligația stabilirii valorii de la care un credit este considerat credit de valoare
mare;

 indicatorii și criteriile de evaluare a bonității clienților și modalitățile de calcul a

acestora;

 categoriile de venituri eligibile și coeficienții de ajustare a fiecărei categorii, în

funcție de gradul de certitudine și permanență a acestora (coeficienții sunt
reconsiderați periodic în vederea asigurării acurateței acestora în mod continuu);

 modul de determinare a obligațiilor lunare care derivă din facilități de creditare la

care nu sunt stabilite scadențe lunare.

Pentru gestionarea riscului de credit, contractul de credit trebuie să cuprindă, în mod

obligatoriu27:

 condițiile de scadență, dobânda, inclusiv pentru sumele neachitate la scadență;

 declarație pe propria răspundere privind valoarea obligațiilor de plată ale

clientului debitor și ale familiei sale la data solicitării creditului, și, separat, a
angajamentelor devenite exigibile și neonorate la scadență (banca poate solicita
documente justificative care să ateste gradul de îndatorare a solicitantului
creditului și a membrilor familiei acestuia);
25
BNR, Norma nr. 10 din 27/07/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice,
www.bnr.ro – link, 10.12.2019.
26
Ibidem.
27
Ibidem.
48
  declarație pe propria răspundere privind litigiile cu terții în curs, la data solicitării
creditului, cu precizarea motivelor litigiilor respective.

Aprobarea unui credit se va face pe baza unui referat întocmit și semnat de către
Responsabilul cu creditarea persoanelor fizice. Creditele de valoare mare se acordă cu
aprobarea Directorului de sucursală. Referatul trebuie să conțină, ca elemente obligatorii 28:

 datele de identificare a solicitantului (nume, prenume, domiciliu sau reședință,

CNP, cetățenie);

 informații referitoare la creditul solicitat (valoarea creditului, scadența, graficul de

rambursare, moneda, destinația, dacă este cazul, avansul depus și garanțiile
aduse);

 informații asupra bonității solicitantului creditului;

 situațiile speciale în care solicitantul se află în raport cu terții (litigii ce ar putea

afecta bonitatea acestuia).

În cazul creditelor pe termen lung, în special cele acordate pentru contruire,

modernizare, reabilitare, consolidare sau extindere a imobilelor, solicitantul creditului trebuie să
prezinte un deviz estimativ al lucrărilor și un plan de finanțare stabilit cu constructorul, care să
detalieze eșalonarea în timp a sumelor ce urmează să fie avansate. În cazul lucrărilor ce se
realizează în regie proprie, termene de utilizare a creditelor se negociază de comun acord cu
solicitantul creditului.

Pentru creditele de consum cu destinația achiziționării de bunuri, clientul are obligația

de a prezenta garanții reale și/sau personale, care să acopere integral nivelul creditului, sau să
achite un avans de cel puțin 25% din valoarea bunurilor respective. Polițele de asigurare se
încadrează în categoria garanțiilor personale. Descoperirile de cont sau creditele acordate prin
intermediul cardurilor de credit, nu presupun să fie acoperite de garanții, în situația în care
acestea nu depășesc limita maximă de trei ori nivelul veniturilor nete lunare.

În ceea ce privește creditele imobiliare, valoarea acestora nu poate depăși 75% din
valoarea imobilului și solicitantul este obligat să prezinte garanții reale și/sau personale;
valoarea acestor garanții nu trebuie să fie mai mică decât 133% din valoarea creditului imobiliar.

Pentru creditele garantate cu garanții personale, se va evalua bonitatea garanțiilor

respective. În plus, ca reglementare prudențială regăsim faptul că angajamentele de plată
lunare (principalul și dobânda) nu trebuie să depășească 40% din veniturile nete ale
solicitantului și ale familiei acestuia.

Fiecare instituție de credit stabilește prin reglementări interne modalitățile de acordare și

garantare a creditelor acordate. Pe toată durata creditului acordat, băncile au obligația de a
urmări îndeplinirea obligațiilor cuprinse în contractul de credit și cele referitoare la plata la
scadență a principalului și dobânzii și la situația garanțiilor și la destinația creditului respectiv.
Fiecare instituție de credit poate să solicite împrumutatului documente justificative care să
ateste destinația creditului, precum contractul de vânzare-cumpărare, chitanțe și facturi 29.
28
Ibidem.
29
Ibidem.
49
 În cazul UniCredit Bank, aceasta definește strategia de risc, care este aprobată de
Consiliul de Supraveghere, pentru creditarea segmentului persoanelor fizice, care se
concretizează prin:

 controlul caracteristicilor produselor de către Divizia de Risc;

 analiza de scoring și selecția clienților țintă (clienți profitabili, în special cu risc

scăzut și mediu);

 analiza rapoartelor din sistemul de procesare a creditelor (numărul solicitărilor

aprobate și respinse, utilizare și tragere, etc.)

 analiza dosarelor de creditare de către persoanele specializate și competente;

 tratamentul diferențiat al categoriilor de clienți în funcție de riscul de

nerambursare, bonitatea și eligibilitatea acestora;

 evaluarea veniturilor în funcție de tipul acestora și aplicarea coeficienților de

ajustare;

 calcularea sumei disponibile din venit, în funcție de cheltuielile clientului;

 aplicarea gradului admis de îndatorare în funcție de bonitatea clientului și riscul

asociat;

 includerea costului de risc în calculul dobânzii;

 urmărirea portofoliilor de credite pe baza categoriilor similare de risc (produse,

restanțe);

 urmărirea portofoliilor pe baza unor analize dinamice, numite vintage analysis;

 aplicarea măsurilor de colectare în cazul apariției restanțelor (call-center, scrisori,

SMS și alte metode specifice);

 aplicarea măsurilor de înlocuire a expunerilor sau executare în cazul activelor

problemă sau neperformante.

Orientarea către un management al riscului bine dezvoltat se observă atât în

organizarea băncii, cât și prin procesele, procedurile, aplicațiile și modelele utilizate, dar și prin
strategiile de administrare a riscurilor semnificative definite prin norme interne. Prin aplicarea
normelor interne, privind activitatea de creditare a persoanelor fizice, UniCredit Bank are ca
obiectiv îmbunătățirea controlului riscului de credit, prin aplicarea unui model de scoring agregat
și clasificarea clienților țintă pe categorii de nerambursare.

O etapă importantă în determinarea gradului de risc de neplată a solicitanților de

credite, în general, este etapa analizei multivariabile 30, denumită și metoda credit scoring.
Această metodă evaluează clientul din punctul de vedere al bonității prin atribuirea acestuia a

30
Mihăescu, Sorin V., Controlul financiar-bancar, Ediția a 5-a revizuită și adăugită, Editura Universității ”Alexandru
Ioan Cuza”, Iași, 2018, p. 128.
50
unui punctaj sau medie calculată automat de către un sistem electronic, în funcție de variabile
calitative și cantitative. Folosirea acestei metode, presupune:

 existența unui număr de variabile, care să evalueze starea solicitantului de

credite;

 existența unui sistem de comasare, care să permită interpretarea variabilelor și

acordarea unui calificativ comun, în vederea exprimării poziției potențialului
debitor în raport cu ceilalți solicitanți de credite.

Pentru fiecare variabilă în parte, se stabilește o scară de valori-punctaj dependentă de

gradul de satisfacere a criteriului respectiv. Scorul total al solicitantului se obține prin cumularea
tuturor acestor puncte individuale31.

Criteriile de determinare a scoringului persoanelor fizice sunt evidențiate în următorul

tabel.

Tabel 3.1. – Criterii de determinare a scoringului persoanelor fizice

Nr. crt Criteriu

1. Unde locuiește clientul
2. Durata rezidenței la aceeași adresă
3. Profesia practicată
4. Durata lucrată în același loc de muncă
5. Telefon
6. Referințe bancare
7. Situația familială
8. Numărul de persoane la întreținere
9. Venitul net lunar exprimat în LEI
10. Garanțiile prezentate
Sursa: prelucrare proprie

În baza scoringului obținut, clientul este atribuit unei anumite zone de risc de
neîndeplinire a obligațiilor de plată.

UniCredit Bank clasifică clientela țintă pe risc de nerambursare folosind parametrii

precum probabilitatea de nerambursare, determinați pe baza istoricului înregistrat pe portofoliul
existent la nivelul băncii. Fiecare zonă de risc corespunde unei probabilități de neplată
calculate. În momentul analizei, anterior acordării creditului, fiecare client i se atribuie o zonă de
risc de neplată. Zonele de risc sunt atribuite prin analiza agregată a comportamentului la plată a
clientului (pentru clienții ce au un istoric în UniCredit Bank și au expuneri de credit de mai mult
de 6 luni) și/sau a riscului asociat produsului de creditare, determinat de structura tranzacției
(valoare și maturitate) și de colateralele asociate.

Analiza comportamentului de plată a clientului se realizează, pentru clienții ce au un

istoric în UniCredit Bank și au expuneri de credit de mai mult de 6 luni, prin scoring, ținând cont,
în particular, de variabile precum maturitatea în luni, gradul de utilizare calculat ca medie pe
ultimele 6 luni, durata relației cu clientul, numărul de zile în care clientul a înregistrat restanțe în
ultimele 6 luni și soldul de pe conturile curente.

31
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 128.
51
 Riscul asociat produselor de creditare se determină prin intermediul scoringurilor de
aplicație ce conțin variabile precum vârsta, sectorul de activitate al angajatorului, vechimea la
actualul loc de muncă, venitul, gradul de îndatorare, etc.

În funcție de încadrarea fiecărei variabile menționată anterior, fiecărui client i se

asociază un număr de puncte. Punctelor totale obținute, cumulate și agregate, li se asociază
astfel o clasă (zonă) de risc corespunzătoare. Astfel, au fost definite 5 zone de risc, denumite
Z1 (risc scăzut), Z2 (risc moderat), Z3 (risc mediu), Z4 (risc ridicat) și Z5 (risc maxim).

Modalitatea de agregare a scoringurilor de aplicație cu scoringul comportamental se

realizează în funcție de istoricul clientului în UniCredit Bank și în funcție de tipul de expunere de
credit aferent.

Pentru limitarea riscului de nerambursare, se stabilește gradul de îndatorare pentru

fiecare client în parte. Acest indicator se bazează pe scoringul agregat al solicitantului și
probabilitatea de nerambursare asimilată, destinația creditului (de consum sau de investiții
imobiliare), maturitatea creditului (termen scurt, mediu și lung) și valuta de acordare (RON,
EUR).

Pentru limitarea riscului de credit, instituțiile bancare nu finanțează în totalitate

persoanele fizice, în special în cazul creditelor pe termen mediu și lung, impunând solicitanților
participarea cu o valoare procentuală din valoarea creditului la acesta, sumă numită avans.

În cazul creditelor pentru investiții imobiliare, avansul minim solicitat se calculează

procentual la valoarea de proiect, valoarea de contract sau valoarea garanțiilor. În cazul
UniCredit Bank, valoarea unui credit pentru investiții imobiliare și valoarea avansului se
diferențează în funcție de valuta creditului și de valuta aferentă veniturilor eligibile obținute.

Tabel 3.2. – Valoarea creditului și a avansului la creditele de investiții imobiliare

Valuta creditului RON EUR

Venituri
denominate în Venituri
Valută venituri Venituri denominate în RON EUR sau diferite de
indexate la EUR
EUR
Valoarea maximă a
creditului din 85% 80% 65%
valoarea garanțiilor
Valoarea minimă a
15% 20% 35%
avansului
Sursa: prelucrare proprie

Gradul de îndatorare va fi supus unui proces de evaluare periodică, cel puțin o dată pe
an, care va fi bazată pe strategia de afaceri a băncii în strictă corelare cu strategia de risc; se va
avea în vedere și contextul economic, modificarea nivelurilor veniturilor ca urmare a evoluției
salariului minim pe economie, impactul deciziilor guvernamentale asupra nivelurilor veniturilor și
evoluția cheltuielilor de subzistență.

52
 Creditele necesită să fie garantate prin garanții reale și/sau personale în favoarea
băncii, deoarece, în caz de neplată, aceasta poate să le execute, acoperind parțial sau în
totalitate pierderea survenită.

În ceea ce privește controlul și supravegherea exercitată de către Banca Națională a

României asupra riscului de credit, pe teritoriul național funcționează Centrala Incidențelor de
Plăți (CIP), care monitorizează și gestionează situația incidențelor de plăți prin intermediul
Fișierului Național de Incidențe de Plăți (FNIP), care cuprinde Fișierul Național de Cecuri (FNC),
Fișierul Național de Cambii (FNCb) și Fișierul Național de Bilete la Ordin (FNBO). FNIP
administrează și Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPR), în vederea monitorizării
incidențelor majorii. În România funcționează și Centrala Riscurilor Bancare, care gestionează
informația de risc bancar, în condițiile păstrării secretului bancar, la care banca are acces 32.

4. Creditul imobiliar

Creditul pestru investiții imobiliare este acordat în scopul dobândirii sau menținerii
drepturilor de proprietate asupra unui/unor teren/terenuri și/sau construcții, realizate sau care
urmează să se realizeze, sau în scopul reabilitării, modernizării, consolidării sau extinderii
unei/unor construcții ori pentru viabilizarea unui teren. Acest credit este garantat cu ipoteca
imobiliară.

4.1. Reglementarea (destinatari, publicitatea, contractul de credit, condițiile

suspensive, rambursarea anticipată, cazuri de neplată)

Creditul imobiliar este reglementat prin politica de creditare a băncii și prin manualul
produselor de creditare a persoanelor fizice. UniCredit Bank destinează propriile produse de
creditare a investițiilor imobiliare persoanelor cu vârtă minimă de 20 de ani (25 de ani pentru
navigatori) și vârstă maximă de 70 de ani (65 de ani pentru navigatorii brevetați și 60 pentru cei
nebrevetați) și care realizează un venit lunar net eligibil pe familie de minim 1.000 LEI (250 EUR
pentru navigatori). Documentele necesare pentru analiza financiară a solicitantului sunt:

 CI/BI/Pașaport;

 documente care să ateste venitul;

 cerere de credit, care include acordul de interogare a Biroului de Credit și

Centralei Riscului de Credit;

 documente imobil (formată din raportul de evaluare, contractul de vânzare-

cumpărare, extras Carte Funciară, înscriere în Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, etc.);

 asigurare pentru imobil și de viață.

În cazul creditelor imobiliare, garanția solicitată de către bancă este reală imobiliară.
Banca va accepta în garanție următoarele tipuri de imobile:

 imobile cu destinație exclusiv rezidențială conform mențiunilor din Cartea

Funciară;
32
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 159-161.
53
  terenuri intravilane construibile cu destinație exclusiv rezidențială.

Imobilele trebuie să se afle în proprietate exclusivă a unor persoane fizice, nefiind

acceptate imobilele aflate în proprietatea unor societăți comerciale, și trebuie să fie intabulate în
Cartea Funciară (cu excepția creditelor acordate pentru construirea unui imobil) în baza
procesului de recepție finală la terminarea lucrărilor. Nu se vor accepta în garanție imobile
intabulate parțial în Cartea Funciară. Pe lângă aceste condiții, imobilele aduse în garanție nu
pot sa facă obiectul unor alte gajuri sau ipoteci sau alte restricții, trebuie să dispună de
bucătărie și grup sanitar propriu, conform documentației cadastrale, și, în cazul caselor și vilelor
(inclusiv imobilele intabulate ca și apartamente, dar care conform pozelor din Raportul de
evaluare sunt case înșiruite) cu teren în indiviziune indiferent de cota acestuia, acestea vor
trebui să dispună de contor individual pentru energie electrică și gaze, dacă este cazul, și LTV
(loan to value – indicator ce reflectă ponderea valorii creditului în totalul valorii de piață a
garanției și stabilește valoarea maximă a creditului pe care banca este dispusă să îl acorde
solicitantului).

Imobilele aduse drept garanție necesită evaluate și evidențiate într-un raport de

evaluare, care se compară cu documentația cadastrală în vederea stabilirii existenței unor
modificări interioare neautorizate.

Banca nu va accepta în garanție imobilele cu grad de depreciere ridicat, imobile care

sunt poziționate într-o zonă cu risc major la seisme, imobile cu destinație comercială sau cu
destinație mixtă în Cartea Funciară și imobile construite din paiantă, chiripici sau văioagă.

Banca nu finanțează imobile ce urmează să fie achiziționate în cadrul procesului de

executare sau licitație.

În ceea ce privește optarea pentru rambursarea anticipată a creditului, aceasta se

poate realiza prin depunerea unei cereri din partea cleintului către bancă. În cazul în care
dobânda aplicată este variabilă, cum este cea a creditelor de investiții imobiliare ale UniCredit
Bank, comisionul de rambursare va fi de 0%. În cazul rambursării integrale anticipate, garanțiile
se vor elibera.

Neplata obligațiilor clientului la scadență, fie ea totală sau parțială, întârziere sau lipșă,
conduce la majorarea sumelor datorate băncii, deoarece se aplică dobânda penalizatoare care
se adaugă dobânzii curente și se aplică la principalul restant, conduce, mai apoi, la declararea
scadenței anticipate, după 90 de zile consecutive de restanță la plata ratelor, și la începerea
procedurii de executare silită, după 3 luni de la declararea scadenței anticipate. Sumele
restante se vor raporta Biroului de Credite (după 30 de zile de neplată) și debitele restante la
Centrala Riscurilor de Credit.

4.2. Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuințe)

UniCredit Bank finanțează nevoile locative ale persoanelor fizice prin produsele sale
dedicate achiziționării sau modernizării de locuințe. În acest scop, deține în propriul său
portofoliu de creditare următoarele produse:

 Creditul Imobiliar pentru Achiziție Locuință;

 Creditul Prima Casă;

54
  Creditul Verde;

 Creditul de aranjamente/modernizări/dezvoltări.

Creditul Imobiiliar pentru Achiziție Locuințe este destinat achiziționării unei case sau
unui apartament și are o perioadă de aprobare de până la 90 de zile. Creditul se acordă pe
bază de imobilul adus în garanție, ce trebuie să fie în proprietatea împrumutatului.

Tabel 4.2.1. – Caracteristicile Creditului Imobiliar pentru Achiziție Locuință

minim 3 ani
Perioada de creditare
maxim 35 de ani pentru facilități în LEI
Valuta LEI
- minim 8.000 EUR echivalent în LEI
Suma creditului
- maxim 250.000 EUR echivalent în LEI
determinat în funcție de valuta creditului și valuta venitului eligibil
net lunar pe familie:
Avans minim
 LEI, minim 15%;
 EUR, minim 20%.
- anuități constante sau descrescătoare, care includ principalul și
dobânda. Rata lunară include și comisionul lunar de administrare a
creditului
- rambursarea se face la termene fixe, în ziua din luna aleasă de
Rambursare
client
- prima rată se plătește începând cu luna următoare tragerii sumei
care face obiectul creditului
- ultima rată a creditului va fi setată în ziua de scadență
- dobândă variabilă de 6,01% (IRCC 2,66% + marja fixă 3,35%)
- DAE 6,73%
sau
- dobândă fixă de 5,85% primii 5 ani
Dobânzi și comisioane
- dobândă variabilă de 6,16% (IRCC 2,66% + marja fixă 3,50%) din
anul 6
- DAE 6,75%
- comision de analiză dosar de 900 LEI
- co-debitor 1: soț/soție/partener
- co-debitor 2: părinții, frații, copii ai împrumutaților (se acceptă și
pensionari)
Co-debitori - co-debitorul 1 trebuie să fie coproprietar al proprietății imobiliare
care va fi achiziționată
- co-debitorii trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate
ca și solicitantul
Garanții - ipoteca mobiliară asupra soldului creditor al conturilor deschise la
bancă
- ipoteca de rang 1 asupra unei proprietăți imobiliare
sau
- ipoteca asupra unui cont de depozit colateral deschis pe toată
perioada creditului la bancă de către client sau de către o terță
55
 persoană
- asigurarea proprietății imobiliare adusă în garanție
- asigurarea de viață
- ipoteca asupra veniturilor împrumutaților, indiferent de titlul cu
care sunt obținute
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

Creditul Prima Casă este acordat de UniCredit Bank în vederea achiziționării de

locuințe noi, pentru care documentele de recepție la terminarea lucrărilor de construcții noi au
dată de emitere/încheiere cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului, pentru achiziția
de locuințe consolidate, pentru care documentele de recepție la terminarea lucrărilor de
intervenție în consolidarea sau reducerea riscului seismic s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte
de data solicitării creditului, precum și pentru achiziția de locuințe recepționate la terminarea
lucrărilor de construcții noi sau de intervenție cu mai mult de 5 ani înainte de data solicitării
creditului garantat.

Tabel 4.2.2. – Caracteristicile Creditului Prima Casă

minim 3 ani
Perioada de creditare
maxim 30 de ani
Valuta LEI
- maxim 57.000 EUR echivalent în LEI pentru achiziția de locuințe
noi sau consolidate
Suma creditului
- maxim 66.500 EUR echivalent în LEI pentru achiziția de locuințe
recepționate
Avans minim - minim 5% din prețul de achiziție
- anuități constante sau descrescătoare, care includ principalul și
dobânda. Rata lunară include și comisionul lunar de administrare a
creditului
- rambursarea se face la termene fixe, în ziua din luna aleasă de
Rambursare
client
- prima rată se plătește începând cu luna următoare tragerii sumei
care face obiectul creditului
- ultima rată a creditului va fi setată în ziua de scadență
- dobândă variabilă de 4,66% (IRCC 2,66% + marja fixă 2%)
Dobânzi și comisioane - DAE 5,07%
- comision lunar de administrare 0,0189%
- co-debitor 1: soț/soție/partener
- co-debitor 2: părinții, frații, copii ai împrumutaților (se acceptă și
pensionari)
Co-debitori - co-debitorul 1 trebuie să fie coproprietar al proprietății imobiliare
care va fi achiziționată
- co-debitorii trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate
ca și solicitantul
Garanții - ipoteca mobiliară în favoarea băncii și a statului român reprezentat
de Ministerul Finanțelor, proporțional cu procentul de garantare,
asupra creanțelor provenite din indemnizația de asigurare de viață
și din polița de asigurare pentru proprietatea imobiliară. Asigurarea
56
 de viață trebuie să acopere decesul din orice cauză și invaliditate
permanentă, totală sau parțială, ca urmare a unui accident și va fi
plătită de client.
- asigurarea de imobil, încheiată pentru toată perioada de creditare
sau pentru 1 an cu reînnoire anuală și cesionată în statului român
reprezentat prin Ministerul Finanțelor și în favoarea băncii
proporțional cu riscurile asumate
- ipoteca rang 1 instituită în favoarea băncii și a statului român
reprezentat prin Ministerul Finanțelor, proporțional cu procentul de
garantare, asupra locuinței achiziționate prin programul Prima Casă
- ipoteca mobiliară în favoarea băncii și a statului român reprezentat
prin Ministerul Finanțelor, proporțional cu procentul de garantare,
asupra soldului creditor al conturilor deschise la bancă
- ipoteca mobiliară în favoarea băncii și a statului român reprezentat
prin Ministerul Finanțelor, proporțional cu procentul de garantare,
asupra unui cont de depozit colateral echivalent cu 3 rate de
dobândă valabil pe toată perioada creditului. Depozitul va fi eliberat
în momentul rambursării complete a creditului
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

În cazul Creditului Prima Casă, beneficiarul se obligă să nu înstrăineze locuința

achiziționată în primii 5 ani de la data dobândirii, prin înscrierea în Cartea Funciară a interdicției
de vânzare pentru această perioadă. Ridicarea interdicției se poate realiza doar dacă creditul
este rambursat din economiile clientului. Este obligatorie înregistrarea garanțiilor la Arhiva
Electronică și la Cartea Funciară.

Creditul Verde este destinat pentru achiziționarea unui imobil sau locuință finalizată,
construită după data de 01.01.2000, încadrată în clasa de eficiență energetică A sau B+,
conform certificatului de eficiență energetică.

Caracteristicile acestui credit avantajos, care susține consumul redus de energie, sunt
detaliate în tabelul următor.

57
 Tabel 4.2.3. – Caracteristicile Creditului Verde

minim 5 ani
Perioada de creditare
maxim 30 de ani
Valuta LEI
Suma creditului maxim 250.000 EUR echivalent în LEI
Avans minim minim 15% din prețul de achiziție
- anuități constante sau descrescătoare, care includ principalul și
dobânda. Rata lunară include și comisionul lunar de administrare a
creditului
- rambursarea se face la termene fixe, în ziua din luna aleasă de
Rambursare
client
- prima rată se plătește începând cu luna următoare tragerii sumei
care face obiectul creditului
- ultima rată a creditului va fi setată în ziua de scadență
- dobândă variabilă de 5,06% (IRCC 2,66% + marja fixă 2,40%)
Dobânzi și comisioane - DAE 5,73%
- comision de analiză dosar de 900 LEI
- co-debitor 1: soț/soție/partener
- co-debitor 2: părinții, frații, copii ai împrumutaților (se acceptă și
Co-debitori pensionari)
- co-debitorii trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate
ca și solicitantul
Garanții ipoteca de rang 1 asupra imobilului ce se achiziționează
asigurarea imobilului și asigurare de viață cesionate în favoarea
Asigurare
băncii
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

Creditul de aranjamente/modernizări/dezvoltări este acordat de către UniCredit Bank în

vederea efectuării unor investiții imobiliare pe termen lung pentru modernizarea, dezvoltarea,
extinderea, consolidarea unui imobil (altele decât achiziții sau construcții sau finalizarea unui
imobil neintabulat final în Cartea Funciară). Destinația creditului va fi justificată, la acordarea
fiecărei tranșe, prin contracte, facturi, declarație pe propria răspundere. Imobilul în cauză
trebuie să fie în proprietatea împrumutatului sau soților și trebuie să fie adus în garanție la
creditul solicitat.

Tabel 4.2.4. – Caracteristicile Creditului de aranjamente/modernizări/dezvoltări

minim 1 an
Perioada de creditare maxim 20 de ani, pentru sume până la 130.000 LEI
maxim 30 de ani, pentru sume mai mari sau egale cu 130.000 LEI
Valuta LEI
- minim 20.000 LEI
- maxim 600.000 LEI dar nu mai mult de:
 50% din valoarea garanției ipotecate
Suma creditului
 90% din valoarea depozitului colateral (în cazul garantării cu
depozit colateral), dacă depozitul este în aceeași valută cu
cea a creditului, sau 80%, dacă depozitul este în altă valută
Rambursare - anuități constante sau descrescătoare, care includ principalul și
58
 dobânda. Rata lunară include și comisionul lunar de administrare a
creditului
- rambursarea se face la termene fixe, în ziua din luna aleasă de
client
- prima rată se plătește începând cu luna următoare tragerii sumei
care face obiectul creditului
- ultima rată a creditului va fi setată în ziua de scadență
- dobândă variabilă de 6,96% (IRCC 2,66% + marja fixă 4,30%)
Dobânzi și comisioane - DAE 7,76%
- comision de analiză dosar 1.200 LEI
- co-debitor 1: soț/soție/partener
- co-debitor 2: părinții, frații, copii ai împrumutaților (se acceptă și
pensionari)
Co-debitori - co-debitorul 2 nu trebuie să fie obligatoriu coproprietar al
proprietății imobiliare care va fi achiziționată
- co-debitorii trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate
ca și solicitantul
- ipoteca mobiliară în favoarea băncii asupra soldului creditor al
conturilor deschise la bancă
- ipoteca de rang 1 asupra imobilului ce urmează a fi modernizat,
dezvoltat, extins, consolidat
sau
Garanții - ipoteca asupra unui cont de depozit colateral deschis la bancă de
către client sau de către o terță persoană, pe toată perioada
creditului
- asigurarea proprietății imobiliare aduse în garanție
- asigurarea de viață
- ipoteca asupra veniturilor împrumutaților
Sursa: prelucrare proprie conform Manualul produselor de creditare a persoanelor fizice UniCredit Bank

Tragerile din acest tip de credit se efectuează pe măsura executării proiectului de

aranjare, modernizare, dezvoltare, cu precizarea că valoarea totală a tragerilor nu trebuie să
depășească valoarea creditului aprobat.

4.3. Împrumuturile pentru sectorul liber (credite clasice, credite punte)

Profesiile liberale permit realizarea de venituri în mod independent; aceste venituri

provin din calificări precum medic, avocat, notar, farmacist, taximentrist, auditor, contabil
autorizat, expert contabil, arhitect, consilier financiar, IT-ist, etc. Și aceste categorii de profesii
pot beneficia de credite pe termen scurt, mediu și lung: în cazul acestora, băncile iau în
considerare 100% (sau chiar 120%, în cazul unei creșteri a veniturilor anuale de peste 20%,
care nu poate fi justificată prin documente) din veniturile realizate, baza de calcul fiind media
ultimelor trei venituri lunare nete curente, conform extrasurilor de cont, registrului de încasări și
plăți, facturi, etc. Veniturile nu trebuie să provină din activități comerciale, ci doar de natura
profesiei liberale în cauză.

Documentele solicitate de către bancă potențialului client, în vederea întocmirii unui

dosar de credit, indiferent de tipologia acestuia, sunt:
59
  actul specific de autorizare (emis de autoritatea legală competentă pentru
categoriia profesiei desfășurate);

 certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerțului;

 declarația ANAF 205 privind impozitul reținut din sursă și câștigurile sau
pierderile realizate pe beneficiar de venit sau decizia de impunere finală emisă
pentru anul deja încheiat sau declarația specială 200 privind veniturile realizate
în anul anterior sau declarația anuală 204 de venit pentru asociațiile fără
personalitate juridică sau decizia de impunere pentru plăți anticipate pentru anul
precedent sau pentru cel în curs sau certificatul fiscal eliberat de către
Administrația Financiară la nivelul venitului net obținut în ultimul an fiscal;

 registrul de încasări și plăți pentru ultimele 3 luni sau contractele de prestări de

servicii, estrasurile de cont, facturi, etc.

Creditele oferite persoanelor fizice care exercită aceste categorii de profesii pot fi de
consum, linii de credit și de investiții. UniCredit Bank nu deține în portofoliu produse pentru
aceste categorii de profesii.

O altă tipologie mai particulară de credit este creditul punte. Creditul punte reprezintă o
facilitate pe termen scurt sau mediu prin intermediul căreia un debitor își poate acoperi
cheltuielile urgente cu intenția de a le refinanța sau de a rambursa creditul rapid. Mai specific
vorbind, creditul punte este un împrumut pe termen scurt utilizat între două împrumuturi pe
termen lung. Este o metodă de finanțare temporară care completează finanțarea unui credit
imobiliar sau ipotecar pentru achiziționarea unui imobil sau construirea unei noi proprietăți.
Creditul punte poate fi utilizat și pentru consolidarea unui business, în scopul acoperirii unei
părți din costul de achiziționare a altei clădiri, până compărătorul va asigura o finanțare
permanentă sau pe termen mai lung. Dezavantajul principal al creditului punte constă în faptul
că reprezintă o modalitate de finanțare mai costisitoare, comparativ cu creditele pe termen mai
lung, din aceste motive poate fi utilizat doar ca o soluție temporară. Este foarte folosit în cazul
start-up-urilor33.

UniCredit Bank a oferit o anumită perioadă de timp creditele punte, dar, la momentul
actual, nu mai deține în propriul portofoliu de produse această categorie și metodă de finanțare.

5. Diferitele moduri de achiziționare

Creditul imobiliar permite achiziționarea unui imobil sau locuiță. Imobilul care face
obiectul creditului se poate afla, la momentul solicitării creditului, în stare finalizată, în stare de
finalizare viitoare (proiect în curs) sau în fază de proiectare și, mai apoi, de construire.

33
Iurcu, Vera, Ce este un credit punte și la ce te ajută?, www.start-up.ro – link, 14.12.2019.
60
 5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect)

Creditele pe bază de proiect sunt acordate pentru achiziționare de imobile în curs de

construire, nefinalizate. În cazul acestei categorii de credit, valoare de proiect reprezintă
minimul între prețul de achiziție a terenului și valoarea evaluată a terenului (de evaluatorii
propuși de către bancă) și minimul între costurile de construire și valoarea estimată a
construcției conform raportului de evaluare. Valoarea creditului acordat ar trebui să fie suficientă
pentru finalizarea integrală a construcției (valoarea deja investită de către client și cash-ul
depus în contul UniCredit Bank împreună cu valoarea creditului trebuie să acopere integral
valoarea construcției conform contracului/devizei/ofertei încheiate cu compania de construcții).

5.2. Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat,

condiții de revizuire a prețului, dovada garanției de rambursare, eșalonarea
plăților, termenul de renunțare, semnarea contractului, finalizarea lucrărilor și
plata soldului)

În cazul creditului de proiect a UniCredit Bank, banca nu finanțează construcțiile care

sunt realizate în regie proprie, acceptându-se doar companii specializate, scocietăți care au ca
domeniu principal de activitate ”Lucrări de construcții a clădirilor”. Clientul trebuie să
înregistreze obligatoriu în Cartea Funciară Autorizația de Construcție emisă de către Primăria
localității respective. Acest credit este garantat cu ipoteca care se extinde asupra construcției
viitoare.

Proiectul și construcția necesită evaluate de către evaluatori autorizați printr-un raport

de evaluare. Valabilitatea acestui raport este de 1 an raportat la data cererii de credit. Conform
normelor legale în vigoare, clientul are dreptul să aleagă decă evaluarea este realizată de un
evaluator din lista pusă la dispoziție de către UniCredit Bank, care prezintă cel puțin 15
evaluatori, sau de un alt evaluator membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din
România.

Clientul unui credit pe bază de proiect, poate solicita sume suplimentare ca urmare a
creșterii devizului de construire, dar se va face o nouă analiză pentru majorarea creditului și
este astfel solicitat clientului și avansul corespunzător (cash depus în contul curent deschis la
UniCredit Bank). Pentru fiecare tragere din credit este anexată documentația justificativă pentru
utilizarea banilor (facturi pentru 90% din sumă). În cazul în care avansul este dupus în contul de
la UniCredit Bank, acesta este folosit cu prioritate la prima tragere din credit în baza facturilor
prezentate. Dacă avansul nu este folosit la prima tragere, ci în mai multe trageri, se va verifica
acest aspect astfel încât valoarea acestuia să fie pro-rata din valoarea facturii. Tragerile din
credit se efectuează pe măsura executării proiectului, cu precizarea că valoarea totală a
tragerilor nu trebuie să depășească din valoarea maximă a garanției, constituită din teren sau
teren + lucrări deja executate, procentul minim stabilit.

Pe parcursul creditului și avansării construcției, clientul transmite informații și

documente băncii, care contactează compania de evaluare pentru efectuarea evaluării stării
construcției conform etapelor specificate în contract. Banca va primi rapoartele de evaluare și
va decide dacă clientul poate utiliza restul de credit.

Banca informează clientul cu privire la valoarea poliței de asigurare care trebuie

încheiată la finalizarea construcției și cu privire la taxele de înregistrare a acestei polițe. Clientul
61
va fi informat asupra documentației necesare în vederea extinderii ipotecii asupra construcției
finanțate și cu privire la taxele de înregistrare a proprietății în Cartea Funciară. Banca va
contacta clientul și va programa o întâlnire cu notarul pentru perfectarea ipotecii pe imobilul
finalizat și emite/sau primește de la client polița de asigurare pe imobil, care va înlocui polița de
asigurare pe fazele de construcție realizată anterior.

6. Diferitele rate ale dobânzii (ale împrumutului)

Rata dobânzii percepută de către bancă pentru creditele acordate este influențată și
influențează nivelul altor rate ale dobânzii.

6.1. Dobânda anuală efectivă

Dobânda anuală efectivă (DAE) reprezintă costul împrumutului acordat de către bancă
clientului; cheltuielile cu dobânda, comisioanele și spezele bancare, precum comisioanele
legate de activitatea de creditare pentru acele activități (taxele notariale sau evaluarea bunurilor
aduse în garanție), formează costul creditului, exprimat printr-o rată a dobânzii anuale. Aceste
cheltuieli sunt efectuate de către bancă după plată sau/și pe parcursul perioadei de creditare,
impunând necesitatea calculării DAE în baza modelului anuităților, care permite cunoașterea
costului mediu anual al creditului.

Dobânda anuală efectivă permite clientului să compare mai ușor costul creditului,
deoarece acest indicator realizează conversia comisioanelor percepute de către bancă în forma
unei dobânzi anualizate. În acest fel, devine mai ușoară compararea a două credite oferite de
două bănci diferite, indiferent de cuantumul și tipologia de comisioanele percepute de acestea.
Dobânda anuală efectivă nu este utilizată în calculul dobânzilor achitate de către client 34 și
exprimă prețul integral al unui credit. Cu cât suma acordată drept credit și durata sunt mai mari,
cu atât valoarea DAE va fi mai mică35.

În baza Condițiilor Generale de Creditare ale UniCredit Bank, variația Dobânzii anuale
efective este direct legată de modificările IRCC sau EURIBOR și ale costurilor care intră în
calculul DAE, conform legislației în vigoare. Dobânda anuală efectivă este definită ca fiind
costul total al creditului incluzând dobânda lunară (mai puțin dobânda penalizatoare) și se
bazează pe ipoteza potrivit căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pentru
întreaga perioadă convenită, iar banca și împrumutatul își vor îndeplinii obligațiile în condițiile și
termenele stabilite în contract. DAE se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata anuală
a dobânzii aferente creditului și celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nivelul inițial și se
aplică până la încetarea contractului de credit.

6.2. Rata dobânzii legală

Dobânda legală este dobânda ce se determină în baza legii în vigoare și care se aplică
în momentul în care părțile contractante nu au stabilit anterior clauze referitoare la aceasta.
Dobânda legală poate fi remuneratorie și penalizatoare și este reglementată prin O.G. nr.
13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești.

Dobânda remuneratorie este dobânda datorată de debitorul obligației contractate de a

da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară îndeplinirii
34
Dedu, Vasile, Enciu, Adrian, Ghencea, Stănel, op. cit. p. 37.
35
Căpraru, Bogdan, Retail Banking, op. cit p. 65.
62
termenului scadenței obligației36. Mai simplist vorbind, dobânda remuneratorie este prețul pe
care debitorul îl plătește creditorului pentru folosința resurselor împrumutate.

Dobânda penalizatoare este dobânda datorată de către debitor creditorului în situația

neîndeplinirii la scadență a obligațiilor de plată contractate. Dobânda penalizatoare are rol
sancționator pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a oligațiilor la scadență și se aplică
debitorului.

Dobânda remuneratorile și dobânda penalizatoare pot fi convenționale, stabilite printr-o

convenție între părți (în cazul nostru, bancă-client) care trebuie să țină cont de valoarea legală a
acestora, sau legale, stabilite conform legii.

Dobânda legală remuneratorie este egală cu dobânda de referință a Băncii Naționale a

României (rata dobânzii de politică monetară), pentru raporturile între profesioniști sau între un
profesionist și un neprofesionist, sau cu 80% x dobânda de referință, pentru raporturile între
neprofesioniști.

Dobânda legală penalizatoare este egală cu dobânda de referință a Băncii Naționale a

României + 4%, pentru raporturile între profesioniști, cu dobânda de referință a Băncii Naționale
a României + 8%, pentru raporturile între un profesionist și un neprofesionist, sau cu 80% x
(dobânda de referință + 4%).

Dobânda convențională remuneratorie nu poate depăși cu mai mult de 50% dobânda

legală remuneratorie și dobânda convențională penalizatoare nu poate depăși cu mai mult de
50% dobânda legală penalizatoare.

Încălcarea acestor prevederi, conduce la nulitatea dobânzii remuneratorii sau

penalizatoare aplicată și la pierderea dreptului creditorului asupra perceperii acestora de la
debitor.

UniCredit Bank stabilește propriul nivel al dobânzii remuneratorii, în funcție de rata

dobânzii de politică monetară ale Băncii Naționale a României, care, pentru luna octombrie
2019, a fost 2,50% (facilitatea de creditare – 3,50%, facilitatea de depozit – 1,50%) 37.

Dobânda penalizatoare a UniCredit Bank este stabilită în Condițiile speciale și se

datorează în cazul în care clientul debitor nu își îndeplinește obligația de plată la data scadenței
lunare, scadența anticipată sau în orice alt caz prevăzut în contractul de credit stipulat.
Dobânda penalizatoare se aplică la principalul restant și se calculează pe bază de procent fix în
valoare de 3%, care se adaugă la rata dobânzii curente. Dobânda penalizatoare calculată se va
aplica la datoria exigibilă.

După declararea scadenței anticipate, banca va percepe o dobândă penalizatoare

calculată pe bază de procent fix de 2%, care se adaugă la rata anuală a dobânzii curente.

Pe parcursul procedurii de executare silită nu se percep dobânzi și dobânzi

penalizatoare.

36
Art. 1 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești.
37
BNR, Rata dobânzii de politică monetară și ratele facilităților permanente, www.bnr.ro – link, 16.12.2019.
63
 În cazul în care împrumutatul sau soțul/soția acestuia se află în șomaj, reducere
drastică a salariului de cel puțin 15% sau deces, dobânda penalizatoare este de 2%, care se
adaugă la rata anuală a dobânzii curente. În acest sens, împrumutatul va depune la bancă o
cerere scrisă însoțită de documente justificative care să ateste situația în care se află. Această
dobândă se va percepe până la încetarea evenimentului, dar nu mai mult de 12 luni. În caz de
deces, perioada nu poate fi mai mică de 6 luni. Împrumutatul are obligația de a anunța banca în
maxim 15 zile cu privire la încetarea evenimentului respectiv.

6.3. Rata dobânzii cămătărească (calculul pragurilor de camătă, delictul)

Cămătăria este o activitate ilegală interzisă prin lege, care constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Cămătarul este persoana fizică care dă
împrumuturi bănești în schimbul unei camete. Camăta este dobânda percepută de cămătar
pentru sumele împrumutate. Sumele de bani obținute prin cămătărie se confiscă.

Cămătăria a fost considerată orice activitate de împrumut care presupune perceperea

de dobânzi. Cu trecerea timpului și cu apariția sectorului bancar și a reglementărilor în acest
sens, practica cămătăriei și-a schimat înțelesul, devenind activitatea care presupune
perceperea unor dobânzi exagerate, nereglementate și nejustificate, în mod continuativ, cu
scopul obținerii de venituri nedeclarate.

6.4. EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate)

EURIBOR reprezintă media ratelor de dobândă la care băncile europene cele mai
importante își împrumută fonduri reciproc. EURIBOR prezintă diferite scadențe, de la o
săptămânâ până la un an. Ratele EURIBOR sunt considerate cele mai importante rate de
referință de pe piața monetară europeană. Aceste rate influențează prețurile și ratele dobânzilor
a tuturor tipurilor de produse financiare, cum ar fi swap-urile pe rate ale dobânzii, contractele
futures pe rate ale dobânzii, conturile de economisire și creditele ipotecare 38.

Ratele EURIBOR din perioada actuală sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 6.4.1. – Ratele EURIBOR

Rata %
EURIBOR la o săptămână - 0,491
18.12.2019 EURIBOR la o lună - 0,461
EURIBOR la 3 luni - 0,403
EURIBOR la 6 luni - 0,348
EURIBOR la 9 luni - 0,269
Sursa: prelucrare proprie conform Current Euribor Rates (www.euribor-rates.eu – link)

În prezent, noul indice de referință în România este IRCC (Indicele de Referință pentru
Creditele Consumatorilor).

6.5. EONIA (Euro OverNight Index Average)

38
Euribor, www.euribor-rates.eu – link, 18.12.2019.
64
 EONIA reprezintă rata dobânzii interbancare de o zi pentru întreaga zonă euro. Aceasta
este rata cu care băncile își acordă, cu frecvență zilnică, împrumuturi reciproce pe o perioadă
de o zi. Prin urmare, rata EONIA poate fi considerată rata euro pe o zi 39.

Tabel 6.5.1. – Ratele EONIA

Rata %
17.12.2019 EONIA pe zi - 0,451
EONIA pe lună - 0,456
EONIA pe an - 0,368
Sursa: prelucrare proprie conform Eonia (www.euribor-rates.eu – link)

6.6. ROBOR

ROBOR este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice
sunt dispuse să ofere și să contracteze împrumuturi sub formă de depozite în LEI celorlalte
bănci contribuitoare. Scadențele ROBOR sunt multiple, mergând de la o zi, până la un an.
Pentru creditele acordate agenților nebancari, sunt importante ratele ROBOR la 3 și la 6 luni,
deoarece influențează mărimea ratei dobânzii variabile.

Indicele ROBOR se determină ca medie aritmetică, fără extremele acesteia, a

dobânzilor cotate de băncile care participă la procesul de calcul al indicelui, între orele 10:45 și
11:00, la care acestea sunt dispuse să plaseze depozite celorlalți participanți.

Ratele ROBOR sunt calculate de către entitatea Thomson Reuters, împuternicită de

Banca Națională a României. Băncile care contribuie la calcului ROBOR sunt în număr de 10.

ROBOR există încă din 1995, dar, regulile privind stabilirea ROBOR sunt operaționale
din 200840.

Indicele ROBOR prezintă următoarele valori procentuale.

Tabel 6.6.1. – Evoluția ROBOR

Indice %
ROBOR la o lună 3,04
ROBOR la trei luni 3,16
ROBOR la 6 luni 3,21
ROBOR la un an 3,26
Sursa: prelucrare proprie conform BNR (www.bnr.ro – link)

7. Diferitele garanții de rambursare a creditelor

Atunci când o banca acordă credite, pentru a se proteja împotriva riscului de credit, va
solicita debitorului acoperirea valorii creditului prin garanții. În cazul UniCredit Bank, banca
poate accepta următoarele tipuri de colateral, fără a se limita:

39
Eonia, www.euribor-rates.eu – link, 18.12.2019.
40
Asociația Română a Băncilor, Despre ROBOR - ce este, cum se calculează, ce îl influențează, www.arb.ro –
link, 18.12.2019.
65
  garanții mobiliare și imobiliare, precum ipoteci asupra proprietăților imobiliare,
ipoteci mobiliare asupra bunurilor mobile, ipotecă ascupra creanțelor, ipotecă
asupra veniturilor;

 garanții financiare de ordinul depozitelor colaterale, titluri de capital, investiții în

fonduri mutuale;

 garanții personale precum bilete la ordin fără protest în alb avalizate de

administratorul sau acționarii societății, garanții personale ale garanților
fidejusori, asigurarea de risc de neplată pentru acoperirea riscului financiar, polițe
de asigurare de deces, invaliditate și șomaj, scrisori de garanție bancară,
garanție FNGCIMM pentru creditele acordate prin programul Prima Casă, etc.;

 alte colaterale prevăzute prin norme interne ale băncii și prin cadrul legislativ în
vigoare.

Banca decide necesitatea solicitării unei garanții personale sau reale, în funcție de
specificul produselor; tipurile de colateral solicitate pot fi combinate.

În stabilirea garanțiilor se va ține cont de suma maximă acordată, maturitatea maximă a

produsului, clasa de risc a debitorului, avansul solicitat, etc.

7.1. Garanții personale

Garanțiile personale reprezintă mijloace juridice prin care o bancă garantează creditele
acordate clienților, prin intermediul unei sau mai multor persoane care se angajează printr-un
contract accesoriu încheiat cu creditorul (banca), să plătească acestuia datoria debitorului în
cazul în care acesta nu o va onora41.

Printre garanțiile personale regăsim:

a. fidejusiunea;

b. scrisoarea de garanție bancară.

Fidejusiunea reprezintă un contract prin intermediul căruia o persoană, fidejusorul, se

obligă față de bancă să execute obligația celui pentru care garantează, în cazul în care acesta
nu o va onora. Fidejusiunea este un contract accesoriu, unilateraș, consensual și cu titlu gratuit.
Fidejusorul trebuie să aibă capacitatea juridică de a contracta, să fie solvabil, să aibă domiciliu
în țară42.

Scrisoarea de garanție bancară este emisă de către o societate bancară la solicitarea

unei persoane fizice sau juridice care contractează un credit. Această garanție personală este
sigură, deoarece solvabilitatea unei bănci este foarte ridicată. Banca poate accepta drept
garanție această formă dacă agreează instituția bancară și financiară respectivă, în vederea
limitării expunerii la risc. Banca garantă se angajează necondiționat și irevocabil, în cazul în
care persoana fizică sau juridică garantată nu va plăti la un anumit termen o sumă determinată

41
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 142.
42
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 145/146.
66
și înscrisă expres pe scrisoare, să plătească în locul acesteia suma neachitată, în favoarea
băncii beneficiare43.

7.2. Garanții reale

Garanțiile reale reprezintă mijloace juridice de garantare a unui credit prin afectarea
unui bun al clientului debitor în vederea executării obligației de plată asumate prin contractul de
creditare stipulat.

Garanțiile reale conferă băncii dreptul de preferință, prin care, în cazul executării silite,
banca va avea prioritate, în raport cu ceilalți creditori, în recuperarea pierderii din valoarea
bunului adus drept garanție , și dreptul de urmărire, prin care banca va putea urmări bunul în
mâinile oricui s-ar afla, în caz de executare silită 44.

Printre garanțiile reale regăsim:

a. cele mobiliare (gajul);

b. cele imobiliare (ipoteca).

Garanțiile reale mobiliare pot fi cu deposedare, bunurile sunt încredințate în custodie

băncii pe toată durata creditului, sau fără deposedare, acestea rămân debitorului pe toată
perioada de creditare.

Depozitul bancar colateral este o formă de garanție reală mobiliară cu deposedare prin
intermediul căreia banca creditoare se poate despăgubi. Acest depozit se poate constitui la
banca creditoare sau la o altă bancă și este alimentat din resursele proprii ale clientului debitor.

Ipoteca este o formă de garanție reală imobiliare care atestă un drept real asupra unui
imobil aflat la plata obligațiilor, care nu implică deposedarea de bunul adus în garanție. În cazul
în care banca nu își poate recupera creanța de la propriul client, ipoteca conferă dreptul de a
urmări imobilul în mâinile oricui s-ar afla, dreptul de a cere scoaterea imobilului la executare
silită și de a fi plătit cu preferință din prețul realizat prin vânzarea imobilului în cauză. Ipoteca nu
conferă băncii posesia, dreptul de folosință sau de dispoziție asupra imobilului ipotecat. Ipoteca
este indivizibilă, aplicându-se pe întregul imobil, chiar dacă au fost stinse o parte din obligațiile
de plată ale debitorului45.

8. Asigurările împrumuturilor

Creditele acordate de către bănci persoanelor fizice, comportă riscuri determinate de

evenimente accidentale care pot compromite bonitatea și capacitatea de plată a clientului, în
vederea îndeplinirii obligațiilor la scadență. UniCredit Bank solicită solicitanților de credite
asigurarea garanțiilor aduse, dar și asigurarea propriei persoane.

8.1. Riscurile acoperite

Pe parcursul derulării unui credit pot apărea evenimente care au ca impact reducerea
veniturilor împrumutatului sau dispariția acestora.

43
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 142.
44
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 141.
45
Mihăescu, Sorin V., op. cit. p. 144.
67
 În cazul producerii acestor evenimente, clientul nu va mai putea achita propriile rate de
credit și va intra în incapacitate de plată, maturând dobânzi penalizatorii care vor afecta și mai
mult situația sa materială.

UniCredit Bank, prin intermediul UniCredit Consumer Financing IFN SA, ofera clienților
săi produse de asigurare complementare creditelor sau cardurilor de credit, în vederea oferirii
de protecție în cazul imposibilității de plată a obligațiilor față de banca creditoare. Riscurile
acoperite de aceste produse de asigurare sunt:

 pierderea involuntară a locului de muncă (șomaj);

 pierderea totală sau temporară a capacității de muncă, ca urmare a unui accident

sau a unor cauze naturale;

 decesul persoanei asigurate din orice cauză.

Asigurările oferite de către UniCredit Consumer Financing IFN SA aferente produselor

de creditare, sunt emise de S.C. Generali România Asigurare Reasigurare S.A., societate
autorizată pentru emiterea asigurărilor de viață și generale.

8.2. Contract și parte interesată

Clientul nu este obligat să contracteze o asigurare, contractul realizându-se facultativ, la

cererea acestuia. Asiguratul are dreptul de a renunța la contract fără preaviz în termen de
maxim 20 de zile de la data stipulării asigurării. Renunțarea comportă efecte retroactive, primele
de asigurare deja plătite restituindu-se integral clientului.

UniCredit Bank propune clienților asigurarea imobilelor cu destinație locative aduse în

garanție prin:

 asigurarea obligatorie PAD;

 asigurarea facultativă.

Clientul debitor asigură proprietatea imobiliară la valoarea evaluată confirmată de către

evaluatorul agreat.

Polița acoperă întreaga perioadă de creditare sau este reînnoită anual. Originalul poliței
este păstrat la bancă.

În cazul creditelor pe bază de proiect de construcții, asigurarea se încheie de către

debitor pe toate fazele de construcție în cazul în care imobilul ipotecat piere ori este deteriorat,
ipoteca constituită prin contractul de ipotecă accesoriu prezentului contract se extinde de drept
și asupra sumelor datorate cu titlu de despăgubire. Polița de asigurare acoperă perioada de
construcție și, în momentul în care construcția este finalizată, dar nu mai târziu de 5 zile de la
data finalizării, debitorul încheie și cesionează în favoarea băncii o poliță de asigurare tip ”toate
riscurile” care acoperă întreaga perioadă a creditului (reînnoită anual) și este încheiată la
valoarea evaluată confirmată de către un evaluator agreat.

68
 Terenurile nu se pot asigura și reprezentantul băncii care semnează cererea de
asigurare trebuie să fie un agent de asigurare autorizat de Autoritatea de Supraveghere
Financiară (ASF).

Clientul poate opta pentru o asigurare de viață Generali grup sau pentru o asigurare de
viață încheiată cu alte societăți de asigurare.

Asigurărire constituite de către client se stabilest între acesta si societatea de asigurare

în cauză, însă, polița de asigurare încheiată trebuie obligatoriu cesionată în favoarea băncii
care acordă creditul. Valoarea asigurării trebuie să acopere cel puțin valoarea creditului
contractat.

8.3. Punerea în practică a garanției

În cazul în care împrumutatul refuză sau se află în imposibilitate financiară de a achita

obligațiile de plată scadente, apare riscul executării silite din partea băncii creditoare.
Executarea silită este procedura prin care banca se despăgubește și recuperează parțial sau
integral sumele neplătite de către client cu ajutorul unui executor judecătoresc.

După 90 de zile de restață la plată a clientului debitor, banca va declara scadența

anticipată a creditului respectiv și, după 3 luni de la declararea acesteia, va începe procedura
de executare silită, prin executarea garanțiilor aduse de către client la momentul contractării
creditului respectiv. Sumele restante se vor raporta Biroului de Credite (după 30 de zile de
neplată) și debitele restante la Centrala Riscurilor de Credit.

Costurile aferente deschiderii procedurii de executare silită sunt suportate integral de

către bancă, urmând apoi să se despăgubească din sumele valorificate prin procedură.

Punerea în practică a garanțiilor reale mobiliare se face prin sechestrarea și

valorificarea acestora , chiar dacă, în momentul respectiv, se află în proprietatea altui terț.
Sechestrul se instituie printr-un proces verbal. În cazul garantării creditului prin sumele existente
la bancă, se va exercita poprirea asupra conturilor curente și de depozit ale clientului. Garanțiile
reale imobiliare sunt executate prin vânzarea bunurilor imobile în totalitate sau parțial.

9. Tratamentul supraîndatorării

De la 1 ianuarie 2019, Banca Națională a României a adoptat noul Regulament privind

gradul maxim de îndatorare a persoanelor fizice, conform căruia gradul maxim de îndatorare
permis este de 40% din totalitatea veniturilor lunare nete încasate de către o persoană, pentru
creditele în lei, și de maxim 20% pentru creditele în euro. În cazul creditului Prima Casă, gradul
maxim de îndatorare permis este de 45%.

Supraîndatorarea presupune contractarea unui credit sau a mai multor credite care
depășesc capacitatea de rambursare a împrumutatului, nemaifiind în grad să achite obligațiile
de plată periodice în termene fixate prin contractul sau contractele de credit.

Protejarea împotriva supraîndatorării clienților este o sarcină ce revine băncilor prin

calcularea gradului de îndatorare aferent fiecărui client în funcție de veniturile lunare nete pe
care acesta le încasează.

69
 În cazul supraîndatorării, persoanele fizice pot apela la procedurile de redresare
personală

9.1. Cadrul legal (legea falimentului personal, legea dării în plată)

Supraîndatorarea persoanelor fizice este reglementată de Legea nr. 151/2015 privind

insolvența persoanelor fizice, conform căreia persoana fizică care nu are la dispoziție suficiente
fonduri bănești pentru stingerea datoriilor, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data
scadenței datoriilor față de mai mulți creditori, poate intra insolvență. Procedura de insolvență
poate fi inițiată de cel puțin un creditor.

Această lege se aplică persoanelor fizice care au domiciliul sau reședința în România
de minim șase luni de la depunerea cererii de insolvență și care nu sunt capabile să revină, în
termen de un an, la un nivel de trai satisfăcător. În plus, persoana fizică în cauza, pentru a
putea intra în insolvență, trebuie să dețină o valoare a obligațiilor neachitate de cel puțin 15
salarii minime pe economie, numită valoare-prag. Dacă persoana fizică în cauză a mai fost
subiectul procedurii în ultimii 5 ani (procedură finalizată cu stingerea datoriilor reziduale),
aceasta nu va mai putea apela la procedură. Legea exclude persoanele fizice care au fost
condamnate definitiv pentru infracțiuni de evaziune fiscală, de fals, persoanele care au fost
concediate din motive imputabile lor, persoanele care nu se angajează, deși sunt apte, sau care
au refuzat un loc de muncă în mod nejustificat și persoanele care acumulează noi datorii când
se află în stare de insolvență.

Legea dării în plată a intrat în vigoare în mai 2016 și, la scurt timp, a fost blocată de la
aplicare. Această lege presupunea ca, atunci când o persoană fizică se afla în incapacitate de
plată a ratelor creditului contractat, să poată ceda în favoarea băncii imobilul de proprietate în
care locuiește, cu consecința stingerii totale a datoriei, indiferent de valoarea imobilului
respectiv. Condițiile care trebuiau îndeplinite pentru stingerea tuturor obligațiilor de plată,
prevedeau existența unui contract de credit și ca bunul oferit în plată să fie un imobil ipotecat în
favoarea băncii, precum garanție asupra creditul contractat.

9.2. Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare

Gradul de îndatorare se determină ca pondere a angajamentelor totale de plată

decurgând din contracte de credit sau alte finanțări rambursabile în venituri eligibile nete lunare.
Angajamentele totale de plată lunare decurgând din contractele de credit sau alte finanțări
nerambursabile reprezintă cheltuielile totale pe care solicitantul trebuie să le suporte pentru
acordarea și derularea fiecărui credit sau fiecărei finanțări rambursabile. În determinarea
acestora se ține cont de principalul, dobânda și orice alte costuri decurgând din contractele
aferente, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a cărei acordare se solicită și din alte
contracte de aceeași natură (adică finanțări rambursabile), contracte de leasing, contracte de
cumoărare de bunuri în rate, etc.

Gradul de îndatorare se calculează după următoarea formulă:

Gradul de îndatorare=¿

∑ ( obligații lunare totale de plată decurgând dincredite sau alte finanțări rambursabile ¿) ¿
venituri eligibile nete lunare

70
 Gradul de îndatorare nu trebuie să depășească 40 % din veniturile eligibile nete lunare;
în cazul depășirii acestui prag, persoana va fi expusă riscului supraîndatorării, în cazul
manifestării unor evenimente neașteptate, care pot destabiliza situația materială și capacitatea
de plată a acesteia.

9.3. Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare

Pe durata procedurii de insolvență funcționează Comisiile de Insolvență, care au ca rol

principal stabilirea nivelului sumei de asigurat clientului persoană fizică, în vederea acoperirii
cheltuielilor de bază și permiterea unui nivel de trai rezonabil pentru acesta și familia sa.
Comisiile respective au atribuții decizionale, de control și de supraveghere a procedurii de
insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, atribuții de supraveghere a procedurii
simplificate și controlează și supraveghează lichidarea de active post-procedură. Comisia de
Insolvență desemnează administratorul procedurii dintr-o listă de profesioniști în domeniu,
întocmită special pentru acest motiv.

9.4. Rolul instanțelor judecătorești

Instanțele judecătorești se ocupă de cererile sau acțiunile din procedura judiciară de

insolvență prin lichidare de active, de contestațiile împotriva deciziilor comisiei de insolveță și de
cererile de eliberare de datorii. Instanța este competentă să soluționeze cauza și va emite
decizia finală46.

9.5. Funcționarea procedurii de redresare personală

Persoana fizică care solicită intrarea în insolvență, are dreptul de a opta pentru trei
modalități:

a. planul de rambursare a datoriilor (prodedura de redresare personală);

b. procedura lichidării de active;

c. procedura simplificată de insolvență.

Cea mai avantajoasă modalitate este cea a procedurii de redresare personală, prin
intermediul căreia se va rambursa un procent din totalul datoriilor acumulate și se vor stinge
datoriile reziduale. Această modalitate suspendă procedurile de executare silită în curs și
aplicarea dobânzilor penalizatoare, dar poate fi pusă în practică doar dacă este acceptată de
majoritatea creditorilor.

Persoana va elabora, împreună cu administratorul procedurii, un plan de rambursare a

datoriilor pentru maxim 5 ani. Planul se trimite la evaluare către Comisia de Insolvență și, mai
apoi, către creditori. Planul va fi aprobat doar dacă creditorii, care reprezintă împreună minim
55% din totalul datoriilor neonorate, vor fi de acord. În cazul acceptării acestuia, se va demara
procedura de redresare personală.

Pe toată durata procedurii, debitorul are obligația de a colabora cu Comisia de

Insolvență în vederea informării permanente. Trimestrial va comunica administratorului
procedurii situația plăților efectuate, prin documente justificative, și, în cazul în care persoana

46
Art. 10 din Legea nr. 151/2015 privind insolvența persoanelor fizice.
71
nu are loc de muncă, trebuie să dupună efort pentru a se angaja. În plus, debitorul va trebui să
urmeze cursuri de educație financiară.

Debitorul are obligația de a informa administratorul procedurii în situații precum:

 obținerea de venituri suplimentare sau scăderea acestora;

 primirea de donații sau moșteniri a căror valoare depășește salariul minim pe

economie;

 schimbarea domiciliului sau reședinței, în maxim 5 zile.

În planul de rambursare a datoriilor se poate regăsi și executarea unor bunuri ale

debitorului, care vor fi vândute. Debitorul, pe durata procedurii, va putea contracta împrumuturi
doar pentru rezolvarea unor situații grave și urgente, care amenință sănătatea și viața sa, dar și
a familiei sale. Împrumuturile se pot obține cu acordul Comisiei de Insolvență.

Procedura de redresare personală are o durată de 5 ani; dacă la sfărșitul perioadei s-au
efectuat toate plățile la termen, administratorul va întocmi un raport final, pe care îl va transmite
Comisiei de Insolvență. Aceasta va emite decizia de închidere a procedurii, care va fi publicată
în Buletinul procedurilor de insolvență.

Debitorul are obligația de a depune în instanță o cerere privind ștergerea datoriilor

restante, împreună cu decizia Comisiei de Insolvență, în termen de maxim 60 de zile.

În cazul în care planul de rambursare a datoriilor nu poate fi finalizat din motive

neimputabile debitorului, creditorii pot cere rezilierea acestuia și deschiderea procedurii de
lichidare a activelor. În această situație, debitorul nu va mai putea beneficia de ștergerea
datoriilor rămase și se vor recalcula dobânzile penalizatoare, până la data respectivă, cu
consecința creșterii datoriei totale.

d.

72
Capitolul 5: Creditul pentru FIRME (IMM)

1. Creditele de investiții pe termen mediu sau lung

Creditele de investiţii pe termen mediu şi lung se bazează pe criteriul duratei. Obiectul

creditării este reprezentat de activele imobilizate, cum ar fi mijloace fixe, echipamente, utilaje,
instalaţii, mijloace de transport, durata de funcţionare fiind mai mare de 5 ani, necesare celui
care solicită împrumutul.

Creditele te termen mediu şi lung sunt considerate factori importanţi în consolidarea

capitalurilor permanente deţinute de către IMM-uri. Acestea sunt corelate cu autofinanţarea, în
comparaţie cu creditele pe termen scurt care prezintă o legătura cu fondul de rulment. Creditele
date se acordă pe baza unei analize a unui dosar de creditare, elementul pricipal fiind gradul de
îndatorare al întreprinderii şi capacitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile faţă de bancă.

UniCredit Bank oferă credite pe termin mediu şi lung pentru achiziţia de echipamente şi
maşini, achiziţia de imobiluri sau terenuri, pentru amenajări şi construcţii.

Avantajele acestor produse de creditare oferite sunt:

o durata avantajoasă;

o finanşare ce include şi TVA-ul;

o posibilitatea de beneficia de o perioadă de garanţie pentru captial, până la

momentul implimentării investiţiei;

o finanţările pot fi în RON, EUR sau USD;

o se poate apela la Fondul de Garanţii naţionale sau internaşionale;

o valoarea max se stabileşte în corespondenţă cu obiectul creditării şi de

situaţia finanţării.

2. Împrumutul pentru înființarea întreprinderii

Fondul European de Investiţii (FEI) oferă întreprinderilor româneşti posibilitatea de

finanţare prin intermediul creditelor acordate de către FEI. Acest fond oferă două posiblităţi de
creditare, împărţite astfel:

1. facilităţi de credit revolving care cumprin creditele overdraft, liniile de credi şi

liniile de credit OPTIMM FNGCIMM;

2. facilităţi de credit ce presupun o rambursare la termen, acestea curpind creditele

activitate curentă, credite activitate curentă OPTIMM FNGCIMM, credite pentru
achiziţionarea de echipamente şi credite pentru bunuri mobile.

Avantajele aduse de către aceste împrumuturi pentru înfiintare întreprinderii sunt:

 costuri scăzute;

 sume semnificative de până la 500.000 EUR;

73
  flexibilitatea în alegerea valutei (RON sau EUR);

 existenţa unei game largi de garanţii acceptate.

Caracteristica principală deste determinată de finanţarea activităii curente şi a investiţiilor, iar

beneficiarii consideraţi eligibili pentru accesarea acestor fonduri sunt: IMM-urile care au un
numar de angajaţi până la 250, iar CA nu este mai mare de 50.000.000 EUR; şi întreprinderile
mici cu capitalizare medie.

3. Leasing-ul

Leasing-ul a ajuns să fie o posibilitate destul de avantajoasă şi foarte accesată de

finanţare şi extindere a afacerilor derulate de către IMM-uri, deoarcere acticităţile derulate de
către acestea dispun deriscuri ridicate şi garanţii reduse. Leasing-ul în sine reprezintă o metodă
de finanţare a investiţiilor prin achizitionarea de către o societate specialozată, de la funizori, a
unor bunuri şi închirierea acestora unor beneficiari care nu dispun de resurse băneşti necesare
achiziţionării lor directevde la furnizori. 47 În efectuarea operaţiunilor de leasing se cunosc trei
participanţi:

 cel care produce mijlocul fix;

 IMM-ul ce are nevoie de mijlocul fix dat;

 instituţie financiară ce acoperă operaţiunile financiare faţă de producător.

Avantajele aduse de către încheierea unui contract de leasing le oferă utilizatorilor sunt:

 economisirea resurselor de investiţii;

 utilizatorul îşi poate rezerva capitalurile proprii drept garanţie pentru contractarea
unor eventuale credite bancare destinate finanţării dezvolării;

 utilizatorul îşi poate accelera dezvoltarea în condiţiile menţinerii autonomiei

financiare şi a gradului de îndatorare existent anterior începerii operaţiunii;

 valoarea totală a plăţilor locaţiei este deductibilă în scopuri financiare, cu condiţia

caîntre cele două părţi să existe uncontract de leasing veritabil şi nu o simplă
plată în rate;

 utilizatorul are posibilitatea de a cumpăra bunul respectiv, la preţul şi la termenul

prevăzut în contract;

 în anumite situaţii, utilizatorul poate să rezilieze în mod unilateral contractul şi

să restituie bunul proprietarului48.

Tipurile de leasing se pot clasifica după mai multe criterii, după cum urmează:

(1) După durata închirierii contracului:

47
Vasiliscu, Ion, Românu, Ion, Dicţionar de investiţii, Editura Lumina Lux, Bucureşti, 2003
48
Dornescu, Valeriu, Finanţarea investiţiilor, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, pp.82-83
74
 a) pe termen scurt numit si experimental;

b) pe termen mediu;

c) pe termen lung.

(2) În funcţie de persoanele participante la încheierea contractului:

a) leasing direct, situaţia în care finanţatorul este aceeaşi persoană cu furnizorul

activului închiriat;

b) leasing indirect, atunci când la semnarea contractlui sunt 3 participanţi.

(3) După ponderea ratelor în preţul de vânzare a bunului:

a) leasing funcţional sau operaţional, unde recuperarea parţială din valoarea

bunului, în perioada de locaţie;

b) leasing financiar sau de capital, este atunci când se recuperează total

valoarea bunului în perioada de locaţie.

UniCredit Leasing Corporation IFN SA este liderul pieţei autohtone de leasing. Compania
face parte din gurpurile UniCredit România, alaturi de UniCredit Bank şu UniCredit Consumer
Financing, oferind o paletă complete de servicii şi produse financiare clienţilor săi.

UniCredit Leasing Corporaion IFN SA oferă finanţare prin contracte de leasing financiar
şi operational, cu o durată medie cuprinsă între 12 şi 60 luni, în următoarele domenii: leasing de
echipamente industrial, leasing de autovehicule, leasing imobiliar, leasing de tip “sale and lase
back” şi leasing public.

Pe lânga servicii adiţionale acestor mari domenii de leasing, UniCredit Leasing

Corporation pune la dispoziţie şi brokerajul în asigurări, prin intermediul companiei afiliate,
UniCredit Insurance Broker. De asemenea, compania UniCredit Leasing Fleet Management
oferă leasing operaţional precum şi serviciul de gestionare a flotelor de autovehicule 49.

Pe pagina oline a băncii se găseşte o secţiune special denumită Simulator Leasing,

care ajută IMM-urile de a calcula ratele unui astfel de contract pentru luarea unor decizii
benefice întreprinderilor.

4. Împrumuturile de exploatare

4.1. Creditele de trezorerie

Creditele de trezorerie reprezintă împrumuturi pe un termen de până la un an

contractate de către IMM-uri pentru accesul imediat la lichidităţi necesar stingeri unor datorii
urgente, cum ar fi plata salariilor, a impozitelor sau plata facturilor, iar scopul lor princiapl este
acoperirea golurilor de casă şi remedierea dezechilibrelor disfuncţionale.

Creditele de trezotierie pot fi numite şi finanţare a cheltuielilor curente, necesare unei

firme pentru derularea activităţii şi menţinerea pe piaţă. Pentru a sprijini şi a ajuta ca afacerile

49
UniCredit Leasing Corporation IFN S.A. – www.unicredit.ro - link, 12.12.2019.
75
să crească, UniCredit Bank pune la dispoziţia clientilor săi persoane juridice Linia de Credit
Personalizată pentru afaceri mici şi mijlocii.

Alegerea linia de credit personalizata pe termen de 12 luni oferă posibilitatea prelungirii

la scadenta, pentru care utilizarile si rambursarile pot fi efectuate cu usurinta prin intermediul
serviciului BusinessNet.

Avantajele liniei de credit personalizate:

 Accesibilitate: ai acces la bani pentru nevoile pe termen scurt, generate de desfaurarea

activitatii, pentru a acoperi decalajul dintre incasari si plati, pentru a plati furnizorii,
utilitatile sau alte cheltuieli curente.
 Flexibilitate: Disponibila in lei, euro sau dolari, cat si multivaluta in functie de activitatea
si nevoile companiei tale.
 Evidenta mai buna a lichiditatii: se pot utiliza banii in orice cont curent si rambursarile
se pot face din orice cont curent, permitand evidentierea sumelor incasate sau platite in
conturi distincte.
 Disponibilitate: cererile de utilizare sau rambursare si documentatia justificativa, daca
este cazul, pot fi transmise la Banca cu usurinta prin intermediul serviciului
BusinessNet.50
4.2. Garanțiile

Pentru a putea evita anumite riscuri în cazul ramburării creditelor acordate, cum ar fi
nerespectarea obligaţiei rezultate din contrat de plată a ratelor şi dobânzilor aferente, o bancă
se va asigura prin solicitarea de la contractanţi a unor garanţii asiguratorii. Valoarea garanţiilor
cerute de către bancă trebuie să fie egală sau mai mare decât creditul contractat. Condorm
reglementărilor legale şi normelor de creditare, garanţiile recunoscute de o bancă pot fi reale
sau persoanle.

a) Garanţiile reale sunt acele bunuri individualizate cu scopul garantării creditului şi

sunt unicele garanţii care asigură băncii un privilegiu în raport cu ceilalţi creditori,
şi se îmbracă forma de gaj sau ipotecă.

Gajul reprezintă un surplus al contracului de credit prin intermediul căruia se remite

instituţiei bancare un bun mobil pentru garantarea obligaţiilor aferente creditului. Acestea poate
fi de două tipuri: gaj cu deposedare (amanet) sau gaj fără deposedare.

Ipoteca presupune o garanţie imobiliară şi nu presupune deposedarea de către cel ce o

deţine şi poate fi constituită de către debitor sau o terţă peroană numită garant.

b) Garanţiile persoanle presupun nişte angajamente luate de o persoană

fizică/juridică care îşi asumă obligaţiile debitorului în cazul de neplată a acestuia
şi mai poate fi numită fidejusiune sau cauţiune.

Pentru a contracta un credit se poate apela şi la alte garanţii, cum ar fi depozitele în lei sau
în valută care pot fi constutuite atât de cel de contractează împrumutul, cât şi de o terţă
persoană exclusiv cu scopul garantării creditului.

50
Finantare cheltuieli curente – www.unicredit.ro - link, 17.12.2019.
76
5. Finanțarea gestiunii clienților

5.1. Scontul comercial

Scontul comercial presupune o operaţiune facultativă prin care o bancă plăteşte efectul de
comerţ mai înainte de scadenţa lui şi dobândeşte proprietatea asupra acestuia prin efectul unui
gir translativ. Deci, scontul poate fi privit şi ca un gir special, numai că are 3 particularităţi:

 se face numai în favoarea sau către o societate bancară;

 se face contra plată;
 fară a fi un gir parţial (care este nul), girul de scont produce o plată parţială pentru că
banca de scont deduce din valoarea nominală a efectului de comerţ o sumă
remuneratorie, care poate fi egală cu dobânda ce ar fi realizat-o utilizând suma plătită
pentru creditul comercial până la scadenţă.
Banca joacă rolul trasului. Ea se substituie beneficiarului scontului şi va putea executa
efectul de comerţ ca orice deţinător legitim, dar ea, plătind anticipat, îl creditează pe beneficiarul
scontului. Suma astfel dedusă se numeste „scont”. Se mai utilizează şi expresia „rată a
scontului” sau „rată a dobânzii scontului”, pentru că ea poate fi exprimată şi ca un procent din
valoarea nominală. Când la scont se adaugă şi un comision, suma astfel rezultată se numeste
„agio-s”.

Scontul commercial se clasifică, după cum urmează:

1) După calitatea băncii de scont, avem:

a) scontul oficial, care este cel practicat de BNR în favoarea băncilor comerciale care îşi
scontează efectele de comerţ din portofoliu pentru a obţine lichiditate, masă monetară.
În realitate, ne aflăm în faţa unei operaţiuni de rescontare pentru că, de regulă, efectele
de comerţ deţinute de bănci sunt obţinute printr-un prim scont. Taxa de scont sau de
rescont ori rata scontului, stabilită de BNR este, de regulă, o rată de referinţă pentru rata
dobânzii la creditele comerciale. Taxa de scont este mai mare decât dobânda pieţei
creditelor. Aceasta operaţiune de scontare se realizează conform unei proceduri
reglementate de BNR şi face obiectul unei politici monetare pe care o construieşte şi
conduce banca centrală.

b) scontul comercial este scontul pe care băncile comerciale îl practică în favoarea

comercianţilor care deţin efecte de comerţ. În practica occidentală, când scontul priveşte
obligaţiuni, titluri de stat, se vorbeşte despre „scontul lombard”.

2) În raport de data şi modalitatea remiterii valorii rezultate din scontare, avem:

a. scont prin casă, caz în care valoarea rezultată prin scontare se plăteşte imediat;

b. credit de scont, când banca deschide o linie de credit pentru valoarea rezultată din
scontare51.

51
Operaţiuni cu efecte de comerţ – www.stiucum.ro - link, 18.12.2019.
77
 5.2. Factoring

Contractul de factoring presupune un contract comercial care implică o instituţie

bancară în încasarea facturilor şi poarta numele de factor, iar celălalt participant este repezentat
de o societate comercială, în cazul nostru un IMM denumit aderent.

Aderentul are scopul de a-și încasa prețul facturilor înainte scadenței, în timp ce
factorul vrea să câştige un beneficiu determinat de un procent din facturile pe care le
decontează în avans. În operaţiunea de factoring face parte și clientul care este informat că
urmează să achite facturile la termen factorului. Companiile de factoring au în componenţa
activităţilor sale şi administrarea și managementul facturilor deţinute de către clienților, de
asemenea se ocupă şi de asigurări împotriva riscurilor de neachitare a debitorilor.

Serviciile de factoring pot fi utile oricărei companii care livrează marfă sau prestează servicii
cu plata la termen sau care, prin natura ei, este, mai degrabă, un cumpărător/debitor cu plata la
termen.

Serviciile pe care le oferă UniCredit Bank la dispoziţia IMM-urilor sunt:

 factoring intern;
 factoring de export;
 factoring de import;
 reverse factoring.52

Factoringul reprezintă un contract bilateral, comutativ, cu titlu oneros, consensual şi cu

executare succesivă. De asemenea, este un contract cu un caracter intuit – personae pentru
aderent. În plus, contractual dat cuprinde şi clauze de exclusivitate în beneficiul factorului căruia
aderentul îi oferă totalitatea creanţelor sale. Acest contract îndeplineşte un rol dublu, de
instrument de financiar pe termen scurt şi instrument de gestiune comercială.

5.3. Comerțul internațional

Comerţul internaţional este definit ca fiind schimurile de bucuri şi servicii care presupun
trecerea graniţelor vamale a cel puţin două state, operaţiuni ce stau la baza experienţei
interdependenţelor economice dintre statele lumii. Condiţia de bază pentru ca o astfel de
operaţiune să fie înregistrată ca act de comerţ internaţional este ca agenţii economici
participanţi să provină din state diferite, astfel încât operaţiunea economică desfăşurată de ei să
genereze cele două fluxuri ce alcătuiesc comerţul internaţional – exportul şi importul.

Componentele comerţului exterior ale unui stat realizat de către societăţile comerciale
sunt exporturile, importurile şi reexporturile. Pentru a întelege caracterul universal, practic
atotcuprinzător, al comerţului internaţional este suficient să analizăm cele patru categorii de
elemente care sunt comercializate pe plan internaţional sau care tranzitează graniţele în scopul
comercializării. Aceste categorii sunt:

 mărfuri – includ toate tipurile de bunuri tangibile;

 servicii – includ activităţi precum turismul, operaţiuni bancare sau

telecomunicaţiile;
52
Factoring – www.unicredit.ro - link, 18.12.2019.
78
  proprietatea intelectuală - are în vedere comerţul şi investiţiile în domeniile
ideilor şi creativităţii, folosind noţiuni precum drepturi de autor, desene
industriale, drepturi ale artiştilor;

 investiţii străine directe – aceste investiţii se realizează atunci când o firmă dintr-
o ţară înfiinţează sau cumpără o firmă dintr-o altă ţară. Acest tip de operaţiuni
economice reprezintă o alternativă tot mai importantă în cadrul comerţului
internaţional clasic bazat pe export şi import şi constituie cea mai concretă formă
de manifestare a globalizării.53

6. Procedura de insolvență la persone juridice

Insolvenţa este definită în Legea nr. 85/2014 ca fiind starea patrimoniului debitorului care
se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe,
lichide şi exigibile.

Respectând art.4 din Legea nr. 85/2014, procedura insolvenţei si procedruile de

prevenire a insolvenţei au la bază următoarele principii fundamentale:

• maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor;

• acordarea unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin
intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare
judiciară;
• qsigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare şi
derularea procedurii într-un timp util şi rezonabil, într-o manieră obiectivă şi imparţială, cu
un minim de costuri;
• asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelaşi rang;
• asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi previzibilitate în procedură;
• recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a
creaţelor, având la bază un set de reguli clar determinate ţi uniform aplicabile;
• limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente
financiare derivate;
• asigurarea accesului la surse de finanţare în procedurile de prevenire a insolvenţei, în
perioada de observaţie şi de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru
protejarea acestor creanţe;
• fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu
asigurarea unui tratament egal între creditorii de acelaşi rang, a cunoaşterii prioritătilor
comparative şi a acceptării unei decizii a majorităţii;
• valorificarea în timp util şi într-o manieră cât mai eficientă a activelor;
• în cazul grupului de societăţi, coordonarea procedurilor de insolvenţă, în scopul abordării
integrate a acestora.
Căile de realizare a procedurii insolvenţei:

53
Dobre, Claudia, Comerţul Internaţional, Editura UNIVERSITARIA, Craiova, 2013, Editura PROUNIVERSITARIA,
Bucureşti, 2013, p. 10-11.

79
PROCEDURA GENERALĂ este procedura de insolvenţă prin care un debitor intră, după
perioada de observaţie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura
falimentului sau separat, numai în reorganizare judiciară, ori doar în procedura falimentului

PROCEDURA SIMPLIFICATA este procedura de insolvenţă prevăzută de Legea nr. 85/2014

prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile intră direct în procedura falimentului, fie odată cu
deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maxim 20 de zile 54.

Figura 6.1. – Participanţii la procedural isolvenţei

Istanţele judecătoreşti

Curtea
Participanţii la procedura inscolvaţei de apel

Judecătorul - sindic

Lichidatorul

Tribunaluljudiciar
Administratorul

Sursă: Prelucrare proprie

Capitolul 6: Răspunderea băncii (secret bancar, deontologie, cod etică)

1. Neconformitatea
54
Procedura insolvenţei – www.blog.avocatoo.ro - link, 19.12.2019.
80
 Neconformitatea presupune situaţia în care o societate bancară îşi derulează activitatea pe
piaţă nu conform cerinţelor şi normelor legale prevăzute de către Banca Naţională a României.
Cerinţele la care sunt supuse băncile prezintă o aşteptare sau o obligativitate, şi pot veni nu
doar din partea organismelor ce supraveghează şi reglementează sectorul bancar, ci şi din
partea clienţilor.

1.1. Obiective și rezultate

În rândul obiectivele de conformitatate ce trebuie însuşite de către instituţia bancară în

derularea activităţii sale, se numără:

• aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă şi în

domeniul situaţiilor de urgenţă;

• aplicarea programului de cunoaştere a clientelei;

• aplicarea normelor de asigurare a securităţii informaţiilor bancare;

• avizarea conducerii băncii asupra obligaţiilor de asigurare a conformării;

• asistarea conducerii băncii în dezvoltarea Programului de conformitate;

• efectuarea instruirii personalului băncii;

• monitorizarea conformităţii şi raportarea neconformării;

• îndeplinirea rolului ofiţerului de conformitate în domeniul prevenirii spălării banilor

şi finanţării actelor de terorism;

• acordarea de consultanţă personalului băncii;

• aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă şi în

domeniul situaţiilor de urgenţă, programul de cunoaştere a clientelei şi norme de asigurare a
securităţii informaţiilor bancare.

1.2. Consecințele riscului de neconformitate

Fiecare abatere de la conformitatea şi Condul de Etică trage după sine anumite consecinţe,
acestea fiind evaluate în dependenţă de gradul de neconformitate şi încălcare a regulamentului.
Riscul de neconformitate presupune nişte sancţiuni care pot fi diferite, cum ar fi sancţiuni
disciplinare, sancţiuni administrative sau sancţiuni materiale.

1.3. Domenii acoperite de conformitate

Conformitatea acoperă următoarele categorii de domenii:

 Antifrauda, guvernanţa şi etica;

 Auditul, controlul intern şi fiscalitatea;

 Creditarea şi analiza financiară;

 Managementul riscului şi prudenţialitatea;

81
  Pieţele financiare şi trezoreria;

 Produsele şi operaţiunile financiar-bancare;

 IT&C şi securitate.

2. Răspunderea civilă și penală a băncii

2.1. Elementele constitutive ale răspunderii civile

Răspunderea civilă nu este altceva decât un raport juridic obligaţional pe baza căriua o
instituţie bancară este supusă repare un perjudiciu adus unei persoane.

Principiile ce stau la baza răspunderii juridice civile sunt:

a. principiul reparării integrale a prejudiciului - în procesul de reparare prejudiciului intervine

instanţa de judecată care stabileşte felul şi modul despăgubirii, şi obligând vonovatulsă
pună la dispoziţie un bun de acelaşi gen şi de aceeaşi calitate, să repare bunul pe care l-
a deteriorat ori să compenseze integral, prin echivalent bănesc, prejudiciul cauzat,
cuantumul echivalentului bănesc fiind stabilit de instanţa de judecată, în dependenţă de
întinderea prejudiciului de la data pronunţării hotărârii.
b. principiul reparării în natură a prejudiciului - presupune orice activitate sau operaţiune
materială care se poate concretiza în restituirea bunurilor însuşite pe nedrept, înlocuirea
bunului distrus cu altul de acelaşi gen, înlăturarea defecţiunilor aduse unui bun,
distrugerea sau ridicarea lucrărilor făcute cu încălcarea regulilor altuia.

Există două forme juridice civile: delictuală şi contractuală.

Răspunderea contractuală se fundamentează pe ideea că orice persoană trebuie să

răspundă pentru faptele sale sau anumite persoane trebuie să repare prejudiciul cauzat alteia,
reprezentînd o garantare.

Răspunderea delictuală se fundamentează pe ideea că cel care a cauzat unei persoane

un prejudiciu va trebui să-l repare în cazul în care fapta este săvîrşită cu vinovăţie, sau în
anumite situaţii, anumite persoane vor răspunde pentru prejudiciile cauzate de către alte
persoane sau lucruri, care, la rîndul lor, reprezintă o garanţie pentru acestea. 55

2.2. Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile

55
Răspunderea juridică civilă – www.revista.universuljuridic.ro - link, 18.12.2019.
82
 Cazurile de aplicare a răspunderii judiciare civile are loc atunci când nu se respectă
obligaţiile contractuale de către instituţiile bancare, cum ar fi:

 reducerea sau anularea unui credit acordat fără justificări;

 neverificarea efectelor de comerţ înaintea realizării procesului de plată;

 prezentarea cu întârziere a unor efecte de comerţ la plată din vina băncii;

 neplata unui cec ce prezintă acoperirea suficientă;

 efectuarea plăţii unui efect de comeţ în situaţiile în care s-a realizat opoziţia în
formă legală a acestuia etc.

2.3. Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale

Răspunderea penală este o formă raspunderii juridice, ea intervenind în cazul săvârşirii unor
fapte antisociale grave, denumite generiv infracţiuni.

Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de
legea penală, fiind singurul temei al răspunderii penale. Acţiunea penală are ca ragerea la
răspunederea penală a persoanei vinovate de săvârşirea unei infacţiuni. Infacţiunile se
pedepsesc cu închisoare, cu amendă, alături de care se pot aplica şi alte pedepde, cum ar fi
confiscarea averii.

Organele de cotrol financiar, ca organe de constatare a infracţiunilor, au obligaţia să

procedeze la luarea de declaraţii de la făptuitori şi de la martori, să întocmească proces –
verbal despre împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunilor, să sesiseze de îndată organul
de cercetare penală şi să ia măsuri să nu dispară unele informaţii, corpul delict şi orice alte
mijloace de probă.56

Condiţiile de aplicabilitate a răspunderii penale sunt determinate de derularea unor

acţiuni, cum ar fi:

 Infracţiunile legate de activitatea de gestiune;

 Infracţiuni asupra patrimoniului;

 Infracţiuni de serviciu;

 Infracţiuni de fals;

 Infracţiuni cu privire la întreprinderi;

 Infracţiuni din domeniul protecţiei populaţiei contra unor fapte comerciale ilicite.

2.4. Cazuri de derogare de răspundere

56
Mihălescu, Sorin, Control financiar – bancar, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2018, p.193-194.
83
 În cadrul UniCredit Bank Păcurari nu au avut loc cazuri de derogare de răspundere, astfel
nu avem ce prezenta la subcapitolul dat.

3. Deontologia

Băncile au un rol și responsabilități atât față de clienții direcți, cât și față de societate. Aceste
înstituţii de bancare deţin un rol important în intermediera dintre clienții solicitanți de fonduri și
deponenți, participând prin investiții și împrumuturi la aducerea resurselor financiare în
economie. În acest mod, deţinând o responsabilitate socială este foarte important respectarea
principiilor eticii bancare și desfășurarea activității bancare într-un mod capabil, determinate de
deotologia şi Codul de Etică Bancară stabilit de către Asociaţia Română a Băncilor. Clienții şi
toţi cei care interacţionează cu sistemul bancar au nevoie de bănci de încredere care pun
accent pe o bună calitate aserviciilor oferite.

3.1. Principalele obligații

Conform Codului de Conduită adoptat şi pus în aplicare de către Asociaţia Română a

Băncilor, industria bancară are obligativitatea să:

 concretizeze noţiunea de bune practici bancare şi să aducă la cunoştinţă

clienţilor, angajaţilor din domeniul bancar şi altor grupuri de interes regulile de
conduită ce trebuie urmate;

 să promoveze o conduită adecvată a angajaţilor băncilor faţă de clienţi, autorităţi,

sectorul financiar – bancar, comunitatea de afaceri;

 să întăreascp încrederea clienţilor în sectorul financiar – bancar în ansamblul

său;

 să susţină o concurenţă loială pe piaţa financiar – bancară în care băncile să

funcţioneze într-un mediu concurenţial normal adaptat la condiţiile pieţei;

 să promoveze un dialog onest şi deschis, bazat pe întelegere, respectul reciproc

şi libertatea de alegere, în cadrul comunităţii bancare, în special în relaţia cu
autorităţile publice şi ceilalţi participanţi pe piaţă.

Angajaţii din domeniul financiar – bancar îşi vor exercita activitatea cu bună-credinţă,
potrivit uzanţelor oneste, cu decenţă şi cu respectarea intereselor părţilor implicate. Băncile vor
evita orice acţiuni denigrante cu privire la orice persoane fizice, persoane juridice, organizaţii
sau autorităţi şi în special cu privire la concurenţi şi activitatea sau clienţii acestora şi vor
respecta cerinţele unei concurenţe loiale 57. Principiile de bază pe care se vor baza toţi
participanţii din sectorul bancar vor fi reciprocitatea, încrederea şi trasparenţa.

3.2. Loialitatea față de angajator

57
Codul de Condiută ARB – www.arb.ro - link, 19.12.2019.
84
 Relaţia dintre bănci şi angajaţi se bazează pe profesionalism şi respect reciproc, astfel
banca va promova diversitatea la locul de muncă şi va evita orice tip de dicriminare în politica
de recrutare.

Pentru evitarea conflictelor de interes, şi evidenţierea loialităţii angajaţilor faţă de angajator,

aceştea trebuie să aibă un comportanet integru care ar presupune:

 să fie oneşti şi demni de încredere în desfăşurarea activităţii;

 în desfăşurarea activităţii, să nu umrărească obţinerea unor interese financiare

sau personale de orice altă natură nejustificate şi să acţionezedoar în interesul
băncii pentru care lucrează, al acţionarilor acesteia şi al clienţilor;

 să nu urmărească un interes personal în rezultatul serviciului furnizat clientului

sau al unei tranzacţii efectuate în contul clientului, care să fie diferit de interesul
clientului;

 să nu împrumute bani din surselor lor proprii clienţilor băncii şi să nu se

împrumute din fondurile clienţilor;

 să nu ofere alte servicii decât cele ale băncii;

 să nu participe cu scopul de a obţine un beneficiu propriu, direct sau indirect,

contrar legii, la tranzacţiile la care participă;

 să nu folosească bunurile sau însemnele băncii în scopuri personale şi să nu

angajeze numele băncii în afaceri personale 58.

Loialitatea agajaţilor faţă de instituţiile bancare în cadrul cărora muncesc este în strânsă
legatură cu etica şi conduita bancă.

3.3. Respectarea legilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește

spălarea banilor

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combatrea spălării banilor şi finanţarea terorismului,
precum şi pentru modificarea şi combatrea unor acte normative instituie cadrul naţional de
prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care include, fără a se
limita la acestea, următoarele categorii de autorităţi şi instituţii:

 organele de urmărire penală;

 autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii de reglementare, informare şi control în domeniu,

precum unitatea de informaţii financiare a României, autorităţi cu atribuţii de control
financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal, autoritatea vamală;

58
Codul de Condiută ARB – www.arb.ro - link, 19.12.2019.

85
  organe de stat specializate în activitatea de informaţii din Legea nr. 51/1991 privind
securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare;

 autorităţi administrative autonome şi instituţii cu rol de reglementare şi supraveghere

sectorială şi control al entităţilor raportoare, precum Banca Naţională a României,
Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

  Unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi

Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul.  Oficiul este autoritatea care
coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel
naţional, evaluare care se realizează în cooperare cu alte autorităţile şi instituţiile, cu asigurarea
protecţiei datelor cu caracter personal.59

3.4. Concluzie

UniCedit Banck Păcurari este o agenţie care resprectă în totalmente condul de etică bancar,
angajaţii acesteia reprezentând loialitate nu doar faţă de angajator, dar şi faţă de clientelă,
astfel ajutând la fidelizarea acestea. Scopul principal al unităţii bancare este de a atrage clienţi
şi a ajunge printre rândurile băncilor preferate, astfel atitudinea pe care o posedă în cadrul
mediului de lucru este una plăcută şi profesională. Toate acţiunile derulate de către bancă sunt
în conformitate cu legile şi reglementările în viguare, prezentând o vigilenţă deosebită în cazul
unor situaţii de suspiciune, acţionând după regulile deontologiei bancare.

4. Secretul profesional

Banca are obligaţia să păstreze confidențialitatea asupra tuturor faptelor, datelor și

informațiilor referitoare la activitatea desfășurată, precum și asupra oricărui fapt, dată sau
informație, aflate la dispoziția sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea,
relațiile personale sau de afaceri ale clienților ori informații referitoare la conturile clienților -
solduri, rulaje, operațiuni derulate - la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienții.

Orice membru al consiliului de administrație al unei instituții de credit, directorii, angajații

acesteia și orice persoană care, sub o formă sau alta, participă la administrarea, conducerea ori
activitatea instituției de credit au obligația să păstreze confidențialitatea asupra oricărui fapt,
date sau informații.

Obligația de păstrare a secretului profesional în domeniul bancar nu poate fi opusă unei

autorități competente în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere la nivel individual sau,
după caz, consolidat ori subconsolidat.

Informații de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate
de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în următoarele situații:

Legea nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului, precum şi pentru
59

modificarea şi completarea unor acte normative (publicată în M.Of. nr.589/18.06.2019).

86
  la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților
legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;

 în cazurile în care instituția de credit justifică un interes legitim;

 la solicitarea scrisă a altor autorități sau instituții ori din oficiu, dacă prin lege specială
aceste autorități sau instituții sunt îndrituite, în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor specifice,
să solicite și/sau să primească astfel de informații și sunt identificate clar informațiile care
pot fi furnizate de către instituțiile de credit în acest scop;

 la solicitarea scrisă a soțului titularului de cont, atunci când face dovada că a introdus în
instanța o cerere de împărțire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanței;

 la solicitarea instanței, în scopul soluționării diferitelor cauze deduse judecății.

Instituțiile de credit sunt obligate să furnizeze informații de natura secretului bancar, după
începerea urmăririi penale împotriva unui client, la solicitarea scrisă a procurorului sau a
instanței judecătorești ori, după caz, a organelor de cercetare penală, cu autorizarea
procurorului.

Fiecare instituție de credit întocmește și păstrează la sediul social sau la sucursalele

acesteia un exemplar al documentelor contractuale, documentația internă aferentă tranzacțiilor
derulate, evidența zilnică a înregistrărilor pentru fiecare client din care să rezulte cel puțin
caracteristicile tranzacțiilor derulate și soldul datorat clientului sau instituției de credit și orice
informații privitoare la relațiile sale de afaceri cu clienții și cu alte persoane pe care Banca
Națională a României le poate prevedea prin reglementări 60.

5. Lupta împotriva spălării banilor

5.1. Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activități criminale

Există mai multe modalităţi practicate de spălare a banilor, surse financiare provenite
din derularea unor activităţi considerate infracţiuni şi care sunt introduse în sistemul financiar.
Cel mai utilizat mod de spălare a banilor are lor prin derularea a 3 faze care cuprind diferite
tranzacţii, însă prezintă un sigur proces. Cele trei faze sunt:

1. Plasarea - presupune intoducerea inițială a banilor murdari în sistemul financiar.

această fază are două scopuri: scutește infractorul să nu dețină și păstreze sume
mari de bani; și plasează banii în sistemul financiar legal. În etapa de plasare,
spălătorii de bani sunt cei mai vulnerabili la a fi prinși, deoarece procesul de
plasare unor sume mari de bani în sistemul financiar legal poate crea suspiciuni
organelor oficiale. Plasarea banilor dobândiţi prin infracțiunii se poate realiza în
mai multe moduri.De exemplu: rambursare a creditului, rambursarea
împrumuturilor sau a cardurilor de credit cu venituri ilegale, jocuri de noroc,
contrabandă cu valută, mișcarea fizică a monedelor ilegale sau a instrumentelor
monetare peste graniță, schimburi valutare, achiziționarea de bani străini cu
Ordonanţa de Urgenţă nr.99/2006 privin secretul profesional în domeniul bancar şi relaţia cu clientela –
60

www.legea5.ro - link, 18.12.2019.

87
 fonduri ilegale prin schimburi valutare, folosirea unei afaceri legitime concentrate
în numerar pentru a combina fondurile murdare cu încasările legale ale
vânzărilor din ziua respective.

2. Stratificarea - este cea mai complexă și implică adesea mișcarea internațională a

fondurilor. Scopul principal al acestei etape este separarea banilor iliciţi de sursa
sa. Acest lucru se realizează prin stratificarea sofisticată a tranzacțiilor financiare
care ascund traseul de audit și împiedică legătura cu infracțiunea inițială.

3. Integrarea - etapa finală a procesului de spălare de bani., şi presupune momentul

în care banii sunt returnați infractorului din ceea ce par a fi surse legitime. Au fost
plasate inițial ca numerar și stratificate printr-o serie de tranzacții financiare,
încasările penale sunt acum complet integrate în sistemul financiar și pot fi
utilizate în orice scop. Există moduri diferite în care banii spălați pot fi integrați
înapoi la îndemâna criminalilor într-un mod ce nu atrage atenţia şi este
considerat legal. De exemplu, achizițiile de proprietăți, lucrări de artă, bijuterii sau
automobile scumpe.

5.2. Obligațiile instituțiilor de credit

Paşii de urmat a unei bănci în scopul prevenirii spălarăă de bani şi afinanţării diferitor
acte de terorism.

1) Etapa ce se referă la politica de identificare şi aprobare a clienţilor.

 politică de aporbare şi acceptare a cilenţilor;
 procese identificării clientelei şi încadrarea acestora în diferite categorii de risc;
 criterii speciale pentru idetificarea clenţilor, care vizează: localizarea beneficiarului
real ce deţine fondurile, operaţiuni cu numerar, operaţiuni suspecte, operaţiuni
interconectate, tranzacţii şi trasferuri realizate fără prezenţă fizică.

2) Etapa ce vizează urmărirea tranzacţiilor cu scopul identificării operaţiunilor suspecte, celor

interconectate sau cu sume ce depăşesc 10 000 EUR.

3) Etapa verificării şi raportării

În etapa de verificare se întreprind măsurile de verificare şi completare a informaţiilor

obţinute despre operaţiunile care au fost identificate ca fiind suspecte.

De asemenea se stabilesc concluziilor finale despre tranzacţiilor care prezintă indici de

suspiciune în raport cu activitatea bancară curentă desfăşurată de client, se va întocmi
Raportului de Tranzacţii Suspecte (RTS) ce va fi înaintat către ofiţerii de conformitate care fac
parte din cadrul structurii de resort. Raportul de tranzacţii suspecte va fi întocmit de fiecare dată
când există suspecţii în legatură cu natura tranzacţiilor cerute şi efectuate de către clienţi.

88
 5.3. Organismele de control

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Unitatea de Informaţii

Financiare a României (FIU) de tip administrativ, cu rol de lider în elaborarea, coordonarea şi
implimentarea sistemului naţional de combatere a spălării bancilor şi finanţării terorismului.

Funcţiile de bază ale Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în

conformitate cu prevederile legale în materie, respectiv Legea nr. 656/2002, republicată, şi H.G.
nr. 1599/2008, sunt următoarele:

 Supravegherea, verificarea şi controlul entităţilor raportoare care nu sunt

supravegheate de o altă autoritate de supraveghere prudenţială, a cărei implementare
constă în totalitatea activităţilor de evaluare şi monitorizare sistematică a indicatorilor de
risc de spălare de bani realizate la sediul Oficiului;

 Primirea, procesarea şi analiza cererilor de informaţii. În scopul efectuării unor

analize complexe, cât mai ample care implică tranzacţii financiare cu elemente de
extraneitate, FIU România activează pe plan internaţional, punând accentul pe
intensificarea schimbului de informaţii cu instituţiile străine care au funcţii asemănătoare;
 Managementul resurselor umane, financiare şi contabile şi realizarea activităţii de
audit public intern.61

6. Cariere profesionale în industria bancară

6.1. Pregătirea dosarului personal în vederea participării la un interviu de angajare

în industria bancară

Dosarul personal realizat în vederea participării la un interviu de angajare pe un post

vacant din cadrul instituţiei bancare UniCredit Bank conţine documentele enunţate la
următoarele subcapitole şi se regăsesc la anexe.

6.2. Modele de scrisori de motivație și de recomandare utilizate în practica bancară

Aceste scrisori se regăsesc la anexe pentru fiecare membru al echipei.

6.3. Redactarea unui CV profesional destinat accederii în industria bancară

Se regăsesc la anexe.

6.4. Simularea completării unei cereri de angajare în industria bancară (cu

respectarea GDPR)

61
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – www.onpcsb.ro - link, 20.12.2019.
89
Se regăsesc la anexe.

90
Bibliografie

1. Cărți
1.1. Bostan, Ionel, Sistemul Bancar – organizare, funcționare, control intern și audit,
Editura TipoMoldova, Iași, 2010;
1.2. Căpraru, Bogdan, Activitatea Bancară – sisteme, operațiuni și practici, Editura C. H.
Beck, București, 2014;
1.3. Căpraru, Bogdan, Retail Banking, Editura C.H. Beck, București, 2009;
1.4. Cocriș, Vasile, Roman, Angela, Chirleșan, Dan, Dornescu, Valeriu, Stoica, Ovidiu,
Monedă și credit – Siteze și aplicații practive, Editura Universității ”Alexandru Ioan
Cuza”, Iași, 2013;
1.5. Dedu, Vasile, Enciu, Adrian, Ghencea, Stănel, Produse și servicii bancare, Corporate
și retail bancar, principii și tehnici de analiză, creditare, monitorizare, trezorerie, plăți
economice, Editura ASE, București, 2008;
1.6. Dobre, Claudia, Comerţul Internaţional, Editura UNIVERSITARIA, Craiova, 2013,
Editura PROUNIVERSITARIA, Bucureşti, 2013;
1.7. Dornescu, Valeriu, Finanţarea investiţiilor, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, 2009;
1.8. Mihăescu, Sorin V., Controlul financiar-bancar, Ediția a 5-a revizuită și adăugită,
Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2018;
1.9. Purcaru, Ion, Matematici financiare, Editura Economică, București, 1998;
1.10. Trenca, Ioan I., Metode și tehnici bancare – principii, reglementări, experiențe, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2008;
1.11. Vasiliscu, Ion, Românu, Ion, Dicţionar de investiţii, Editura Lumina Lux, Bucureşti,
2003;

2. Reviste de specialitate
2.1. Răspunderea juridică civilă – www.revista.universuljuridic.ro – link, 18.12.2019.

3. Legislație
3.1. Legea 287/2009 privind noul Cod Civil, Capitolul 1, Secțiunea a 2-a, art. 39;
3.2. Legea nr. 151/2015 privind insolvența persoanelor fizice;
3.3. Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie;
3.4. Legea nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea
terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
(publicată în M.Of. nr.589/18.06.2019);
3.5. Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României (publicată în M.Of.
nr. Partea I 582/30.06.2004);
3.6. Norma nr. 10 din 27/07/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate
persoanelor fizice, www.bnr.ro – link, 10.12.2019;
3.7. Norma nr. 15 din 18/12/2003 privind limitarea riscului de credit la creditul de consum,
www.bnr.ro – link, 10.12.2019;
3.8. O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru
obligații bănești;
3.9. Ordonanţa de Urgenţă nr.99/2006 privin secretul profesional în domeniul bancar şi
relaţia cu clientela – www.legea5.ro – link, 18.12.2019.

91
4. WEB-ografie
4.1. Asociația Română a Băncilor, Despre ROBOR - ce este, cum se calculează, ce îl
influențează, www.arb.ro – link, 18.12.2019;
4.2. BNR, Rata dobânzii de politică monetară și ratele facilităților permanente, www.bnr.ro
– link, 16.12.2019;
4.3. Codul de Condiută ARB – www.arb.ro – link, 19.12.2019;
4.4. Eonia, www.euribor-rates.eu – link, 18.12.2019;
4.5. Euribor, www.euribor-rates.eu – link, 18.12.2019;
4.6. Factoring – www.unicredit.ro – link, 18.12.2019;
4.7. Finantare cheltuieli curente – www.unicredit.ro – link, 17.12.2019;
4.8. Iurcu, Vera, Ce este un credit punte și la ce te ajută?, www.start-up.ro – link,
14.12.2019;
4.9. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – www.onpcsb.ro – link,
20.12.2019;
4.10. Operaţiuni cu efecte de comerţ – www.stiucum.ro - link, 18.12.2019;
4.11. Procedura insolvenţei – www.blog.avocatoo.ro – link, 19.12.2019;
4.12. Supravegherea prudenţială – www.bnr.ro - link, 06.12.2019.

92