I.P.L.T. “Ginta Latină” Istorie cl.

a IX-a “C” eleva: Cristea Gabriela

Crimele regimului comunist în Basarabia

Regimul comunist, care a fost instaurat în anul 1944, în Basarabia a fost unul de
teroare, care a avut drept scop instaurarea fricii şi efectuarea crimelor împotriva poporului,
printre acestea se enumeră: foametea,colectivizarea forţată, deportările în masă. Regimul
totalitar comunist a reprezentat o tragică pagină din istoria Basarabiei, în timpul căreia
autorităţile sovietice şi-au propus să rusifice, deznaţionalize, şi să demoralizeze poporul.

Una dintre cele mai tragice crime ale regimului comunist din Basarabia a fost
foametea din anii 1946- 1947. În anul 1946, seceta a luat amploare, iarna fiind fără zăpadă,
iar primăvara și vara fără ploi.Una din cauzele principale care au provocat foametea a fost
politica fiscală promovată de regimul sovietic în primii ani de după război și colectările
obligatorii de cereale. Această politică a avut drept obiectiv final: distrugerea conştiinţei
naţionale, instaurarea fricii şi netezirea drumului către colectivizare. Printre simptomele
severe ale foamei se enumeră: oameni bolnavi de distrofie, mai ales copii pînă la vîrsta de 16
ani, creşte mortalitatea,devenind un fenomen în masî, dat fiind faptul că numărul morţilor se
estimează la 150-200 mii de persoane, se înregistrează şi un număr sporit de cazuri de
canibalism, oamenii pentru a potoli foamea se hrăneau cu ciori, vrăbii, pisici.
O altă crimă a regimului comunist este colectivizarea agriculturii, în Basarabia
această crimă a provocat mari consecinţe, deoarece în Basarabia există multe pămînturi,
gospodării ţărăneşti, iar majoritatea populaţiei o constituiau ţăranimea. Autorităţile sovietice
manifestau o atitudine de presiune asupra ţăranilor şi îi obligau în mod forţat să se dezică de
gospodăriile lor individuale ca, ulterior, să intre în colhozuri, numărul cărora ajunge la 1700
în anul 1949. Conducătorii nu au luat în consideraţie că 1946-1947 au fost ani de secetă, ei,
din contra, au stabilit impozite mari şi au obligat pe ţărani să dea la stat cereale, fructe,
legume, alimente pentru diferite motive.Aceste impozite lăsau fără hrană familiile ţăranilor
care se străduiau să ascundă ceva rezerve din producţie pentru a putea supraveţui,dar veneau
conducătorii de la raion cu activiştii din sat, şi răscoleau totul, pînă şi pămîntul. Dacă aceştia
găseau ceva, îi pedepseau, le luau totul, chiar şi pe unii îi condamnau la ani grei de puşcărie.
Colhozurile s-au mai îmbogăţit cu averea celor deportaţi, care a fost confiscată, o parte fiind
furată de activiştii din sat. Ţăranii au fost forţaţi să predea în colhoz tot ce aveau în
gospodării: caii, boii, utilajul agricol, etc.
Deportările în masă au fost folosite drept metode violente pentru a impune pe ţărani
să intre în colhozuri,acestea au fost însoţite de intimidări, bătăi, arestări, etc. În perioada de
putere sovietică în acest spaţiu au fost efectuate cîteva valuri de deportări masive de
populaţie, fii deportaţi oameni care erau consideraţi “duşmani ai poporului”, copii, bărbaţi,
femei indiferent de vîrstă, stare de sănătate sau avere. Basarabia a pierdut o mare parte din
intelectualitate, precum:preoţi, învăţători, omeni de ştiinţă Deportările au început în noaptea
de 5 spre 6 iunie 1949, în care 11293 de familii au fost urcate în vagoane şi duse în
îndepărtata Siberie, în lagăre pentru reeducare prin muncă.Oamenii care au fost deportaţi ,
care mai apoi au revenit acasă au trăit în frică tot restul vieţii, fii traumaţi şi demoralizaţi
total.
În concluzie, pot spune că prin deportarea intelectualilor şi a elitei politice s-a curmat
dezvoltarea istorică a culturii tradiţionale, a limbii şi valorilor basarabene, s-a creat o stare
anormală de desconsiderare a populaţiei localnice, de desființare a oricăror forme şi încercări
de păstrare a specificului naţional, de frică faţă de celălalt, suspectat a fi un potenţial trădător.
A fost un regim de teroare şi batjocoră, a fost un regim de demorlizare a ţăranilor, de durere
şi frică, a fost o întorsătură de nedescris în viaţa a mii de familii.