Sunteți pe pagina 1din 5

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
Portofoliu la chimie
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
Strungaru Alexandra

ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
a IX a E

Prof. Slatineanu Tamara

klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz
xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjk
FORMULE CHIMICE

ACIZI

Denumire   Formula chimică Tipul legăturii


Acid clorhidric HCl Covalenta polara
Acid bromhidric HBr Covalenta polara

Acid sulfhidric H2S Covalenta polara

Acid azotic HNO3  Covalenta polara

Acid sulfuric H2SO4 Covalenta polara

Acid carbonic H2CO3 Covalenta polara

Acid fosforic H3PO4 Covalenta polara

BAZE ( HIDROXIZI)

Denumire   Formula chimică Tipul legăturii


Hidroxid de sodiu NaOH ionică
Hidroxid de potasiu KOH ionică

Hidroxid de amoniu NH4OH ionică

Amoniac NH3 Covalenta polara


Hidroxid de magneziu Mg(OH)2 ionică

Hidroxid de calciu Ca(OH)2 ionică

Hidroxid de aluminiu Al(OH)3 ionică

OXIZI

Denumire   Formula chimică Tipul legăturii


Oxid de sodiu Na2O ionică

Oxid de potasiu K2O ionică

Oxid de magneziu MgO ionică

Oxid de calciu CaO ionică

Oxid de aluminiu Al2O3 ionică

Oxid de fier(III) Fe(OH)3 ionică


Oxid de fier(II) Fe(OH)2 ionică

SARURI

Denumire   Formula chimică Tipul legăturii


Clorura de sodiu NaCl ionică

Iodura de potasiu KI ionică

Clorura de magneziu MgCl2 ionică

Sulfura de calciu CaS ionică

Bromură de aluminiu AlBr3 ionică

Clorură de fier(III) FeCl3 ionică

Sulfat de fier(II) FeSO4 ionică

Sulfat de sodiu Na2SO4 ionică

Carbonat de calciu CaCO3 ionică

Azotat de potasiu KNO3 ionică

Referat despre hibernarea animalelor


Am putea spune ca este un fenomen original prin care animalele lupta
impotriva frigului, asigurandu-si astfel posibilitatea de a supravietui intr-
o anumita letargie, renuntand la comportarea obisnuita de a emigra in
alte regiuni mai calduroase ale globului.
Se stie cand vremea friguroasa isi face simtita prezenta, unele
animale, cum sunt: liliacul,harciogul, marmota, ariciul etc. dorm luni
intregi, desteptandu-se o data cu venirea primaverii.
Hibernarea este o practica raspandita in randul unor animale salbatice,
prin care acestea petrec o parte a sezonului rece intr-o stare mai mult sau
mai putin de adormire, care,aparent, le protejeaza de frig, atunci cand
temperatura corpului nu poate fi mentinuta pecale normala iar hrana este
putina. Animalele salbatice care hiberneaza sunt capabile sa acumuleze
suficienta hrana in organismul lor, pentru a le ajunge pana cand mai mult
hrana va fi disponibila din nou.Animalele nu cresc in timp ce hiberneaza
si toate activitatile corpului sunt reduse la minimum: bataile inimii sunt
in numar de una sau doua pe minut. Animalele cu sange rece
(insecte, reptile, amfibieni si pesti) trebuie sa hiberneze , deci,
temperatura corpului - scade pana la punctul de inghet. Unele
insecte isi petrec stadiul de larva intr-o stare de hibernare in aceste
cazuri, hibernarea este asociata cu ciclul reproductiv. Totusi, majoritatea
animalelor salbatice si domestice, cu sange cald, pasari si mamifere, pot
supravietui temperaturilor  situate sub limita inghetului, datorita
capacitatii de control metabolic care regleaza temperatura corpului.
Multe dintre animalele care hiberneaza cauta izolarea de frigul excesiv ;
ursii si liliecii se retrag in pesteri, iar broastele si pestii se ingroapa in
sol. Animalele care hiberneaza au o temperatura scazuta in mod
simtitor, in timp ce bataile inimii se reduc aproape cu 90%. Daca
inima la liliac bate de 300 - 500 ori pe minut,in timpul hibernarii ajunge
pana la 10 batai pe minut.
Hibernarea presupune, asadar, o scadere a energiei obisnuite,
o micsorare a metabolismului, o incetinire a ritmului din perioada cand
ele isi cauta hrana. Popandaii isi dubleaza greutatea in timpul verii
mancand foarte mult, pentru caatunci cand se trezesc primavara,
sa ajunga exact la jumatatea greutatii cu care au intrat iniarna.
Cu alte cuvinte, ei se pregatesc intens pentru acest fenomen,
amenajandu-si inca dintimpul verii adaposturi sub pamant, unde
temperatura se va pastra constanta in tot acestinterval, reducandu-
se, prin urmare, si cheltuielile energetice necesare pastrarii
echilibruluitermic.Insectele intra in timpul iernii intr-o stare de
amortire indelungata si profunda,asemanatoare in multe privinte cu
hibernarea, dar nu hiberneaza.O incetinire a activitatii generala,
caracteristica somnolentei de iarna se observa si la veverita.