5.

Calculul volumelor de aer necesar arderii si ale gazelor de ardere

5. CALCULUL VOLUMELOR DE AER NECESAR

ARDERII ŞI ALE GAZELOR DE ARDERE

Volumele aerului necesar arderii şi ale gazelor de ardere se calculează raportate

la 1 kg combustibil solid.

5.1 Calculul volumelor teoretice de aer şi de gaze de ardere

Volumul teoretic de aer necesar arderii cu   1 se calculează cu relaţia:

   
Va0  0,0889  Cir  0,375  Sir  0,265  H ir  0,0333  O ir  ........... Nm3 kg .

Volumele teoretice ale gazelor de ardere:

a) volumul teoretic al gazelor triatomice:

0
VRO2
  
 0,01866  Cir  0,375  Sir  ........... Nm3 kg ; 
b) volumul teoretic al gazelor biatomice:


VR0 2  0,79  Va0  0,008  N ir  ........... Nm3 kg ; 
c) volumul teoretic al vaporilor de apă:

 
VH0 2O  0,111  H ir  0,0124  Wtri  0,016  Va0  .......... Nm3 kg ;

Volumul teoretic total al gazelor de ardere:

Vga0  VRO
0
2

 VR0 2  VH0 2O  ............ Nm3 kg . 
5.2 Determinarea infiltraţiilor şi a coeficientului de exces de aer
în focar şi pe traseul de fum
Coeficientul de exces de aer în focarul cu arderea combustibilului în strat
 f  1,15 ; în focarele tip cameră cu injecţia prafului de cărbune  f  1,15 iar la
introducerea prafului de cărbune cu ajutorul aerului preîncălzit  f  1,20 . La ieşirea
din focar coeficientul de exces de aer creşte cu infiltraţiile în focar:  f   f   f , în
care  f - infiltraţiile de aer în focar care se adoptă conform tabelului 7.2, în funcţie
de tipul focarului.

1
 5. Calculul volumelor de aer necesar arderii si ale gazelor de ardere

Tabelul 7.1 Infiltraţiile în morile de cărbune

Caracteristicile sistemului de preparare a prafului de cărbune  mrc
Mori cu bile:
 cu buncăr intermediar, uscare cu aer fierbinte; 0,1
 cu buncăr intermediar, uscare cu amestec de aer cu gaze de ardere; 0,12
 cu ingecţie directă 0,04

Mori cu ciocane:
 funcţionare cu depresiune; 0,04
 idem, funcţionare sub presiunea aerului fierbinte 0
Mori cu valţuri, funcţionare sub presiune 0,04

Mori ventilator cu tub de uscare 0,2-0,25

Tabeul 7.2
Infiltratiile de aer in focar si canalele de gaze, functionand cu depresiune
Canalele traseului de gaze 
Focare:
 cu arderea combustibilului solid în strat; 0,15
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei
în stare solidă cu căptuşeală metalică; 0,07
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei
în stare solidă fără căptuşeală metalică; 0,1
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei
în stare lichidă cu căptuşeală metalică; 0,05
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei
în stare lichidă fără căptuşeală metalică; 0,08
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu cicloane
0,03

Feston 0
Supraîncălzitor 0,05
Economizor:
 de oţel cu o singură treaptă; 0,08
 de oţel cu două trepte (pentru fiecare treaptă); 0,04
 din fontă cu căptuşeală; 0,10
 din fontă fără căptuşeală 0,20

Preîncălzitor de aer:
 cu ţevi din oţel cu o singură treaptă 0,06
 cu ţevi din oţel cu două trepte (pentru fiecare treaptă); 0,03
 cu ţevi din sticlă; 0,1
 cu plăci; 0,1
 regenerativ 0,25

Coeficientul de exces de aer în secţiunile particulare ale canalului de fum se

determină cu ecuaţia:
   f    ,

în care   este suma infiltraţiilor de aer în canalkele amplasate pe traseul de fum

între focar şi secţiunea calculată, conform tabelului 7.2.

2
 5. Calculul volumelor de aer necesar arderii si ale gazelor de ardere

Folosind aceste date se completează tabelul 5.1.

Exemplu: Fie că  f  1,15 ;  f  0,1 iar infiltraţiile  constituie: pentru feston

 feston  0 ;pentru supraîncălzitor  supr  0,05 ; pentru economizor, treapta II
 ec ,tr .II  0,03 ; pentru preîncălzitor, treapta II  pa,tr.II  0,03 ; pentru economizor,
treapta I  ec ,tr .I  0,03 ; pentru preîncălzitor, treapta I  pa,tr.I  0,03 . În aceste
condiţii:  f  1,15  0,1  1,25 . Astfel, valorile coeficientului de exces de aer  în
secţiunile respective ale traseului de fum vor constitui:
 pentru focar şi feston:

 f  feston   f   feston  1,25  0  1,25 ;

 pentru supraîncălzitorul de abur:

 supr   f   feston   supr   1,25  0  0,05  1,3 ;

 pentru economizor, treapta II

 ec ,tr.II   f   feston   supr   ec ,tr.II   1,25  0  0,05  0,03  1,33 ;

 pentru preîncălzitorul de aer, treapta II:

 pa,tr .II   f   feston   supr   ec ,tr .II   pa,tr .II  
 1,25  0  0,05  0,03  0,03  1,36;
 pentru economizor, treapta I:

 ec,tr.I   f   feston   supr   ec,tr.II   pa,tr.II   ec,tr.I  

 1,25  0  0,05  0,04  0,03  0,03  1,39 ;

 pentru preîncălzitorul de aer, treapta I:

 pa,tr.I   f   feston  supr   ec,tr.II   pa,tr.II   ec ,tr '.I  
 1,25  0  0,05  0,03  0,03  0,03  0,03  1,42 .

Cu datele calculate este completat tabelul 5.1.

Tabelul 5.1 Infiltratiile de aer Δα si valorile calculate ale coeficientului

exces de aer α pe suprafetele de incalzire, amplasate in canalul de fum

Suprafeţele de încălzire amplasate în canalul de fum  

Focarul şi festonul 0,10 1,25
Supraîncălzitorul 0,05 1,30
Economizor, treapta II 0,03 1,33
Preîncălzitor aer, treapta II 0,03 1,36
Economizor, treapta I 0,03 1,39
Preîncălzitor aer, treapta I 0,03 1,42

3
 5. Calculul volumelor de aer necesar arderii si ale gazelor de ardere

5.3 Calculul volumelor reale de aer si de gaze de ardere


Volumul real de aer la   1 este: Va    Va0 , Nm 3 kg . Deoarece infiltraţiile
nu conţin gaze triatomice, volumul real al gazelor triatomice este egal cu cel teoretic:
V RO2  VRO
0
 
, Nm 3 kg . Volumele reale ale gazelor biatomice şi a vaporilor de apă la
2
  1 constituie:


VR2  VR0    1  Va0 , Nm 3 kg , respectiv 
 
2

VH 2O  VH0  0,0161    1  Va0 , Nm3 kg

2O

Volumul real total al gazelor de ardere la   1 :

Vga  VRO2  VR2  VH 2O , Nm 3 kg .  
Participaţiile volumice ale gazelor triatomice egale cu presiunile parţiale ale
gazelor la presiunea totală 0,1 MPa se calculează cu ecuaţiile:
rRO2  VRO2 Vga ; rH 2O  VH 2O Vga ; rn  rRO2  rH 2O .

La arderea combustibililor solizi , concentraţia cenuşii antrenate în gazele de

ardere se calculează cu relaţia:  cn  10  Ari  aan Vga , g Nm 3 , în care, pentru  
cărbunii bruni, aan  0,95 pentru focarele tip cameră cu arderea combustibilului în
stare pulverizată şi evacuarea zgurii în stare solidă, aan  0,70,8 pentru focarele
tip cameră cu arderea combustibilului în stare pulverizată şi evacuarea zgurii în stare
lichidă, aan  0,5 pentru focarele cu arderea combustibilului în strat.
Cu rezultatele obţinute se completează tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Caracteristicile gazelor de ardere pe suprafeţele de schimb de
căldură din cazan
Suprafeţele de schimb de căldură
Mărimea calculată Economi- Preîncălzi- Economi- Preîncălzi-
U.M. Focar şi Supraîn-
zor, trepta tor aer, zor, trepta tor aer,
feston călzitor
II treapta II II treapta II
Coeficientul de exces de aer  - 1,25 1,30 1,33 1,36 1,39 1,42
V RO2  VRO
0
2 Nm kg 3 0,46 0,46 0,46 0,46 0,46 0,46
V R2  V R0    1  Va0 Nm kg 2,603
2,72 2,80 2,87 2,95 3,02
Nm kg 0,81
2

VH 2O  VH0 2O  0,0161    1  Va0 3

Nm kg 3,87

0,81 0,81 0,81 0,81 0,81
Vga  VRO2  VR2  VH 2O
3 3,99 4,07 4,15 4,22 4,30
rRO2  VRO2 Vga
- 0,12 0,12 0,11 0,11 0,11 0,11
rH 2O  VH 2O Vga
- 0,21 0,20 0,20 0,20 0,19 0,19
rn  rRO2  rH 2O
-
 cn  10  Ari  a an V ga
g 
0,33 0,32 0,31 0,31 0,30 0,30
Nm 3 53,64 51,94 50,97 50,03 49,13 48,26