Analiza Strategie 4 SV Oltenia

2015
Analiza privind stadiul implementarii

si mecanismele de functionare a
Strategiei Guvernului Romaniei de
Incluziune a Cetatenilor Romani
Apartinand Minoritatii Romilor la
nivelul Regiunii de Dezvoltare 4 SV
Oltenia
Realizat de:
Marian Ghita – telefon: 0735060414
Ilie Bambaloi
1. Context
Politica Guvernului României de incluziune socială este o abordare pro-activă care

are drept obiectiv creşterea generală a standardului de viaţă al populaţiei şi
stimularea câştigurilor obţinute din muncă prin facilitarea ocupării şi promovarea
politicilor incluzive cu adresabilitate către toate grupurile vulnerabile.
Conceptul de incluziune socială a minorităţii romilor, introdus în politicile sociale de

după anul 2002 presupune o abordare integratoare, un proces planificat şi acţiuni
conjugate, urmate de adoptarea de către Guvern a unor strategii, programe, proiecte.
Incluziunea socială se referă la mai multe categorii sociale defavorizate/ vulnerabile/
dezavantajate: minoritatea romilor, persoanele cu handicap, femeile, copiii străzii,
tinerii de 18 ani care părăsesc instituţiile de protecţie ale statului, persoanele în
vârstă.
Comisia Europeană defineşte incluziunea socială ca fiind un proces prin care se

asigură că persoanele confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii dobândesc
oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa economică,
socială şi culturală şi că se bucură de un standard de viaţă şi bunăstare considerat
normal în societatea în care trăiesc. Asigură participarea sporită a acestor persoane
la luarea deciziilor care le afectează viaţa, precum şi accesul lor la drepturile
fundamentale. Sursa: The European Commission, Joint report by the Commision and
the Council on Social Inclusion, 2003.
Politicile sociale româneşti cu referire la minoritatea romilor, axate pe conceptul de

incluziune socială, adoptate de Guvern sunt: Planul Naţional anti-sărăcie şi
Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc), Memorandumul Comun de Incluziune
Sociala (JIM), Planul Naţional de Dezvoltare al României (PNDR), Programul
guvernamental pentru perioada 2009-2012, care cuprinde la rândul său: Strategia
Naţională de Ocuparea Forţei de Muncă, Programul naţional în domeniul educaţiei,
Programul naţional de sănătate publică, Strategia Guvernamentală pentru locuinţe.
În cazul minorităţii romilor, abordarea politicilor guvernamentale de după 1990,

inclusiv a organizaţiilor naţionale şi internaţionale a fost focalizată pe măsuri în
domeniul social: educaţie, ocupare, sănătate, locuire şi mică infrastructură, domenii
însoţite de măsuri pentru combaterea discriminării, combaterea sărăciei şi
promovarea egalităţii de şanse. Principalele documente programatice în domeniu:
Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, adoptată în 2001 prin
Hotărârea Guvernului nr.430/2001, cu modificările şi completările ulterioare; Deceniul
de Incluziune a Romilor 2005 -2015, angajament politic ale Guvernului în plan
internaţional.
Guvernul României considera că incluziunea socială a romilor trebuie să fie reflectată

în toate domeniile de activitate de pe agenda fiecărei instituţii publice centrale şi
locale.
2|Page
Instituţiile guvernamentale prin politicile lor sectoriale şi societatea civilă joacă un rol
determinant în procesul de dezvoltare socială a minorităţii romilor din România şi pot
influenţa prin planificarea intervenţiilor lor, schimbarea socială în general şi, în
special să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei romilor.
Conform documentului Comisiei Europene din 2011 „Un cadru UE pentru strategiile
naţionale de integrare a romilor până în 2020” incluziunea minorităţii romilor este una
dintre cele mai stringente probleme sociale în Europa. Cu toate că responsabilitatea
principală pentru incluziunea socială şi economică a minorităţii romilor revine
autorităţilor publice, incluziunea romilor este un proces dual, care presupune o
schimbare în mentalitatea majorităţii oamenilor, dar şi în mentalitatea membrilor
comunităţii romilor, o provocare pentru care se impun acţiuni ferme, desfăşurate într-
un dialog activ cu minoritatea romilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE.
Prezenta strategie a fost elaborată ca urmare a finalizării implementării Strategiei

Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, adoptată prin Hotărârea
Guvernului nr.430/2001, pentru perioada 2001-2010. Noua Strategie are la bază
Memorandumul P.M. nr.5/1805 aprobat de Guvernul României în data de 18 martie
2011, denumit „Linii directoare privind incluziunea romilor pentru perioada 2011-
2020”, Programul Naţional de Reformă 2011 – 2013 şi documentul Comisiei
Europene ”Un cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor până în
2020”, aprobat de Consiliul European în luna iunie 2011.
În vederea obţinerii de rezultate sustenabile, o componentă importantă a noii
Strategii o reprezintă parteneriatul permanent cu societatea civilă, în aplicarea unor
programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor.
Agenţia Naţională pentru Romi a iniţiat procesul de consultare și elaborare a

documentelor cu reprezentanţi ai ministerelor de resort şi ai instituţiilor de specialitate
ce urmează să implementeze măsurile prevăzute în prezenta Strategie, cu structurile
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi reprezentanţii societăţii
civile, cu începere din luna noiembrie 2010. După consultarea acestora, în
conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică, documentul a fost supus procesului de consultare publică în
perioada 1-31 august 2011. 1
1
Extras din Strategia Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetaenilor Romani
Apartinand Minoritatii Romilor
3|Page
1.1 Strategia Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetatenilor
Romani Apartinand Minoritatii Rome. Directii prioritare de
actiune.
A. EDUCAŢIE
Obiective specifice:
(1) Asigurarea accesului egal, gratuit şi universal la educaţie de calitate la toate
nivelurile în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi
dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere;
(2) Eliminarea segregării şi combaterea discriminării pe baze etnice, de statut social,
dezabilităţi sau alte criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri
dezavantajate, inclusiv romi prin promovarea educaţiei incluzive în cadrul sistemului
educaţional.
Direcţii de acţiune:
 Crearea unor programe distincte vizând sporirea accesului la educaţia
timpurie a copiilor din grupuri dezavantajate, inclusiv a copiilor aparţinând
comunităţii romilor: creşe, grădiniţe cu program normal sau prelungit, grădiniţe
estivale, grădiniţe bilingve, centre de zi multifuncţionale, pentru a asigura
şanse egale de succes şcolar acestor copii.
 Continuarea şi dezvoltarea unor programe de tip „Şcoală după şcoală” şi
finanţarea de către stat a participării la aceste programe a copiilor provenind
din familii dezavantajate economic.
 Continuarea programelor de tipul „A doua şansă”, de corectare a abandonului
şcolar, pentru copiii şi tinerii care au părăsit şcoala înainte de terminarea
învăţământului obligatoriu.
 Continuarea programelor sociale menite să stimuleze participarea şcolară şi
să reducă absenteismul şi dezvoltarea unor programe cu finanţare externă,
care să sprijine accesul copiilor aparţinând minorităţii romilor la educaţia de
calitate.
 Continuarea măsurilor afirmative în domeniul educaţiei, inclusiv în instituţiile
de formare profesională iniţială a MAI. Acordarea în continuare de facilităţi şi
locuri distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învăţământul
preuniversitar liceal, profesional sau postliceal, precum şi instituţii de
învăţământ superior, incluzând masterate şi doctorate, conform HG nr.
1015/06.10.2010.
 Asigurarea predării limbii romani la toate nivelurile învăţământului
preuniversitar (antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional,
postliceal ), acolo unde există o cerere suficientă în acest sens.
 Introducerea în curricula şcolară a temelor de prevenire şi combatere a
discriminării şi a temelor ce privesc promovarea diversităţii în şcoală şi
societate.
 Dezvoltarea activităţilor de consiliere şi orientare, de tutorat, specifice pentru
copiii aparţinând grupurilor dezavantajate şi continuarea programelor „A doua
şansă” şi „Şcoală după scoală” în acord cu prevederile Legii nr.1/2011 a
educaţiei naţionale.
4|Page
 Dezvoltarea unui sistem de culegere şi monitorizare a datelor privind
cuprinderea tuturor copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară într-o formă de
învăţământ.
 Armonizarea şi completarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, cu
accent pe managementul educaţiei incluzive.
 Susţinerea menţinerii în sistemul de învăţământ românesc a cadrelor didactice
aparţinând minorităţii romilor.
 Restructurarea formării iniţiale a cadrelor didactice, ţinând cont de respectarea
principiilor şcolii incluzive şi introducerea în cursurile din cadrul masteratului
didactic a temelor de prevenire şi combatere a discriminării şi a temelor ce
privesc promovarea diversităţii în şcoală şi societate. Organizarea de cursuri
de formare continuă a cadrelor didactice, în domeniul educaţiei incluzive, al
educaţiei interculturale şi multiculturalismului, care susţin principiile non-
discriminării, al egalităţii de şanse şi aplicarea măsurilor de desegregare în
sistemul de învăţământ, inclusiv prin implicarea Caselor Corpului Didactic
(CCD).
 Continuarea implementării unor programe de formare a cadrelor didactice
care lucrează în grădiniţe şi şcoli cu copii aparţinând minorităţii romilor,
inclusiv folosind fondurile europene sau alte surse de finanţare externe.
 Continuarea implementării unor programe de formare a mediatorilor şcolari şi
angajarea acestora. Formarea de mediatori şcolari romi (cu precădere
absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat) din 1000 de comunităţi, în care
există peste 20% elevi aparţinând minorităţii romilor sau unde copiii romi se
confruntă cu obstacole importante în accesul la o educaţie de calitate;
 Conceperea şi implementarea unor programe şi activităţi de educaţie
parentală şi de încurajare a participării părinţilor romi la procesul educaţional
din şcoală şi din afara ei. Monitorizarea activităţii ISJ şi a grupurilor
/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al
grupurilor dezavantajate.
 Implicarea MECTS, a inspectoratelor şcolare şi a unităţilor de învăţământ, în
parteneriat cu ONG-uri şi reprezentanţi ai minorităţii romilor (lideri formali şi
informali), în organizarea unor campanii de promovare a diversităţii şi a
interculturalităţii şi de prevenire şi combatere a discriminării în învăţământ,
precum şi referitoare la importanţa educaţiei preşcolare, gimnaziale, liceale şi
universitare, de prevenire a absenteismului şi abandonului şcolar, a abuzului
şi a neglijării copilului, precum şi a tuturor fenomenelor care determină intrarea
copilului în dificultate.
B. OCUPARE
Obiectiv specific: Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor

aparţinând minorităţii romilor şi creşterea atractivităţii pentru investiţii.
 Promovarea antreprenorialului în rândul comunităţilor locale cu un procent

însemnat de populaţie aparţinând minorităţii romilor, ca soluţie pentru
activarea parteneriatelor locale şi găsirea soluţiilor pentru problemele
complexe ale comunităţilor locale, inclusiv a celor locuite de romi, a participării
5|Page
cetăţenilor pe piaţa muncii şi, în particular, de integrare socială a minorităţii
romilor;
 Identificarea unor oportunităţi de muncă bazate pe flexicuritate pentru
grupurile vulnerabile, în special pentru femeile aparţinând minorităţii romilor
(locuri de muncă flexibile, dar având asigurări sociale plătite), activităţi
generatoare de venit şi mici afaceri pentru familii, programe de ucenicie sau
tutorat, concomitent cu asigurarea suportului pentru accesul la serviciile de
educaţie şi îngrijire: creşe şi grădiniţe, „Şcoală după şcoală”;
 Adaptarea cursurilor de formare profesională şi a procesului de recunoaştere
a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, oferite
de către centrele de formare din structura ANOFM, la nevoile pieţei muncii.
 Elaborarea şi implementarea unor programe de formare şi reconversie
profesională, concomitent cu recunoaşterea competenţelor profesionale
obţinute şi pe alte căi formale decât cele din cadrul Centrelor de Evaluare si
Certificarea Competenţelor Profesionale. Ex: Centrele Regionale de Formare
Profesională, Centrele de formare acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Social şi Autoritatea Naţională pentru Calificări. etc.
 Identificarea modalităţilor de a recunoaşte competenţele profesionale ale
romilor, obţinute în afara cadrului formal, cu sprijinul Centrelor de Evaluare şi
Certificare a Competenţelor Profesionale, cu scopul de a facilita incluziunea
pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând minorităţii romilor.
 Acordarea în condiţiile legii de facilităţi pentru întreprinzători şi agenţi
economici care angajează persoane aparţinând minorităţii romilor.
 Stimularea activităţilor agricole pentru comunităţile de romi în concordanţă cu
Politica agricolă comună şi politica agricolă naţională.
 Organizarea și susţinerea unor programe de conştientizare a angajatorilor
privind fenomenul de discriminare la locul de muncă, egalitate de şanse,
mobbing şi dialog social.
 Încurajarea antreprenoriatului în rândul persoanelor provenite din grupuri
dezavantajate, cu accent pe femeile rome.
 Acordarea serviciilor de consiliere profesională persoanelor aflate în
dificultate, inclusiv pentru membrii minorităţii romilor, în vederea reintegrării
sociale: identificarea surselor de finanţare pentru demararea de activităţi pe
cont propriu, sprijin pentru pregătirea unui CV şi pentru participarea la un
interviu, găsirea unui loc de muncă, facilitarea accesului la locuinţă: socială,
publică, privată, etc.
 Dezvoltarea unui mecanism financiar distinct, în cadrul programării financiare
2014-2020, care să susţină incluziunea profesională a romilor prin activităţi
specifice POSDRU şi POSCCE, concomitent cu asigurarea cadrului
instituţional necesar implementării unor astfel de acţiuni în cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Romi;
 Eficientizarea parteneriatelor cu actori relevanţi pe piaţa muncii din plan local:
sindicate, patronate, universităţi, centre de formare profesională, unităţi de
învăţământ, ONG-uri, autorităţi publice locale etc.
 Crearea unor mecanisme prin care angajatorii să fie cointeresaţi, incluzând
posibile facilităţi la nivel local pentru antreprenorii care angajează romi, în
special a celor care au familii cu mai mulţi copii şi sunt lipsiţi de mijloace de
subzistenţă.
6|Page
 Organizarea de cursuri prin care romii sunt învăţaţi cum să elaboreze un plan
de afaceri şi să iniţieze o afacere, formare în managementul afacerilor,
formare în managementul unui proiect etc.
 Încurajarea iniţiativelor de afaceri bazate pe responsabilitate socială prin
facilitarea accesului la informaţii, concomitent cu acordarea de sprijin şi
consultanţă pentru atragerea surselor de finanţare/creditare şi implementarea
afacerilor/ proiectelor.
 Ajustarea cadrului legislativ cu impact asupra inserţiei profesionale a
grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor.
 Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a incluziunii romilor pe piaţa
muncii la nivel local, judeţean şi naţional.
 Diversificarea ofertei locurilor de muncă pentru grupurile vulnerabile pe
măsura calificărilor lor şi, în cazul romilor, pe măsura pregătirii lor scăzute şi
nu a unor slujbe calificate de la care majoritatea grupurilor vulnerabile, inclusiv
romii sunt excluşi.
 Stimularea obţinerii de autorizaţii pentru anumite activităţi (meşteşuguri,
artizanat etc.), susţinerea unor asociaţii meşteşugăreşti în care meşteşugarii
romi să practice ocupaţiile lor.
 Identificarea unor pieţe concrete de desfacere pentru produsele
meşteşugarilor şi artizanilor.
 Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a IMM-urilor aparţinând
persoanelor provenite din rândul minorităţii romilor, prin sistemul de credite
avantajoase.
 Organizarea unor campanii de stimulare a înregistrării persoanelor aparţinând
minorităţii romilor, neocupate şi de sensibilizare a angajatorilor.
 Încurajarea formării profesionale a persoanelor din grupurile vulnerabile în
meserii şi activităţi de ecologizare.
 Angajarea persoanelor de etnie roma în cadrul instituţiilor administraţiei
publice centrale şi locale.
C. SĂNĂTATE
Obiectiv specific: Stimularea măsurilor de promovare a sănătăţii care să contribuie

la creşterea accesului categoriilor defavorizate inclusiv a cetăţenilor aparţinând
minorităţii romilor la serviciile de sănătate publică şi la creşterea speranţei de viaţă.
 Campanii desfăşurate în plan local de tip preventiv adresate în special

femeilor şi copiilor pentru sensibilizarea şi informarea membrilor minorității
romilor asupra unor aspecte legate de sănătate.
 Îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive şi
curative prin instituţionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea şi
implementarea unor programe specifice de profilaxie şi tratament.
 Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor absolvenţi romi, cu
studii superioare în domeniul medical, în vederea angajării acestora pe piaţa
muncii, cu precădere în comunităţile cu populaţie preponderent romă.
7|Page
 Identificarea soluţiilor pentru includerea membrilor minorităţii romilor în
sistemul asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de familie, medicaţie
compensată etc.
 Conceperea şi implementarea unor programe de informare sanitară,
consultanţă medicală şi planificare familială, cu accent pe protecţia mamei şi
copilului.
 Organizarea campaniilor de vaccinare în comunităţile de romi prin comisii
mixte formate din cadre medicale locale şi de la nivelul DSP (Compartimentul
Epidemiologie Boli Transmisibile), mediatori sanitari şi reprezentanţi ai
comunităţilor de romi.
 Organizarea şi implementarea unor campanii de Informare, Educare şi
Comunicare (IEC) în domeniul prevenirii tuberculozei, HIV/SIDA, bolilor cu
transmitere sexuală, hepatitelor şi a altor boli transmisibile, adaptate şi
încadrate la specificul şi sistemul cultural/tradiţional al minorităţii romilor
urmate de efectuarea unor studii privind starea de sănătate a populaţiei de
romi, conforme cu campaniile desfăşurate de Ministerul Sănătăţii şi partenerii
sociali.
 Realizarea unei analize a situaţiei mediatorilor sanitari angajaţi de autorităţile
locale în conformitate cu strategia de descentralizare a serviciilor de sănătate
publică care să ofere o imagine clară cu privire la statutul mediatorului sanitar
în noul context, să permită redefinirea programului de mediere sanitară în
contextul descentralizării serviciilor de sănătate publică, actualizarea
standardului ocupaţional al mediatorilor sanitari, dezvoltarea unui program de
monitorizare permanentă şi evaluare periodică a implementării programului de
mediere sanitară.
 Continuarea formării şi angajării mediatorilor sanitari, proveniţi din rândul
comunităţilor de romi, care au rolul de a facilita dialogul romilor cu instituţiile şi
cadrele medicale, de a facilita înscrierea romilor pe listele medicilor de familie
etc.
 Evaluarea gradului de acces al romilor la serviciile publice de sănătate atât în
mediul urban, cât şi în mediul rural.
 Dezvoltarea şi implementarea de planuri de acţiune în domeniul sănătăţii
romilor de către Autorităţile locale/judeţene în parteneriat cu ONG-uri
locale/centrale ale romilor, cu suportul tehnic al Ministerului Sănătăţii şi a
Agenţiei Naţionale pentru Romi pornind de la principiul abordării integrate a
problematicii sănătăţii romilor.
 Includerea la nivelul Comisiei interministeriale coordonate de Viceprim-
ministru a unui mecanism de consultare şi asistenţă tehnică privind
implementarea planurilor de acţiune în domeniul sănătăţii romilor de către
autorităţile locale/judeţene.
 Implementarea de campanii de informare în rândul femeilor rome despre
riscurile asociate mariajelor timpurii, prevenirea şi combaterea violenţei
domestice şi a traficului de persoane în contextul liberei circulaţii în statele
membre ale UE.
 Înfiinţarea unei unităţi în Ministerul Sănătăţii, denumită ”Unitate de Asistenţă
Tehnică pentru coordonarea, monitorizarea şi evaluarea mediatorilor sanitari”.
8|Page
D. LOCUIRE ŞI MICĂ INFRASTRUCTURĂ
Obiectiv specific: Asigurarea de către instituţiile centrale şi locale şi partenerii

sociali a condiţiilor de locuit decente în comunităţile defavorizate din punct de vedere
economic şi social, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi mică
infrastructură.
 Dezvoltarea de centre sociale în special în zonele din mediul rural, care au ca

scop acordarea de servicii sociale integrate, axate pe formare şi ocupare în
zonele/comunităţile locuite preponderent de romi;
 Elaborarea şi implementarea unor programe de construcţie, reabilitare şi
amenajare a mediului înconjurător, inclusiv în zonele locuite preponderent de
romi, cu atenţie specială acordată desegregării şi folosind ca mâna de lucru,
calificată şi necalificată, membrii acestora.
 Construirea de locuinţe sociale sau reabilitarea unor clădiri aflate la dispoziţia
comunităţilor locale folosind şi mâna de lucru, calificată şi necalificată a
viitorilor beneficiari pentru asigurarea unei locuinţe pe perioadă determinată,
până când persoanele aflate în dificultate, inclusiv romii, vor intra pe piaţa
muncii şi vor dispune de un venit suficient pentru a închiria sau a cumpăra
propriile locuinţe.
 Dezvoltarea unor programe de finanţare guvernamentală sau co-finanţare prin
fonduri externe nerambursabile pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit
în comunităţile defavorizate din punct de vedere economic şi social
(racordarea la sistemele de energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz
metan, salubrizare). Utilizarea în acest scop a Fondului Social European
(FSE), a Fondului European pentru Dezvoltare Regională ( FEDR) şi a
Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) creat
pentru promovarea unei dezvoltări rurale durabile.
 Dezvoltarea programului de locuinţe sociale pentru familiile aflate în situaţie
de precaritate.
 Crearea cadrului legislativ care să permită intervenţia în soluţionarea situaţiilor
de criză în domeniul locuirii cu impact asupra libertăţilor şi drepturilor
persoanei.
E. CULTURĂ
Obiectiv specific: Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limba,

obiceiuri, patrimoniu) a minorităţii romilor
 Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a exprimării elitelor

culturale şi artistice provenite din rândul minorităţii romilor, în scopul revigorării
şi afirmării identităţii etnice.
 Iniţierea unor proiecte culturale de reconstrucţie şi afirmare identitară a romilor
în special în rândul copiilor şi a tinerilor.
9|Page
 Organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului cultural
al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la contextul economic
şi social actual.
 Organizarea unor expoziţii tematice care să reflecte aspecte ale vieţii şi istoriei
minorităţii romilor pe teritoriul României etc., bază necesară în vederea
înfiinţării muzeului culturii şi civilizaţiei romilor.
 Înfiinţarea Muzeului culturii şi civilizaţiei romilor.
 Sprijinirea proiectelor culturale privind păstrarea şi promovarea culturii romani,
a evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul şi cultura romani, a
publicaţiilor de specialitate, a cercetărilor interculturale şi a publicaţiilor
referitoare la minoritatea romilor.
 Înfiinţarea unui teatru al romilor, în care să fie reprezentate atât traduceri ale
pieselor aparţinând culturii universale, cât şi creaţii în limba romani.
 Fondarea unui ansamblu artistic muzical în cadrul CNCR şi a unui repertoriu
specific, atragerea unor muzicieni care să constituie un atelier de creaţie
muzicală specifică.
 Organizarea unor gale anuale şi oferirea de premii pentru creaţiile artistice în
domeniu.
F. INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ
Obiectiv: Dezvoltarea de către instituţii, a unor măsuri care prin serviciile pe care le
oferă, răspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor
minorităţii romilor în domeniile: protecţia copilului, justiţie şi ordine publică, dezvoltare
comunitară.
F.1. Protecţia copilului
 Iniţierea unor programe de prevenire şi combatere a discriminării cu care se

confruntă copiii romi, inclusiv prin încurajarea realizării de parteneriate între
organizaţiile neguvernamentale şi structurile publice locale pentru protecţia
copilului.
 Organizarea de campanii pentru prevenirea abuzului şi neglijării copilului,
precum şi a tuturor fenomenelor care pot determina separarea copilului de
familie.
 Elaborarea de proiecte de intervenţie socială pentru prevenirea şi combaterea
fenomenului „copiii străzii” prin implementarea unor proiecte naţionale şi locale
de intervenţie socială eficientă şi de monitorizare continuă a acestora.
 Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului şi la problematica
copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate.
F. 2. Justiţie şi ordine publică
 Organizarea unor campanii de promovare şi respectare a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale omului (a drepturilor civile, politice şi sociale)
10 | P a g e
 Derularea unor programe de informare pentru identificarea şi soluţionarea
corectă a cazurilor de discriminare.
 Identificarea, prevenirea şi rezolvarea operativă prin mediere a stărilor
conflictuale susceptibile a genera violenţă familială, comunitară sau
interetnică.
 Iniţierea şi desfăşurarea unor programe de educaţie juridică, civică şi de
prevenire, în colaborare cu membrii minorităţii romilor.
 Continuarea măsurilor afirmative în procesul de recrutare, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, a personalului pentru structurile Poliţiei Române
şi ale Jandarmeriei Române din rândul cetăţenilor aparţinând minorităţii
romilor, cu precădere din comunităţile locale cu un număr semnificativ de romi.
 Recrutarea cetăţenilor aparţinând minorităţii romilor şi pentru structurile Poliţiei
Locale, în considerarea prevederilor art. 1 din Legea nr. 155/2010 a Poliţiei
Locale care stabileşte domeniile şi principiile în care/pe baza cărora aceştia îşi
desfăşoară activitatea.
F. 3. Administraţie şi dezvoltare comunitară
 Consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor locale în vederea

accesării de fonduri externe nerambursabile destinate incluziunii romilor,
utilizând expertiza persoanelor formate în acest domeniu, precum şi
contribuţia autorităţilor locale şi judeţene.
 Evaluarea semestrială a activităţii Birourilor Judeţene pentru Romi, , precum şi
cea experţilor locali pentru problemele romilor care activează în cadrul
primăriilor cu accent pe implicarea acestora în implementarea măsurilor
cuprinse în Strategia Guvernului.
 Introducerea în programele de pregătire a specialiştilor în administraţie
publică, asistenţă socială, sănătate, ordine publică, învăţământ a unor module
didactice referitoare la istoria, cultura şi situaţia socio - economică a romilor.
 Continuarea procesului de identificare a persoanelor fără certificate de stare
civilă şi fără acte de identitate în vederea înregistrării în registrele de stare
civilă a actelor şi faptelor de stare civilă aferente acestora, precum şi procurării
certificatelor de stare civilă şi a actelor de identitate.
 Analiza modalităţilor şi punerea în aplicare a unor măsuri privind asigurarea
dreptului de proprietate asupra terenului şi locuinţelor deţinute de romi precum
şi a problemelor legate de aplicarea actelor normative privind constituirea sau
reconstituirea dreptului de proprietate funciară.
 Crearea unor programe integrate destinate incluziunii romilor prin identificarea
şi corelarea acestor activităţi/măsuri eligibile la finanţarea din fonduri externe
nerambursabile, care pot contribui pe diverse paliere la îmbunătăţirea situaţiei
economice şi sociale a comunităţii rome.
 Prezentarea rapoartelor anuale de către Agenţia Naţională pentru Romi şi
Secretariatul General al Guvernului privind stadiul implementării Strategiei
Guvernului în şedinţă de Guvern şi în Parlamentul României.
 Realizarea şi difuzarea de materiale cu privire la prevenirea şi combaterea
discriminării.
11 | P a g e
 Inventarierea resurselor pe care comunitatea romă le poate utiliza în vederea
creşterii atractivităţii turistice a zonelor rurale locuite de romi.
 Lansarea unui proces de dialog social care să contribuie la reducerea
prejudecăţilor faţă de minoritatea romilor, creşterea solidarităţii şi respectului
reciproc între cetăţeni şi îmbunătăţirea climatului interetnic prin activităţi
desfăşurate de instituţii comunitare şi organizaţiile societăţii civile chemate să
contribuie la mai buna cunoaştere a legislaţiei şi reglementărilor în vigoare,
inclusiv legislaţia privind minorităţile naţionale.
2. Structuri, mecanisme şi instrumente pentru implementarea

Strategiei
 Birourile Judeţene pentru Romi(BJR) din cadrul Instituţiilor Prefectului şi

situaţia angajării experţilor din partea minorităţii romilor în prefecturi. Birourile
Judeţene pentru Romi(BJR) sunt structuri constituite în cadrul Instituţiilor
Prefectului, prin ordin de prefect, şi au în componenţă personal angajat din
aparatul executiv al instituţiei, din cancelaria prefectului sau, în câteva cazuri,
personal din afara instituţiei.
 Grupurile de Lucru Mixte (GLM): Grupurile de Lucru Mixte (GLM) judeţene

sunt constituite în toate Instituţiile Prefectului, prin ordin de prefect.Întâlnirile
de "lucru" ale acestei structuri sunt formale şi se organizează de către
BJR/Prefecturi, ocazional.
 Situaţia cuprinderii şi întroducerii Planurilor Judeţeane de Măsuri (PJM) în

Strategiile de Dezvoltare a judeţelor: Planul Judeţean de Măsuri a fost
transmis într-un un singur judeţ (Tulcea), la Consiliul Judeţean, pentru a fi
cuprins şi introdus în Strategia de Dezvoltare a judeţului.
 Experţi Locali pentru Romi:
 Situaţia constituirii la nivel local a Grupurilor de iniţiativă locală (GIL) şi a

Grupurilor de lucru locale (GLL), prin HCL
12 | P a g e
 Mediatori scolari de la nivelul Inspectoratelor Scolare Judetene
 Mediatori Sanitari de la nivelul primariiilor/Directiilor Judetene de Snatate

Publica
3. Notiuni generale ale metodologiei de cercetare
3.1 Preambul
Avand in vedere natura acestei metodologii cu privire la tinta vizata de catre

aceasta si anume pregatirea unui suport informational si de planificare in vederea
realizarii unui studiu de cercetare cu privire la tendințe în dezvoltarea pieței
muncii și a potențialului de dezvoltare de noi afaceri în mediul rural la nivelul a trei
regiuni de dezvoltare.
Metodologia se vrea a fi un document programatic al etapelor ce urmeaza a fi

parcurse pentru obtinea rezultatului final si anume studiu de cercetare.
In consecinta in structura metodologiei cercetarii sociologice includem

urmatoarele clase de elemente componente :
a) Ansamblul principiilor teoretice referentiale reprezentand conceptia teoretica

(sociologica) despre faptele, fenomenele, relatiile si procesele sociale, principii
convertite intr-un mod de abordare a realitatii sociale. Aproape orice conceptie
sociologica, elaborata la nivel teoretic, a urmarit sa derive sau sa-si formuleze din
propria perspectiva si fundamentele metodologice : Durkheim a formulat Regulile
metodei sociologice , V. Pareto a folosit tehnici logico-matematice pentru
fundamentarea principiilor teoretice statuate in conceptia sa sociologica, Max
Weber s-a preocupat de construirea unui sistem metodologic propriu, bazat pe
principiile teoretice caracteristice conceptiei sale.
b) Ansamblul metodelor si tehnicilor corespunzatoare de colectare a datelor

empirice, adica a operatiilor sau programelor operationale prin care sunt captate
mesajele realitatii, ale faptelor, fenomenelor, proceselor si relatiilor sociale in
forma datelor sau informatiilor mai mult sau mai putin structurate.
13 | P a g e
c) Ansamblul tehnicilor si procedeelor de prelucrare a datelor si informatiilor
empirice, adica de ordonare, sistematizare si corelare a lor, cu scopul de a
fundamenta deciziile privind semnificatiile sau relevantele teoretice ale ipotezei.
d) Ansamblul procedeelor logice de analiza, constructie sau reconstructie a teoriei

.
Relatiile in care sunt implicate elementele componente ale metodologiei

cercetarii sociologice pot fi orientate pe trei niveluri corelate :
 primul nivel este reprezentat de domeniul referentiel ;

 la al doilea nivel, domeniul referential este particularizat, convertit si dezvoltat
in forma domeniului constitutiv ;
 al treilea nivel este reprezentat de domeniul relational.
3.2 Etapele planificate in cercetare
 Documentarea-observarea faptelor, colectarea datelor şi clasificarea

acestora, pregătirea teoretică complexă a celui care efectuează cercetarea.
 Elaborarea ipotezelor explicative- Ipoteza constituie o construcţie deductivă

elaborată plecând de la faptele observate şi destinată unei verificări ulteriaoră.
Întrucât, pentru a putea fi acceptată, ea trebuie demonstrată, ipoteza se
distinge de postulat sau paradigmă.(Teoria-reprezintă o ipoteză verificată)
Ipotezele pot fi clasificate:
 după obiectul studiat, ele se pot referi la faptele supuse explicării, la

conceptele utilizate în teorie sau practică.
 după nivelul lor de generalitate, ipotezele pot fi generale ori particulare.
Pentru a fi admisibile metodologic, ipotezele trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
să se refere la fenomene observabile;
 să utilizeze concepte precise;

 să fie specifice domeniului utilizat;
 să fie verificabile.
14 | P a g e
Nivelele profunzimii cerecetării
 Descrierea-este nivelul superficial al cercetării şi urmează fazei documentării

 Clasificarea datelor-se realizează prin categorisire sau clasificare şi utilizează
conceptul de categorie (clasă de obiecte sau fiinţe care reprezintă
caracteristici comune şi permite compararea cu alte clase care au propriile
caracteristici)
 Explicarea-corespunde funcţiei explicative a criminologiei şi vizează
clarificarea naturii şi cauzelor obiectului de studiu
3.3 Metode si tehnici de cercetare
ANCHETA SOCIOLOGICĂ
Ancheta reprezintă o metodă de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii,

atitudini, motivaţii, aspiraţii, caracteristici personale şi ale mediului social) la nivelul
grupurilor umane de diferite dimensiuni şi care permite cuantificarea datelor în
vederea descrierii şi explicării lor.
Ancheta este o metodă complexă care include metode diverse, complementare, cum
sunt chestionarul, analiza documentelor, observaţia.
Obiectul anchetelor sociologice:
 Opinii, atitudini, comportamente

 Aspiraţii, nevoi, motivaţii
 Cunoştinţe, mărturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, evenimente
inaccesibile cercetătorului
 Caracteristici demografice: structuri familiale, structuri de vârstă,
socioprofesionale
 Caracteristici ale mediului social şi ale modului de viaţă al oamenilor: ocupaţii,
venituri, condiţii de locuit, servicii sociale, factori social-economici care
influenţează activitatea lor.
Valoarea anchetei sociologice:
 permite culegerea unui volum mare de informaţie într-un timp relativ scurt şi
face posibilă prelucrarea rapidă a acestora
15 | P a g e
 arie mare de aplicabilitate pe populaţii reprezentative din punct de vedere
statistic
Limitele anchetei sociologice:
 existenţa unor factori care pot conduce la erori de măsurare

 subiectul anchetei (sentimente, prejudecăţi cu privire la subiectul anchetei,
gradul de implicare, erorile de memorie etc)
 eşantionarea
 instrumentele de cercetare (vagi, ambigue)
 operatorii insuficient instruiţi
 rigiditatea relaţiei dintre operator şi subiect
Tipuri de anchete:
În funcţie de obiective şi modul de desfăşurare:
 Anchete intensive realizate pe o populaţie restrânsă (grup, sat, cartier etc) cu

scopul de a aprofunda o temă specială.
 Anchete extensive realizate pe populaţii mari.
În funcţie de instrumentele folosite:
 Anchete calitative, realizate pe populaţii restrânse, cu instrumente calitative,

care permit identificarea caracteristicilor de profunzime ale realităţii sociale.
 Anchete cantitative cu instrumente formalizate şi rezultate cuantificabile, pe
populaţii reprezentative statistic.
În funcţie de modul în care se aplică:
 Anchete colective: pe grupuri de oameni

 Anchete individuale: aplicarea individuală a instrumentelor de cercetare
În funcţie de modul de colectare a informaţiei:
 Anchete directe: colectează informaţii despre subiecţii investigaţi, în care

aceştia sunt implicaţi în mod nemijlocit.
 Anchete indirecte: colectează date despre fenomene prin subiecţi neimplicaţi
în desfăşurarea lor (evenimente trecute).
Operaţiile (etapele) implicate într-o cercetare sînt:
 stabilirea temei;
 determinarea obiectivelor;
16 | P a g e
 documentarea prealabilă (literatura problemei, rapoarte de cercetare pe
aceeaşi temă, precum şi o primă luare de contact direct cu situaţia concretă, o
vizită în teren);
 elaborarea ipotezelor ;
 definirea conceptelor;
 operaţionalizarea (elaborarea spaţiului de atribute - dimensiuni, variabile,
indicatori);
 cuantificarea (fixarea expresiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili -
măsurabili - pentru care se culeg date);
 determinarea populaţiei (definirea universului anchetei: localizarea şi
struc¬turile principale ale populaţiei, fixarea subiecţilor investigaţi prin
cuprindere totală, tip recensămînt sau parţială, prin loturi sau eşantioane
reprezentative);
 stabilirea tehnicilor şi a procedeelor de anchetă (de intervievare şi/sau
chestionare);
 întocmirea instrumentelor de lucru (elaborarea chestionarelor, a ghidurilor de
interviu, a planurilor de convorbire, teste, scale etc., verificarea şi definitivarea
lor);
 ancheta pilot (repetiţia în mic a anchetei propriu-zise; tot acum are loc în fapt
şi testarea instrumentelor);
 constituirea echipei de anchetatori, instruirea si repartizarea sarcinilor;
 întocmirea calendarului de desfăşurare a anchetei (inclusiv prevederea
modalităţilor de control;
 culegerea datelor;
 verificarea informaţiilor culese şi reţinerea formularelor valide în vederea
prelucrării;
 codificarea informaţilor (în măsura în care nu au fost precodificate la
elaborarea instrumentelor);
 întocmirea machetei de prelucrare a datelor (frecvenţe, valori medii, teste de
semnificaţie, corelaţii etc.);
 prelucrarea datelor (individual - manual sau cu ajutorul calculatorului
electronic);
 analiza şi interpretarea informaţiilor;
 redactarea raportului de anchetă;
 stabilirea, împreună cu beneficiarul, a eventualelor măsuri de intervenţie (în
ultimul timp sînt tot mai des aplicate a.s. într-un demers ce îmbină cercetarea
cu acţiunea practică).
Analiza sociologica prezintă o valoare deosebită prin aceea că ea constituie o

modalitate ştiinţifică de investigare, adesea singura disponibilă, a universului
subiectiv al vieţii sociale - opinii, atitudini, satisfacţii, aspiraţii, convingeri, cunoştinţe,
17 | P a g e
interese etc. - de ordin individual şi colectiv (de grup). Trebuie avut în vedere şi faptul
că în desfăşurarea a.s. pot să apară multe erori, unele datorate modului defectuos de
lucru, altele datorate lipsei de cooperare din partea subiecţilor, erori ce trebuie
prevenite printr-un control sistematic asupra calităţii activităţilor. Limita principală a
a.s. decurge însă din însăşi natura domeniului studiat, a relaţiilor dintre opiniile,
atitudinile, convingerile şi comportamentele umane, care nu urmează nici pe departe
un model liniar de determinare.
CHESTIONARUL
Chestionarul este tehnică şi, corespunzător, instrument de investigare, constînd

dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi
psihologic care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin auto-
administrare, determină din partea celor anchetaţi răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris (S. Chelcea, Chestionarul în investigaţia sociologică, 1975).
În chestionar, întrebările şi imaginile grafice au funcţie de indicatori.
 Ordinea logică ia, de obicei, în considerare drept criteriu timpul: întrebările

vizează situaţii din trecut, prezent şi viitor.
 Ordinea psihologică se referă la gradul de abstractizare: întrebările concrete
preced pe cele abstracte.
Elemente care influenţează răspunsul la chestionar:
Personalitatea celui anchetat
Situaţia de desfăşurare a anchetei
 Tema chestionarului
 Timpul când are loc chestionarea
 Structura chestionarului
 Personalitatea operatorului de interviu.
 Clasificarea chestionarelor
În funcţie de conţinutul informaţiilor colectate
 Chestionare de date factuale: de tip administrativ, conţin date obiective

(vârsta, gen, stare civilă, profesie, nivel de instrucţie)
 Chestionare de opinie: colectează date despre opinii, motivaţii, nevoi, aspiraţii,
atitudini, comportamente
În funcţie de cantitatea informaţiei
 Chestionare speciale, cu o singură temă
18 | P a g e
 Chestionare omnibuz, cu mai multe teme
După forma întrebărilor
 Chestionare cu întrebări închise

 Chestionare cu întrebări deschise
În funcţie de modul de administrare
 Chestionare administrate de către operatori de interviu (erori de memorie a

operatorului, netransmiterea completă a instrucţiunilor, fenomenul de supra-
sondare, mare variabilitate în funcţie de operator a comportamentului,
percepţie selectivă, folosirea propriului vocabular în înregistrarea răspunsurilor
la întrebările libere, scurtarea sau lungirea răspunsurilor).
 Poştale (nr mare de nonrăspunsuri, imposibilitatea reprezentativităţii,
elaborarea răspunsurilor)
 Chestionare publicate în reviste
 Chestionare autoadministrate colectiv.
Structura chestionarelor
 Întrebări introductive cu rolul de a „sparge gheaţa”

 Întrebări de trecere care au rolul de a marca o nouă grupă de întrebări
referitoare la o problemă diferită.
 Întrebările filtru: opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările
succesive.
 Întrebările „de ce”
 Întrebările de control verifică consistenţa opiniei exprimate
 Întrebările de identificare conţin variabilele socio-demografice
 Întrebări filtru (închise, cu răspunsuri multiple precodificate sau deschise)
pentru stabilirea gradului de cunoaştere a subiectului de către subiect.
 Întrebări deschise privind atitudinea faţă de problema respectivă.
 Un sistem de întrebări închise referitoare la aceeaşi problemă.
 Întrebări deschise vizând motivaţia opiniilor exprimate.
 Întrebări închise pentru măsurarea intensităţii opiniilor.
Tehnici de structurare a chestionarelor
 Tehnica pâlniei: trecerea de la general la particular, de la întrebări deschise la

cele închise.
 Tehnica pâlniei răsturnate, trecerea de la particular la general
Surse de eroare
 Efectul „halo” constă în contagiunea răspunsurilor, fie prin iradierea

sentimentelor, fie prin organizarea lor logică.
19 | P a g e
 Efectul de poziţie produs de modul în care se succed întrebările
 Lungimea chestionarului
 Design-ul chestionarelor
Elemente de urmărit în formularea întrebărilor
 Existenţa unor dificultăţi de înţelegere a limbajului

 Gradul de abstracţie a întrebării
 Elocvenţa celui anchetat
 În ce măsură tema abordată este intimă
 Măsura în care întrebarea
 solicită capacitatea de observaţie a subiectului
 suprasolicită gândirea
 oboseşte subiectul
 este plicticoasă
 generează teamă
 creează o reacţie de prestigiu
 generează conflicte cu idealul propriu
Reguli de formulare a întrebărilor
 Întrebările închise trebuie să ofere răspunsuri mutual exclusive

 Întrebările trebuie să fie clare, să nu conţină lucruri ambigue. Ex: Ce înseamnă
„ultima săptămână”?
 Evitarea întrebările duble. Ex: sunteţi de acord cu retragerea trupelor
româneşti din Irak şi cheltuirea banilor corespunzători pentru serviciile
sociale¬?
 Întrebările nu trebuie formulate negativ: De ce nu…._?, Nu consideraţi că….?
 Respondenţii trebuie să fie competenţi pt a răspunde.
 Subiecţii ar trebui să fie doritori să răspundă (indecizia în loc de exprimarea
opiniei atunci când cred ca se află în minoritate).
 Întrebările ar trebui să fie relevante.
 Întrebările scurte sunt cele mai bune.
 Evitarea formulărilor de tipul „Nu e aşa că…¬¬?”
 Evitarea invocării unei autorităţi, organizaţii de prestigiu în favoarea a ceva:
Sunteţi de acord cu decizia preşedintelui Voronin de a …. (decizia Curţii
Supreme de Justiţie…).
INTERVIUL SOCIOLOGIC
20 | P a g e
Interviul este o tehnică de obţinere prin întrebări şi răspunsuri a informaţiilor verbale
de la indivizi şi grupări umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea
ştiinţifică a fenomenelor socioumane.
Interviul se bazează pe comunicarea verbală şi presupune întrebări şi răspunsuri, ca

şi chestionarul. Spre deosebire însă de chestionar, unde întrebările şi răspunsurile
sînt de regulă scrise, i. implică totdeauna obţinerea unor informaţii verbale.
Convorbirea reprezintă elementul fundamental în tehnica i., în timp ce întrevederea
nu constituie decît o condiţie care facilitează transmiterea indirecţională a
informaţiilor: de la persoana intervievată spre operatorul de i. În cercetările
socioumane, se recomandă utilizarea i. cînd se studiază comportamente greu de
observat, pentru că se desfăşoară în locuri private, în studiul credinţelor, opiniilor şi
atitudinilor.
Utilizarea interviului în cercetarea sociologică are mai multe scopuri:
 de explorare, de identificare a variabilelor şi a relaţiilor dintre ele;

 ca principală tehnică de recoltare a informaţiilor;
 de recoltare a unor informaţii complementare obţinute cu ajutorul altor metode
şi tehnici
Avantajele utilizării Interviului în cercetările sociologice
 flexibilitatea, posibilitatea de a obţine răspunsuri specifice la fiecare întrebare;

 rata mai ridicată a răspunsurilor, asigurată de faptul că pot oferi informaţii şi
persoanele care nu ştiu să scrie şi să citească, precum şi cele care se simt
mai protejate cînd vorbesc decît cînd scriu;
 observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporeşte cantitatea şi
calitatea informaţiilor;
 asigurarea standardizării condiţiilor de răspuns, lucru imposibil de realizat, de
exemplu, în cazul chestionarelor poştale;
 asigurarea controlului asupra succesiunii întrebărilor, fapt ce are consecinţe
pozitive asupra acurateţei răspunsurilor;
 spontaneitatea răspunsurilor, ştiut fiind că primele reacţii exprimă afectivitatea
subiecţilor mai fidel decît cele realizate sub control normativ;
 asigurarea unor răspunsuri personale, fără intervenţia altora;
 asigurarea răspunsului la toate întrebările şi, prin aceasta, sporirea volumului
informaţiilor;
 precizarea datei şi locului convorbirii, fapt ce asigură comparabilitatea
informaţiilor;
 studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare,
chestionare sau ghid uri de i. mai amănunţite, cu mai multe întrebări, de o mai
mare subtilitate.
Dezavantajele utilizării interviului sînt ordonate de Kenneth D. Bailey astfel:
21 | P a g e
 costul ridicat;
 timpul îndelungat;
 erorile datorate operatorilor de i.;
 imposibilitatea subiecţilor de a consulta diferite documente scrise în vederea
formulării unor răspunsuri precise;
 inconveniente legate de faptul că li se cere subiecţilor să răspundă indiferent
de dispoziţia psihică, de starea de oboseală etc.;
 neasigurarea anonimatului;
 lipsa de standardizare în. formularea întrebărilor;
 dificultăţi privind accesul la cei incluşi în eşantion.
Criterii de clasificare a interviurilor sînt numeroase (conţinutul comunicării, calitatea

informaţiilor obţinute, gradul de libertate a cercetătorului în abordarea diferitelor teme
şi formularea întrebărilor şi în respectarea succesiunii lor, repetabilitatea
convorbirilor, numărul persoanelor participante, statusul socio-demografic al
acestora, modalitatea de comunicare, funcţia îndeplinită în cadrul procesului de
investigare), dînd naştere multiplelor tipuri de i.
Din punctul de vedere al conţinutului comunicării se face distincţie între: interviu de

opinie şi interviu documentar.
În funcţie de calitatea informaţiilor, se disting interviuri extensive şi intensive.
Interviurile în profunzime, ca şi interviurile cu răspunsuri libere se utilizează atît în

psihoterapie, cît şi în cercetarea socioumană. Spre deosebire de i. clinic, i. În
profunzime, centrat tot pe persoana intervievată, vizează doar un singur aspect al
personalităţii, nu persoana în întregul ei. La fel stau lucrurile şi în cazul i. cu
răspunsuri libere. I. centrat (ghidat sau focalizat).
SONDAJUL DE OPINIE
Sondajul: metodă de cunoaştere a opiniei publice pe baza chestionarului şi a

eşantionării. Termenul de s.o. este echivalent celui de Public Opinion Polls (engl.) şi
a celui de Demoskopie (germană). Utilizarea altor termeni (gr. doxometrie,
psephologie) pentru a desemna măsurarea opiniei publice nu s-a impus.
Nu orice ancheta este un sondaj de opinie; sondajul de opinie este o subcategorie a

anchetei , care are ca scop cercetarea unor probleme de interes public. De exemplu,
o ancheta asupra obiceiurilor de consum a unui produs alimentar, chiar daca
foloseste chestionarul ca instrument de lucru nu este un sondaj de opinie publica.
Calitatea unui sondaj de opinie este determinat de scopuri si de felul in care este
realizat.
22 | P a g e
Sondajele ar trebui realizate pentru a dezvolta informatii statistice despre indivizi.
Sondajele nu trebuiesc concepute pentru a produce rezultate rezultate
predeterminate sau ca o baza de date pentru activitati de marketing si vanzari.
Sondajele de opinie realizate in reviste, sondajele TV, sondajele de opinie pe site-uri

sunt foarte suspecte. Aceaste si altele in care esantionul se selecteza singur sunt de
cele mai multe ori nevalide deoarece participantii nu au fost selectionati intr-un mod
stiintific. De obicei,la astfel de sondaje cel mai probabil vor raspunde persoanele cu
opinii puternice (de cele mai multe ori negative).
Atentie si la cei care, folosesc sondaje pentru a cere o donatie sau pentru a incerca
sa va vanda diferite produse sub pretexul unui sondaj.
Toti cei rugati sa raspunda la un chestionar trebuie mai intai sa decida daca
intrebarile sunt corecte, daca sondajul nu este doar pretextul pentru a cere bani sau
a vinde ceva.
4. Metodologia de cercetare folosita pentru analiza
 Documentare si analiza a principalelor documente care reglementeaza

mecanisul de munctionare a Strategiei Guvernului Romaniei de Incluziune
a Cetatenilor Romani Apartinand Minoritatii Romilor.
 Realizarea unui instrument de cercetare pentru colectarea de date si

informatii relevante de la nivelul principalilor actori implicate in procesul de
functionare si implementare a Strategiei Guvernului Romaniei de
Incluziune a Cetatenilor Romani Apartinand Minoritatii Romilor ( Birouri
Judetene pentru Romi constituite in cadrul Instutiiilor Prefectului,
Inspectorate Scolare Judetene, Directii de Sanatate Publica, Primarii de la
nivelul comunelor care au arondate comunitati semnificative de romi,
Directii Judetene de Statistica, etc)2
2
Astfel a fost realizata si transmisa catre institutiile mai sus mentionate o adresa cu
scopul colectarii principaleor documente si informatii relevante in procesul de analiza
(raport implementare stratgie, situatii in domeniul educatiei, situatii in domeniul
sanatatii, situatiei experti locali romi de la nivelul primariilor, situatiei mediatori sanitari
de la nivelul DSP, situatie mediatori scolari de la nivelul ISJ)
23 | P a g e
 Studiu de caz asupra unei comunitati de romi de la nivelul ariei de acoperire
a prezentei analize3
4.1 Fundamentare
 Adresa cu nr. 01/ 03.02.2014 transmisa de catre Structura Regionala 4 SV

Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Dolj – fara raspuns
 Adresa cu numarul 02/03.02.2014 transmisa catre Inspectoratul Scolar
Judetean Valcea – adresa la care s-a primit raspuns
 Adresa cu numarul 03/03.02.2014 transmisa de catre Structura Regionala
4 SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Gorj – fara raspuns
4 SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Mehedinti – adresa la
care s-a primit raspuns
 Adresa cu numarul 5/03.02.2013 transmisa de catre Structura Regionala 4
SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Olt – nu s-a primit raspuns
4 SV Oltenia catre Directia Publica de Sanatate Dolj – raspuns prin adresa
Nr. 1516/20.02.2014
SV Oltenia catre Directia de Sanatate Publica Olt – raspuns prin adresa cu
numarul 1295/17.02.2014
 Adresa cu numaru 8/17.02.2014 transmisa de catre Structura Regionala 4
SV Oltenia catre Directia de Sanatate Publica Gorj – raspuns prin adresa
cu numarul 1188 din 03.03.2014
SV Oltenia catre Directia de Sanatate Publica Valcea – fara raspuns
4 SV Oltenia catre Directia de Sanatate Publica Mehedinti – fara raspuns
4 SV Oltenia catre Directia Judeteana de Statistica Dolj – raspuns prin
adresa cu numarul 66/11.03.2014
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Dolj – raspuns prin
adresele: 2122/ 18.02.2013 si 18126/09.01.2014 si 14387/09.10.2013
 Adresa cu numarul 13/18.02.2014transmisa de catre Structura Regionala 4
SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Olt – raspuns prin adresa
17028/28.02.2014 si 16945/26.02.2014
3
In cazul de fata a fost selectata pentru studiul de caza comunitatea de romi din
Comuna Gogosul, Sat Burila Mica, Judetul Mehedinti
24 | P a g e
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Mehedinti – raspuns prin
adresa cu numarul 1474/25.02.2014 si 1678/25.02.2014
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Gorj – nu s-a primit
raspuns
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Valcea – raspuns prin
adresa cu numarul 1788/11.02.2013 si adresa cu numarul
1194/31.01.2014
4 SV Oltenia catre Directia Regionala de Statistica Olt – raspuns prin
adresa cu numarul 488/21.02.2014
 Adresa u numarul 18/18.02.2014 transmisa de catre Structura Regionala 4
SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Dolj – s-a primit raspuns
prin prin adresele: 2122/ 18.02.2013 si 18126/09.01.2014 si
14387/09.10.2013
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Olt – s-a primit raspuns
prin adresele 17028/28.02.2014 si 16945/26.02.2014
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Mehedinti – s-a primit
raspuns prin adresele 1474/25.02.2014 si 1678/25.02.2014
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Gorj – nu s-a primit
raspuns
4 SV Oltenia catre Institutia Prefectului Judetului Valcea – s-a primit
raspuns prin adresele cu numarul 1788/11.02.2013 si adresa cu numarul
1194/31.01.2014
4 SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Dolj – nu s-a primit
raspuns
4 SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Olt – nu s-a primit
raspuns
4 SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Mehedinti – raspuns prin
adresa cu numarul 598 / 04.02.2014
4 SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Gorj – nu s-a primit
raspuns
 Adresa cu numarul 27/18.02.2014 transmisa de atre Structura Regionala 4
SV Oltenia catre Inspectoratul Scolar Judetean Valcea – s-a primit
raspuns4
4
Atasat model adresa transmisa catre institutiile mentionate
25 | P a g e
Situatie transmitere adrese
11%
13%
27 adrese transmise
10 adrese la care nu s-a primit
raspuns
17 adrese la care s-a primit
raspuns
76%
26 | P a g e
5. O situatie generala in date statistice a populatiei de etnie roma
de la nivelul Regiunii 4 SV Oltenia
Conform datelor transmise de catre Directia Regionala de Statistica Olt la nivelul

Regiunii 4 SV Oltenia situatia populatiei de etnie roma se incadreaza in urmatorii
parametrii statistici:
SUD-VEST OLTENIA 63899

√ DOLJ 29839
√ GORJ 6698
√ MEHEDINŢI 10919
√ OLT 9504
√ VÂLCEA 6939
27 | P a g e
Situatie populatie roma la nivelul Regiunii 4 SV Oltenia in contextul populatiei
de etnie roma la nivel national
28%
Total populatie de etnie roma la

nivel national 621 573
total populatie de etnie roma la
nivelul regiunii 4 SV Oltenia 63
899
72%
28 | P a g e
Situatia populatiei de etnie roma pe judete la nivelul Regiunii 4 SV Oltenia
Judetul Dolj 29 839 persoane de etnie roma

Judetul Olt 9504 persoane de etnie roma
Judetul Valcea 6939 persoane de etnie roma
Judetul Mehedinti
10% 10818 persoane de etnie roma
Judetul Gorj 6698 persoane de etnie roma
17%
47%
11%
15%
Conform datelor analizate la nivelul Regiunii 4 SV Oltenia in ceea ce priveste

ponderea populatiei de etnie roma se constata ca la nivelul Judetului Dolj este
concentrate cea mai mare pondere a populatiei de etnie roma, inregistrand un
procent de 47 %.
Astfel, avand in vedere cele relatate mai sus vom prezenta datele statistice ale
populatiei de etnie roma la nivelul Judetului Dolj pe cele mai importante segmente in
contextul incluziunii sociale, conform domeniilor de interventie prevazute in cadrul
Strategiei Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români Aparţinând
Minorităţii Romilor pentru perioada 2012-2020 si anume domeniul prioritar educatie
(status educational si domeniul de interventie ocupare (status occupational)
29 | P a g e
Populaţia activă Populaţia din care:
Localitatea Total
Total Populaţia ocupată Şomeri inactivă Pensionari
A 1 2 3 4 5 6
TOTAL DOLJ 29839 7175 5726 1449 22664 1452
Status occupational populatie de etnie roma la nivelul Judetului Dolj
5% 18%
5%
populatia activa ocupata 5726

persoane
someri 1449 persoane
populatia inactiva 22 664 persoane
pensionari 1452 persoane
72%
30 | P a g e
Total
populaţie Din alte
Supe- Postli- Profe- Gimna- Alte Nedecla-
Localitatea stabilă de Liceal Primar situaţii:
rior ceal sional zial situaţii rată
10 ani şi analfabeţi
peste
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
TOTAL DOLJ 23186 189 91 1217 688 7562 8936 4503 2729 -
Status educational persoane de etnie roma la nivelul Judetului Dolj
invatamant superior 189

persoane
invatamant postliceal 91
persoane
invatamant liceal 1217 persoane
invatamant profesional 688
persoane
invatamant gimnazial 7562
persoane
invatamant primar 8936
persoane
analfabeti 2729
31 | P a g e
6. Analiza modului de functionare si implementare a Strategiei
Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetatenilor Romani
Apartinand Minoritatii Rome la nivelul judetelor aferente
Regiunii de Dezvoltare 4 SV Oltenia
6.1 Judetul Dolj, Analiza mecanismului de functionare/implementare

a Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români
aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020
Conform adreselor transmise de catre Institutia Prefectului Judetului Dolj in ceea ce

priveste mecanismul de functionare/implementare a Strategiei Guvernului României
de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada
2012-2020, se pot distinge urmatoarele aspecte 5:
 Componenta Biroului Judetean Pentru Romi de la nivelul Institutiei Prefectului

Judetului Dolj se prezenta in felul urmator:
1 Bambaloi Ilie Expert,

Instituţia Prefectului Judeţul Dolj
2 Consilier,
Predatu Elena Instituţia Prefectului Judeţul Dolj
3 Ştefănescu Elena Consilier,
4 Tudor Dan Expert,
Observatie!
In urma noilor regelemtari guvernamentale in anul 2013 postul expertului rom

din cadrul Biroului Judetean pentru Romi a fost restructurat (domnul
Bamabaloi Ilie) astfel in prezent lipseste expertul rom de la nivelul Institutiei
Prefectului Judetului Dolj.
5
Mentionam ca pentru realizarea pragmatic a acestei analize au fost procesate atat
datele furnizate de institutiilor chestionate cat si observatia persoanala a expertilor
din cadrul Structurii Regionale 4 SV Oltenia ca urmare a activitatii acestora la nivelul
Judetului Dolj
32 | P a g e
1 Consilier,
Predatu Elena Instituţia Prefectului Judeţul Dolj
2 Ştefănescu Elena Consilier,
3 Tudor Dan Expert,
 Situatia expertilor romi la nivelul primariilor de la nivelul comunelor care au

pondere semnificativa de romi se prezinta in felul urmator: exista un numar de
10 experti angajati in cadrul primariilor din Judetul Dolj, un numar destul de
mic raportat la ponderea populatiei de la nivelul Judetului Dolj si stratificarea
acesteia la nivelul comunelor.
JUDEŢUL DOLJ Data Datele de contact ale expertului local rom

angajării
Denumire localitate
Craiova 2012 Tiberiade Romeo
Fax: 0251-415222
Tel: 0251-411019
Tel: 0251-416235
Amărăştii de Jos 2007 STOICAN COSTEL
Tel/Fax: 0251-374.020
E-mail: amarastii_de_jos@cjdolj.ro
Bârca 2007 Stîrcan Viorel
Tel/Fax: 0251-356.214
E-mail: barca@cjdolj.ro
Calopăr 2009 PETRIU CONSTANTIN
Tel: 0251-350.734
Fax: 0251-350.734
calopar@cjdolj.ro
Cerăt 2002 LĂPĂDAT DUMITRU
Tel: 0251-358.202
Fax: 0251-358.202
E-mail: cerat@cjdolj.ro
Coşoveni 2005 Notita Emilia

Tel: 0251-457.360
Fax: 0251-457.186
E-mail: cosoveni@cjdolj.ro
Fărcaş 2008 DINU MARINEL
Tel/Fax 0251-440052
E-mail: farcas@cjdolj.ro;
dinumarinel@yahoo.com
Piscu Vechi 2010 CÎŢĂ MARINICĂ
Tel: 0251-323008
Fax: 0251-323002
33 | P a g e
E-mail: piscu_vechi@cjdolj.ro
Radovan 2012 DINU COSTEL
Tel: 0251-359.223
Fax: 0251-359.223
E-mail: radovan@cjdolj.ro
Sălcuţa 2007 CHIRIAC NICOLAE
Tel-Fax: 0251-363.006, 363.207
E-mail: salcuta@cjdolj.ro
Vîrtop 2002 CINCĂ LUCIAN
Tel/Fax: 0251-363.508, 363.531
E-mail: vartop@cjdolj.ro;
consiliullocalvartop@yahoo.com
Extras din adresa cu 2122/18.02.2013 transmisa de catre Institutia Prefectului

Judetului Dolj
“ În conformitate cu prevederile HG 1.221/2011, Instituţia Prefectului - Judeţul Dolj,
prin B.J.R., a informat în mod repetat unităţile administrativ teritoriale de la nivelul
judeţului Dolj, cu un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţii romilor în
legătură cu necesitatea existenţei unui expert local angajat la nivelul acestora. În
urma acestor demersuri precum şi prin prisma modificărilor din aparatul de
specialitate al primarului ce au avut loc în acest an, vă informăm că la nivelul
judeţului Dolj, în acest moment sunt angajaţi experţi locali pentru romi într-un număr
de zece unităţi administrativ teritoriale. Vă transmitem în anexa 3 situaţia actualizată
a unităţilor administrativ teritoriale ce au angajat expert local pentru romi în cadrul
aparatului de specialitate al primarului.
De asemenea, Instituţia Prefectului - Judeţul Dolj a informat în mod repetat unităţile

administrativ teritoriale, respectiv experţii locali pentru romi, în legătură cu obligaţia
acestora de a realiza Planurile locale de acţiune privind incluziunea minorităţii rome
şi în special cu obligaţia de asumare a acestora prin H.C.L. Drept urmare a acestor
demersuri, un număr relativ redus de unităţi administrativ teritoriale (trei) în raport cu
numărul experţilor locali romi de la nivelul întregului judeţ, au realizat Planurile locale
de acţiune privind incluziunea minorităţii rome asumate de către Consiliul Local.
Aceste unităţi administrativ teritoriale sunt următoarele: Fărcaş, Amărăştii de Jos şi
Cerăt.
Considerăm realizarea Planurilor locale de acţiune privind incluziunea minorităţii

rome asumate în mod obligatoriu prin H.C.L. a fost îngreunată în mod direct de
reactualizarea componenţei consiliilor locale ce a avut loc în această perioadă ca
rezultat al alegerilor locale din anul 2012. Din acest motiv am considerat oportun ca
realizarea Planului Judeţean de Măsuri să se adopte în perioada imediat următoare,
odată cu definitivarea planurilor locale de acţiune de către experţii locali pentru romi.”
 Conform datelor colecatate atat de la Directia de Sanatate Publica Dolj cat si

de la Institutia Prefectului Judetului Dolj situatia in domeniul de interventie
“sanatate:” se prezinta in felul urmato
34 | P a g e
Lista mediatorilor sanitari activi in anul 2012
Numar
beneficiar
i din
randul
Loca Adresa de
grupurilor
litate Localit Nume corespon
vulnerabil
Nr. Jude Medi ate prenume denta Telefon
e
Crt. t u Mediu mediator primarie mobil
deserviti
urba Rural sanitar tel/fax/em
in anul
n ail
2012 de
catre
mediator
ul sanitar
Tel.0251/4
11.561
0742/914.
Fax.
Craio COJOCARU 472
1 Dolj 0251/411. 872
va DANA 0720/158.
561
500
relpub@cj
dolj.ro
Tel.0251/2
31424
Calaf CISMARU Fax.0251/ 0767/786.
2 Dolj 761
at MIHAELA 232.884 235
calafat@cj
dolj.ro
Tel.0251/4
41.018
Filias VASILE Fax.0251/ 0767/729.
3 Dolj 378
i DELIA 441.453 176
filiasi@cjd
olj.ro
Tel.0251/3
74.244
Amara Fax.0251/
DIACONU 0768/711.
4 Dolj stii de 374.020 793
STEFANIA 642
Jos amarastii_
de_jos@cj
.dolj.ro
Tel.0251/3
69.568
Caraul PATRU Fax.0251/ 0761/327.
5 Dolj 502
a ALINA 369.568 391
caraula@c
jdolj.ro
6 Dolj Giurgit RADU Tel.0251/3 0752/848. 338
a IOANA 57.122 608
DANIELA Fax.0251/
35 | P a g e
357.002
giurgita@c
jdolj.ro
4. Lista mediatorilor sanitari activi in anul 2013
Numar
Adresa beneficiari
Loca de din randul
litate Nume corespo grupurilor
Nr. Localitat Email
Jud Medi prenume ndenta vulnerabile
Cr e Mediu mediator
et u mediator primari deserviti in
t. Rural sanitar
urba sanitar e anul 2013
n tel/fax/e de catre
mail mediatorul
sanitar
Tel.0251
/411.561
Craio COJOCARU cdc_medsan
1 Dolj Fax. 830
va DANA @yahoo.com
0251/41
1.561
Tel.0251
/231424
Calaf CISMARU maneha70@y
2 Dolj Fax.025 738
at MIHAELA ahoo.com
1/232.88
4
Tel.0251
/374.244 stefaniadiaco
Amarastii DIACONU
3 Dolj Fax.025 nu94@yahoo. 776
de Jos STEFANIA
1/374.02 com
0
Tel.0251
/369.568
PATRU
4 Dolj Caraula Fax.025 485
ALINA
1/369.56
8
Tel.0251
RADU /357.122
radudana36@
5 Dolj Giurgita IOANA Fax.025 321
yahoo.com
DANIELA 1/357.00
2
Mediatori sanitari comunitari la nivelul Judetului Dolj 2014
36 | P a g e
Localitatea in
Nume si Nivel de care isi Coordonatele (tel.acasa, tel. la
Nr. crt. Telefon mobil
prenume scolarizare desfasoara serviciu, e-mail, adresa postala)
activitatea
Tel.0251/411.561 Fax.
COJOCARU 0742/914.472
1 Facultate Craiova 0251/411.561
DANA 0720/158.500
relpub@cjdolj.ro
Tel.0251/231424
CISMARU Liceu XII
2 Calafat Fax.0251/232.884 0767/786.235
MIHAELA clase
calafat@cjdolj.ro
Scoala Tel.0251/374.244
DIACONU Amarastii de 0768/711.642
3 Postliceala Fax.0251/374.020
STEFANIA Jos 0760/927.191
Sanitara amarastii_de_jos@cj.dolj.ro
Tel.0251/369.568
Liceu X
4 PATRU ALINA Caraula Fax.0251/369.568 0761/327.391
clase
caraula@cjdolj.ro
Tel.0251/357.122
RADU IOANA Liceu XII
5 Giurgita Fax.0251/357.002 0752/848.608
DANIELA clase
giurgita@cjdolj.ro
 Masurile intreprinse privind cresterea numarului de mediatori sanitari din

Judetul Dolj
Directia de Sanatate Publica Dolj a facut solicitari atat catre Ministerul Sanatatii cat si
catre Institutia Prefectului pentru extinderea retelei de mediatori sanitari din
comunitatile de romi ale judetului Dolj.
Astfel prin adresele nr. 706/19.01.2012 si 1581/20.02.2012 adresate Ministerului

Sanatatii an solicitat un numar de 20 posturi de mediatori sanitari in 20 de localitati
cu populatie de etnie roma in procent semnificativ (25647 persoane in cele 20
localitati), iar in anul 2013 s-a solicitat Ministerului Sanatatii un post de mediator
sanitar in comuna Urzicuta, ca urmare a adresei Primariei Comunei Urzicuta.
Deasemenea tot in anul 2013, ca urmare a adresei Institutiei Prefectului nr.
18126/06.12.2013, s-a transmis necesarul formarii a 32 de mediatori sanitari in 21
localitati cu populatie de etnie roma semnificativa pentru perioada 2013-2014 si
necesitatea angajarii prioritare a 23 de mediatori sanitari in 12 dintre aceste localitati.
Proiecte/programe derulate sau in curs de derulare adresate cetatenilor romani
de etnie roma la nivelul Judetului Dolj
 Parteneriatul cu Asociatia CREDIS pentru proiectul « Masuri de interventie

in domeniul sanatatii si educatiei sanitare in comunitatile de romi din
municipiul Craiova »
37 | P a g e
 Lansarea campaniei “ E important sa fiu interesat de sanatatea mea” in
cadrul parteneriatului cu ESOES (se desfasoara in randul comunitatilor de
romi in 5 localitati : Craiova, Catane, Cerat Amarastii de Jos, Lipovu) si
evaluarea de etapa a proiectului precum si participarea la conferinta de
inchidere a proiectului
 Protocol « Prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului »/ DGAPS
DoljInspectoratul de politie Dolj Inspectoratul Scolar Dolj
 Protocol de parteneriat privind” Programe de sănătate comunitară/ Asociaţia
pentru Sănătate, Educaţie şi Familie/ASEF Filiala Dolj/ Societatea Studentilor
Medicinisti din Craiova
 Protocol de colaborare privind “ Promovarea sănătăţii şi educaţie pentru
sănătate/ Societatea Naţională de Cruce Roşie-Filiala Dolj
 Parteneriat privind Incluziune sociala Romi/ Asociatia CREDIS Craiova
 Proiectul « Cresterea accesului la servicii de preventie medicala primara
pentru copii si adolescentii din Romania; institutii partenere: Inspectoratul
Scolar Dolj, Garda de mediu Dolj, Consiliul Judetean Dolj, Primaria Craiova,
DGAPS Dolj, UMF Craiova, Centrul de resurse educationale Dolj,
Inspectoratul de politie Dolj, CJAS Dolj, World Vision International - Filiala
Dolj, Asociata Europrotector, Asociatia « Tinerii lupta impotriva viciilor
mileniului III », Societatea Studentilor de Medicina Craiova.
 Proiectul « Pastrarea igienei individuale si colective pentru prevenirea
imbolnavirilor si accidentelor » Crucea Rosie Dolj, Liceul Stefan
Velovan,Cva Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Dolj,
Primaria Craiova
 Campania “Zambetul copilariei {2013}; institutii partenere: Agentia de
consiliere si sprijin pentru minoritati si persoane defavorizatedin Romania
Organizatia Romilor caramizari Craiova
 Protocol de aplicare al Proiectului “Programe de promovare a sanatatii si
educatie pentru sanatate” World Vision International - ROMANIA
Dificultatile mediatorului sanitar in indeplinirea activitatilor prevazute in fisa

de post in anul 2012
Dificultati
intampinate in
Dificultati
planificarea si
in Activitati desfasurate in cadrul proiectelor
raportarea
activitatea implementate de institutii sau organizatii civile
activitatilor de
de teren
mediere
sanitara
Dificultati in Participarea la sesiunea de formare ,,Medierea
deplasare sanitara si dezvoltarea comunitara; necesitatea
Nu s-au pe teren acordarii asistentei tehnice, evaluarii si
semnalat prin lipsa monitorizarii programului de mediere sanitara,
dificultati mijlocului organizata in cadrul proiectului ,,Programul de
de transport mediere sanitara.Oportunitate de crestere a ratei
si de ocupare in randul femeilor rome”, organizat de
38 | P a g e
Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate
nedecontar SASTIPEN in parteneriat cu Institutul National de
ea biletelor Sanatate Publica, program cofinantat din fondul
social european
Dificultatile mediatorului sanitar in indeplinirea activitatilor prevazute in fisa

de post in anul 2013
Dificultati
intampinate in
Dificultati
planificarea si
in Activitati desfasurate in cadrul proiectelor
raportarea
activitatea implementate de institutii sau organizatii civile
activitatilor de
de teren
mediere
sanitara
Participarea la sesiunea de formare ,,Medierea
Dificultati in sanitara si dezvoltarea comunitara; necesitatea
deplasare acordarii asistentei tehnice, evaluarii si
pe teren monitorizarii programului de mediere sanitara,
Nu s-au prin lipsa organizata in cadrul proiectului ,,Programul de
semnalat mijlocului mediere sanitara.Oportunitate de crestere a ratei
dificultati de transport de ocupare in randul femeilor rome”, organizat de
si Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate
nedecontar SASTIPEN in parteneriat cu Institutul National de
ea biletelor Sanatate Publica, program cofinantat din fondul
social european
Participarea la conferinta finala a proiectului
,,Imbunatatirea calitatii resurselor umane in mediul
rural si promovarea antreprenoriatului in activitati
non agricole”, organizata de Centrul European
pentru Promovarea si Integrarea Romilor
(CEPIR), proiect cofinantat din Fondul Social
European prin POSDRU (Proiect Operational
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). Au
participat U.A.T., Localitatile Amarastii de Jos,
Catane si Cetate
39 | P a g e
Participarea la ,,Caravana San-School pentru
interventie minimala remediala medicala”, actiune
ce a facut parte din implementarea proiectului
,,Pentru sanatatea ta,pentru a nu abandona
scoala”; Obiectivul general al proiectului l-a
reprezentat dezvoltarea masurilor de prevenire a
fenomenului de parasire timpurie a scolii si
mentinerea in sistemul de educatie si formare
profesionala initiala , a elevilor cu risc de parasire
timpurie a scolii, cu varsta cuprinsa intre 7 si 17
ani; Initiatorii au fost; Asociatia pentru Promovarea
si Dezvoltarea Proiectelor in Domeniul
Sanatatii,Ministerul Educatiei Nationale, Uniunea
Nationala a Tuturor Studentilor din Romania si
Asociatia Euro<26
Participare la prima sesiune de formare a
inspectorilor Directiei de Sanatate PublicaDolj si a
medicilor de familie in cadrul Initiativei comune
ROMED2 (se concentreaza pe aplicarea
principiilor de guvernare democratica, participarea
comunitatii romilor cu ajutorul mediatorilor,
angajamentul politic, consolidarea capacitatii
autoritatilor de a dezvolta politici si de a stabili o
intelegere comuna a procesului de incluziune a
cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor
din Romania), o initiativa a Congresului Consiliului
Europei) in perioada.
Necesarul resurselor umane in vederea formarii mediatorilor sanitari pentru

perioada 2013-2014
Localitate Numar de mediatori Observatii
Craiova 10 10% / 31.000 etnie roma
Bailesti 1 5.3% / 1066 etnie roma
Calafat 1 4.5% / 850 etnie roma
Filiasi 1 3.34% / 650 etnie roma
Segarcea 1 11.3% / 913 etnie roma
Bechet 1 41.3% / 1600 etnie roma
Afumati 1 18% / 670 etnie roma
Amarastii de jos 1 19.3% / 1140 etnie roma
Birca 1 21% / 900 etnie roma
Calopar 1 21% / 855 etnie roma
Catane 1 34.6% / 800etnie roma
Cerat 2 53.1% / 2060 etnie roma
Cetate 1 19.4% / 800 etnie roma
Gighera 1 14.7% / 620etnie roma
40 | P a g e
Gingiova 1 21% / 630 etnie roma
Lipov 1 37.8% / 1205 etnie roma
Maglavit 1 12.2% / 716 etnie roma
Negoi 1 33.6% / 800 etnie roma
Sadova 2 22.2% / 1900 etnie roma
Salcuta 1 31.8% / 807 etnie roma
Urzicuta 1 23.7% / 748 etnie roma
Lista localitatilor in care Consiliul Local a solicitat angajarea mediatorului

sanitar cu salarizare din bugetul administratiei locale

0 0 0
Exemple de activitati in care mediatoarii sanitari sunt implicati de catre DSP,

in conformitate cu fisa de post si standardul ocupational al mediatorului
sanitar
Identificarea persoanelor ce nu poseda acte de identitate (in special minori),

sprijinirea acestora in vederea obtinerii actelor si implicit a drepturilor la asistenta
medicala;
- Cultiva increderea reciproca intre autoritatile publice locale si comunitatea de
romi din care face parte
- Faciliteaza comunicarea intre membrii comunitatii de romi si personalul
medico-sanitar
- Catagrafiaza gravidele si lehuzele in vederea efectuarii controalelor
medicale periodice prenatale si post partum; le explica necesitatea si importanta
efectuarii acestor controale si le insoteste la aceste controale facilitand
comunicarea cu medicul de familie si cu celelalte cadre medicale
- Explica notiunile de baza si avantajele planificarii familiale;
- Catagrafiaza populatia infantila a comunitatii de romi;
- Explica notiunile de baza si importanta asistentei medicale a copilului;
- Promoveaza alimentatia sanatoasa in special la copii precum si alimentatia
la san;
- Urmareste inscrierea nou-nascutului pe listele medicului de familie;
- Sprijina personalul medical in urmarirea si inregistrarea efectuarii
imunizarilor la populatia infantila din comunitatile de romi si a examenelor clinice de
bilant la copiii cu varsta cuprinsa intre 0 – 7 ani;
41 | P a g e
- Explica avantajele includerii persoanelor in sistemul asigurarilor de sanatate
precum si procedeul prin care poate fi obtinuta calitatea de asigurat;
- Explica avantajele igienei personale, a igienei locuintei si a spatiilor comune;
- Faciliteaza acordarea primului ajutor prin anuntarea cadrelor medicale sau a
serviciului de ambulanta si insotirea echipelor care acorda asistenta medicala de
urgenta;
- Mobilizeaza si insoteste membrii comunitatii la actiunile de sanatate publica:
campanii de vaccinare, campanii de informare, educare si constientizare din
domeniul promovarii sanatatii, actiuni de depistare a bolilor cronice, a bolilor
transmisibile, a parazitozelor, intoxicatiilor, probleme de igiena a apei ;
- Participa la depistarea activa a cazurilor de tuberculoza si a altor boli
transmisibile, sub indrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din
cadrul directiilor de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti;
- La solicitarea cadrelor medicale si sub indrumarea stricta a acestora explica
rolul tratamentului medicamentos: reactiile adverse posibile si supravegheaza
administrarea medicamentelor;
- Semnaleaza cadrelor medicale aparitia problemelor desosebite din cadrul
comunitatii: focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicatii, probleme de igiena
a apei etc.;
- Semnaleaza in scris directiilor de sanatate publica judetene sau a
municipiului Bucuresti problemele identificate privind accesul membrilor comunitatii
rome pe care o deserveste la urmatoarele servicii de asistenta medicala primara:
 Imunizari, conform programului national de imunizari;
 Examen de bilant al copilului cu varsta cuprinsa intre 0 si 7 ani;
 Supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului
Sanatatii;
 Depistarea activa a cazurilor de TBC;
 Asistenta medicala de urgenta;
Lista cuprinzand cursurile de formare destinate mediatorilor sanitari in anul

2013 la care mediatorii sanitari au participat :
- Participarea mediatoarelor la informarea privind efectele consumului de tutun,

alcool si plante etnobotanice asupra femeilor insarcinate si asupra produsului
de conceptie organizata de Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere
Antidrog Dolj in luna aprilie.
- Participarea mediatoarelor sanitare la seminarul privind prevenirea violentei
domestice si a efectelor acesteia, organizat la sediul D.S.P. Dolj, de
Inspectoratul de Politie Dolj;
- Participarea unui mediator sanitar la ,,Curs de calificare in domeniul medierii
sanitare” organizat de Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate SASTIPEN
in parteneriat cu Institutul National de Sanatate Publica, program cofinantat
din fondul social european.
- Participare la prima sesiune de formare a inspectorilor Directiei de Sanatate
PublicaDolj si a medicilor de familie in cadrul Initiativei comune ROMED2 (se
42 | P a g e
concentreaza pe aplicarea principiilor de guvernare democratica, participarea
comunitatii romilor prin intermediul mediatorilor, angajamentul politic,
consolidarea capacitatii autoritatilor de a dezvolta politici si de a stabili o
intelegere comuna a procesului de incluziune a cetatenilor romani apartinand
minoritatii romilor din Romania) si ROMACT (este implementat de catre
Consiliul Europei in cadrul Aliantei Europene ale Oraselor si Regiunilor pentru
Integrare a Romilor, o initiativa a Congresului Consiliului Europei) in perioada
05-08. 12.2013.
Actiunile desfasurate pe parcursul anului 2012 privind „Stimularea masurilor

de promovare a sanatatii care sa contribuie la cresterea accesului cetatenilor
apartinand minoritatii romilor la serviciile de sanatate publica si la cresterea
sperantei de viata, cu mentiuni referitoare la :
- numarul campaniilor de informare, educare, comunicare in domeniul
sanatatii: 18
- numarul facilitati medicale functionale in comunitati izolate:
„comunitatile de romi nu sunt izolate, cu exceptia celei din satul Ocolna,
unde asistenta medicala este asigurata de catre medicii de familie din
comuna Amarastii de Jos, care se deplaseaza zilnic, prin rotatie in satul
Ocolna”.
- numar comunitati deservite de mediatori sanitari : 8
- numar mediatori sanitari angajati in anul 2013: 0
Actiunile desfasurate pe parcursul anului 2013 privind „Stimularea masurilor
de promovare a sanatatii care sa contribuie la cresterea accesului cetatenilor
apartinand minoritatii romilor la serviciile de sanatate publica si la cresterea
sperantei de viata, cu mentiuni referitoare la :
- numarul campaniilor de informare, educare, comunicare in domeniul
sanatatii: 18
- numarul facilitati medicale functionale in comunitati isolate:
„comunitatile de romi nu sunt izolate, cu exceptia celei din satul Ocolna,
unde asistenta medicala este asigurata de catre medicii de familie din
comuna Amarastii de Jos, care se deplaseaza zilnic, prin rotatie in satul
Ocolna”.
- numar comunitati deservite de mediatori sanitari : 7
Lista localitatilor prioritare privind angajarea mediatorilor sanitari in anul 2014:
Din localitatile expuse la punctul 7 consideram ca este absolut necesara angajarea

mediatorilor sanitari pentru comunitatile de romi din urmatoarele localitati:

Urzicuta 1 23.7% / 748 etnie roma
Craiova 10 10% / 31.000 etnie roma
Bailesti 1 5.3% / 1066 etnie roma
Filiasi 1 3.34% / 650 etnie roma
43 | P a g e
Segarcea 1 11.3% / 913 etnie roma
Bechet 1 41.3% / 1600 etnie roma
Birca 1 21% / 900 etnie roma
Catane 1 34.6% / 800etnie roma
Cerat 2 53.1% / 2060 etnie roma
Cetate 1 19.4% / 800 etnie roma
Lipov 1 37.8% / 1205 etnie roma
Sadova 2 22.2% / 1900 etnie roma
 6.1.1 Judetul Dolj - Concluzii/recomandari pentru

eficientizarea/accelararea implementarii Strategiei Guvernului
României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând
minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020
 Un slab interes vis a vis de problematica roma la nivelul institutiilor decizionale

cu atributii in implementarea Strategiei Guvernului României de incluziune a
cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020
 Un numar insufficient de experti romi angajati la nivelul pimariilor din Judetul

Dolj raportat la totalul populatiei de etnie roma din Judetul Dolj – in prezent
existand doar 11 experti de etnie roma la nivelul judetului Dolj
 Grupul Mixt de Lucru de la nivelul Institutiei Prefectului Dolj nu are clar definite
o strategie de lucru, acesta abordand problematica haotic, la intamplare,
frcventa de intalnire a acestuia fiind una foarte redusa si formala
 Planul judetean de masuri intocmit de Institutia Prefectului Judetului Dolj

privind minoritatea roma nu este relevant in contextul in care doar 3 primarii
au realizat planurile locale de actiune
 Se impune angajarea de urgent a unui expert rom la nivelul Biroului Judetean

pentru Romi din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj
 Se impune adoptarea unui regulament de functionare si organizare a Grupului

Mixt de Lucru si a unui calendar pentru anul 2014 in vederea eficientizarii
activitatii acestui mechanism
44 | P a g e
 Se impune suplimentarea numarului de mediatori sanitari si mediatori scolari
la nivelul Judetului Dolj cat si o evaluare pragmatic a activitatii acestora
6.2 Judetul Olt, Analiza mecanismului de functionare/implementare

a Strategiei Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor
Români Aparţinând Minorităţii Romilor pentru perioada 2012-2020
Situatia populatiei de etnie roma la nivelul Judetului Olt6
OLT 9504 1,53
6
Sursa: Directia Regionala de Statistica Olt
45 | P a g e
1%
9%
Judetul Olt 9504 persoane etnie

roma
Regiunea 4 SV Oltenia 63899
persoane etnie roma
Nivel National 621 573
persoane etnie roma
89%
46 | P a g e
Conform adresei inaintate de catre Institutia Prefectului Judetului Olt situatia mecanismului de implementare/functionare a
Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-
2020 se prezinta in felul urmator:
Nr.crt Masura/domeniu Numar Descriere Observatii

1 Situatia constituirii la nivel 7 grupuri locale de Draganesti Olt – Grupul de intiativa “Un pas
local a grupurilor de intiativa intiatiativa inainte” infiintat conform HCL NR. 25/27.03.208
constituite in 7
localitati Caracal – Grupul de intiativa “Speranta”
Piatra Olt – Grupul de intiaiva “Amala”
Falcoiu – Grupul de intiativa “O sansa pentru

fiecare”
Gradinari – Grupul de intiativa “Albinuta”
Stoenesti – Grupul de intiativa “ Accesul-Rom

Stoenesti”
Visina Noua – Grupul de intiativa “Orizonturi 2012”
2 Situatia societatii civile rome 10 organizatii Asociatia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale
la nivelul Judetului Olt nonguvernamental Olt (Slatina)
e
Integrom – Strejesti
Olt Initiativa (Corabia)
Humanity Ro, (Iancu Jianu)

Rom – Grand (Gradinari)
Romii Bals (Bals)
Rom-Rom (Caracal)
Octavia (Caracal)
Comitetul European al Romilor Krisinitori (Caracal)
Aven Amentza (Corbu)
3 Situatia consituirii la nivel 12 gurpuri de lucru Slatina, Caracal, Bals, Corabia, Draganesti Olt,
local a Grupurilor de lucru locale constituite Piatra Olt, Falcoiu, Ianca, Iancu Jianu, Obarsia,
locale Osica de us, Visina Noua
4 Situatia elaborarii planurilor 12 planuri locale de Slatina, Caracal, Bals, Corabia, Draganesti Olt, Planurile locale
locale de actiune actiune realizate Piatra Olt, Falcoiu, Ianca, Iancu Jianu, Obarsia, de actiune au
Osica de Sus, Visina Noua stat la baza
intocmirii
planului
judetean de
actiune
5 Date si informatii privind Frecventa intalnire Teme abordate in cadrul GLM:
functionarea GLM la nivel – 4 intalniri GLM/an
judetean Elaborarea planului de actiune
Evaluarea activitatii mediatorilor sanitari
Instruirea expertilor romi de la nivelul primariilor in

evaluarea comunitatilor de romi
47 | P a g e
Mediatizarea masurilor affirmative pentru elevii
romi
Prezentarea programelor/proiectelor si
parteneriatelor in deulare la nivelul comunitatilor de
romi
4 Situatia mediatorilor sanitari 10 mediatori Slatina, Caracal, Draganesti Ol, Bals, Piatra Olt,
sanitari Iancu Jianu, Valea Mare, Brebeni
5 Situatia expertilor locali romi 14 experti locali Slatina, Caracal, Corabia, Draganesti Olt, Bals,
Piatra Olt, Brastavatu, Falcoi, Gradinari, Ianca,
Iancu Jianu, Izbiceni, Obarsia, Visina Noua
48 | P a g e
Nume, prenume, date de contact ale mediatorilor sanitari din Judetul Olt:
Nr Numele si Nivel de Localitatea in Coordonatele

crt prenumele scolarizare care isi
desfasoara
activitatea de
mediator
scolar
1 Badea Elena 12 clase Caracal 0761431625
2 Ceafar Alexandra 12 clase Caracal 0760541000
3 Caldararu Aurelia 12 clase Slatina 0743541170
4 Dinca Cristina 12 clase Bals 0747393338
5 Feraru Andreia 12 clase Draganesti-Olt 0766312981

Zenovia
6 Gheorghita Daniela 12 clase Iancu Jianu 0741925764
7 Lupu Iuliana 12 clase Draganesti-Olt 0764450878
8 Obreja Floarea 12 clase Slatina 0756808435
9 Plesa Rada 12 clase Slatina 0742659041
 Masurile intreprinse privind cresterea numarului de mediatori sanitari din

Judetul Olt:
S-a solicitat catagrafierea populatiei de etnie roma pe fiecare localitate

urmand ca dupa centralizarea datelor sa se solicite autoritatilor publice locale
un punct de vedere referitor la necesitatea normarii unui post de mediator
sanitar in localitate.
Se vor solicita fonduri MS in functie de numarul mediatorilor rezultat.
 Activitati pe care institutia si le-a propus pentru imbunatatirea starii de

sanatate a cetatenilor romani de etnie roma la nivelul Judetului Olt:
- Distribuirea de materiale informative cu privire la combaterea bolilor care

apar in randul populatiei de etnie roma cum ar fi: cancer, TBC, diabet,
infectia HIV SIDA;
- Activitati de informare si prezentare desfasurate cu sprijinul mediatorilor
sanitari in colec tivitatile de romi cu scopul de a preveni problemele care
apar in randul comunitatilor de romi cum ar fi: consumul excesiv de alcool,
fumatul, contraceptia.
-
 Proiecte/programe derulate sau in curs de derulare adresate
cetatenilor romani de etnie roma la nivelul Judetului Olt:
- Ziua Mondiala de Lupta impotriva TBC , in perioada 17.02.-24.03

- Campania de prevenire a cancerului, permanent
- Saptamana Europeana a vaccinarii, in perioada 21.04-30.04
- Ziua Nationala a Inimii, in luna mai
- Ziua Mondiala fara Tutun, in lunile mai-iunie
- Luna nationala a informarii despre efectele consumului de alcool, in luna
iunie
- Ziua Mondiala a Sanatatii Orale, in luna septembrie
- Ziua Mondiala a Contraceptiei, in luna septembrie
- Ziua Mondiala de Lupta Impotriva Diabetului, in luna noiembrie
- Ziua Mondiala de Lupta Impotriva HIV SIDA, in luna decembrie
 Date statistice cu privire la calitatea de asigurat a cetatenilor

romani de etnie roma la nivelul Judetului Olt
1|Page
Slatina7
6%
Slatina 5160 persoane de etnie

50% roma
persoane asigurate de etnie
44% roma 4490
persoane neasigurate de etnie
roma 670
7
Sursa: Directia Judeteana de Sanatate Publica Olt
2|Page
Inacu Jianu8
12%
iancu Jianu persoane de etnie

50% roma 1200
persoane asigurate de etnie
roma 910
persoane neasigurate de etnie
38% roma 290
8
3|Page
Draganesti Olt9
30%
Draganesti Olt persoane de etnie

50% roma 800
persoane de etnie roma
asigurate 320
neasigurate 480
20%
9
4|Page
Caracal10
20%
Cracal 1360 persoane de etnie

51% roma
asigurate780
neasigurate 540
29%
10
5|Page
Bals11
28%
Bals persoane de etnie roma

50% 1720
asigurate 745
neasigurate 975
22%
6.2.1 Judetul Olt Concluzii/recomandari pentru

României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii
romilor pentru perioada 2012-2020
 Masurile strategiei nu pot fi implementate la nivel local acolo unde nu exista

expert local angajat in cadrul primariei
 Lipsa unui cadru legal clar si coherent care sa stabileasca raporturile si

principiile avute in vedere in relatiile dintre Birourile Judetene pentru Romi si
expertii pe problem de romi din cadrul primariilor, precum si a mediatorilor
sanitari romi
 Responsabilitati si sarcini clare cu specificarea sanctiunilor pentru

neindeplinirea acestora trasate de catre ministerele de resort pentru fiecare
entitate responsabila in implementarea strategiei
11
6|Page
 Desemnarea unui reprezentant in fiecare institutie publica, denumit “monitot
de drepturile omului” care sa monitorizeze sis a evalueze modul in care sunt
tratate persoanele de etnie roma de catre functionarii publici
 Suplimentarea numarului de mediatori sanitari cu inca 10 posturi
6.3 Judetul Gorj, Analiza mecanismului de functionare/implementare a

Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând
minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020
Observatie!
Institutia Prefectului Judetului Gorj nu a raspuns la adresele inaintate de catre

Structura Regionala 4 SV Oltenia a Agentiei Nationale pentru Romi
Situatia populatiei de etnie roma la nivelul Judetului Gorj 12
GORJ 6698 1,08
12
7|Page
1%
9%
Persoane de etnie roma Judetul

Gorj 6698
persoane de etnie roma la nivel
national 621573
90%
8|Page
Date de contact ale mediatoarelor sanitare din judetul Gorj
Nr Numele si Nivel de Localitatea in Coordonatele

cr prenumele scolarizare care isi
t desfasoara
activitatea
mediatoarele
sanitare
1. JIVULESCU Studii Targu-Jiu, Gorj Tel: 0769719711, 0770246536
MARIA superioare- ca mediator email:
RAMONA ultimul sanitar din jivulescu_ramona@yahoo.com
nivel- 2002-prezent, Adresa: Tg-Jiu,str.22 Decembrie
Facultatea iar ca mediator 1989, bl.29, sc.2, ap.7
de Stiinte scolar: 2010- cod postal 210226, Gorj
Economice 2012
-promotia
2008
2. 12 clase Targu-Jiu, Gorj Tel: 0764512838, e-mail:
NEGREA ca mediator jivulescu_ramona@yahoo.com
CIRESICA sanitar din Adresa: Str.Luncilor nr.67, Tg-Jiu,
2002-prezent Gorj
3. BRUJAN Studii Rovinari ca Tel: 0761/681933, Localitatea
ALEXANDRA superioare mediator Rovinari, Gorj
MARIANA sanitar din iulie email:
2013 beuty_alexa86@yahoo.com
4. DUNA Studii Bilteni, Gorj Tel: 0732919356, Localitatea

VERONICA postliceale mediator Bilteni, Gorj, email :
sanitare sanitar din dunaveronica@yahoo.com
2002
5. GHINEA Studii Bumbesti Jiu - Tel : 0768081550, Localitatea

RAMONA superioare Colonia Tetila Bumbesti Jiu – colonia Tetila,
MARIA mediator Gorj, email :
sanitar din alexandrutza_ramona@yahoo.co
2002 m
6. CAZACU Studii Tg.Carbunesti Tel : 0768924889, Tg.Carbunesti,

LUIZA superioare mediator Gorj, email :
sanitar din luiza.cazacu@yahoo.com
2002
7. CIULEI 12 clase ComunaTelesti Tel : 0766332264, Tg-Jiu, str.
DANIELA , (satele Mioritei, bl.11, sc.2, et.1, ap.25,
Buduhala, judetul Gorj, email :
Somanesti, ciuleidaniela67@yahoo.com
Telesti), Gorj
mediator
sanitar din
2002
8. DRAGOESC Studii Targu-Jiu, Gorj Tel : 0768411119, Tg-Jiu,
9|Page
U MIRUTA superioare ca mediator
CRISTINA sanitar din
2002-prezent
(se afla in
concediu
crestere copil
pana la 2 ani)
 Masurile intreprinse privind cresterea numarului de mediatori sanitari

din Judetul Gorj
S-au transmis solicitari catre autoritatile publice locale in care exista comunitati
numeroase de romi pentru a demara procedura de deblocare de post pentru
angajarea mediatorilor sanitari, in conditiile in care in localitatile respective exista
persoane calificate in meseria de mediator sanitar.
 Activitati pe care institutia si le-a propus pentru imbunatatirea starii de

sanatate a cetatenilor romani de etnie roma la nivelul Judetului Gorj
- derularea de campanii IEC de promovarea a sanatatii in randul

comunitatilor de romi, conform Calendarului Sanatatii, dar si adaptate in
functie de nevoile si solicitarile liderilor din comunitatile respective;
- extinderea retelei astfel incat sa existe mediator sanitar in comunitatile
numeroase de romi, in scopul eficientizarii activitatii de asistenta
medicala comunitara si pentru imbunatatirea indicatorilor starii de
sanatate a populatiei;
- alocarea de fonduri necesare derularii activitatii in bune conditii
(rechizite, materiale consumabile, etc);
- organizarea de cursuri de formare pentru mediatorii sanitari.
 Proiecte/programe derulate sau in curs de derulare adresate cetatenilor

romani de etnie roma la nivelul Judetului Gorj:
- Proiectul „ZEFIR. Împreună pentru puterea de actiune” este initiativa unui

consortiu coordonat de Terre des Hommes si format din Amare Rromentza,
Agentia Împreună, Fundatia PACT si Fundatia Pestalozzi. Prin acest proiect,
consortiul doreste să îmbunătătească accesul la educatie si sănătate pentru
peste 25.000 de persoane care trăiesc în mediul rural, din 12 comunităti
diferite, în trei judete din sud-vestul României: Olt, Dolj si Gorj. Persoanele
10 | P a g e
vizate prin proiect apartin unor grupuri vulnerabile, în special roma, cu
precădere femei, tineri si copii. Până la finalul proiectului, avem în vedere ca:
- 1180 de copii să acceseze mai usor servicii educationale de calitate la
grădinită si scoala primară si să aibă conditii mai bune acasă pentru a-si face
temele;
- 3000 de copii cu vârste între 6 si 17 ani si 700 de femei însărcinate si mame
care alăptează să acceseze mai usor servicii de sănătate de calitate;
- 12 comunităti să beneficieze de o imagine mai bună la nivel local, regional si
national, iar membrii lor să (re)dobândească stima de sine, capacitatea de a
rezolva probleme si disponibilitatea pentru dialog intercultural.
 Date statistice cu privire la calitatea de asigurat a cetatenilor romani de

etnie roma la nivelul Judetului Gorj (numar beneficiari de asigurare
medicala/numar persoane care nu beneficieaza de asigurare medicala):
- In comunitatea Microcolonie Meteor ,din Tg-Jiu avem in jur de 1100 asigurati

medicali.
- In comunitatea ‘’Rudarie’’ din Tg-Jiu avem in jur de 1250 de personae
asigurate medical.
- In comunitatea din Rovinari sunt 50 de asigurati medical, numar de persoane
care nu au asigurare medicala sunt in jur de 200 de familii
- In comunitatea din Telesti sunt 360 de asigurati medical, din 550 persoane.
In judetul Gorj traiesc aproximativ 27 000 de personae de etnie roma, dintre care
7 000 sunt cetateni ai municipiului Tg-Jiu. Cetatenii romani de etnie roma de la
nivelul judetului Gorj care beneficiaza de de asigurare medicala sunt in procent de 55
– 60%, restul sunt personae neasiguarte.
11 | P a g e
Observatie!
Inspectoratul Scolar Judetean Gorj nu a raspuns la adresa inaintata de catre

6.3.1 Judetul Gorj - Concluzii/recomandari pentru eficientizarea/accelararea

implementarii Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor
români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020
 Eficientizarea comunicarii/relationarii cu Biroul Judetean pentru Romi de la

nivelul Institutiei Prefectului Judetului Gorj
 Suplimentarea numarului de mediatori sanitari
 Suplimentarea numarului de mediatori scolari
 O activitate mai coerenta a Grupului Mixt de Lucru
6.4 Judetul Mehedinti, Analiza mecanismului de

functionare/implementare a Strategiei Guvernului României de
incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru
perioada 2012-2020
Situatia populatiei de etnie roma la nivelul Judetului Mehedinti 13
MEHEDINŢI 10919 1,76
13
12 | P a g e
2%
9%
persoane de etnie roma Judetul

Mehedinti 10919
persoane de etnie roma la nivel
national 621573
89%
13 | P a g e
1 Analiza gradului de 10 experti romi La nivelul Judetului
angajare a expertilor angajati la nivelul a 10 Mhedinti au existat
romi la nivelul localitati 20 de experti romi
administratiei publice angajati din care au
fost concediate 10
persoane14
2 Informatii privind Exista expert rom in
activitatea Grupului de cadrul Biroului
Lucru Mixt Judetean pentru Romi
3 Planuril locale de Nu exista informatii
actiune
4 Planul judetean de Nu exista informatii
masuri
5 Grupurile locale de Nu exista informatii
actiune
14
Sursa: Institutia Prefectului Judetului Mehedinti
1|Page
 Analiza domeniului prioritar “educatie” 15
Situaţia persoanelor care sunt cuprinse în programul „a doua şansă ”
Nr. Unitatea şcolară Nr. elevi Nr. fete Nr. baieţi Nr. elevi Nr. fete Nr.
crt inv. primar inv. inv.prima inv.gimna inv. baieţi
primar r zial gimnazi inv.
al gimnazi
al
1. Sc. Gimnazială 24 10 14 107 47 60
Nr. 5 Dr.Tr.
Severin
Nume, prenume, date de contact ale profesorilor de limba rromani
Nr.cr Numele si prenumele Unitatea şcolara Grad didactic Date de contact :

t tel.adresa de e-mail
1 Matei Constantin Sc.Gimnaziala Def. 0752683620
Recea
2 Stoica Mantu Sc. Gimnaziala - 0765044620
Gruia
3 Stoica Stelian Sc. Gimnaziala - 0751247026
Danceu
4 Stoica Viorel Sc. Gimnaziala Jiana -
- Veche
5 Iancu Simona Sc. Gimnaziala - 0755210684
Dudasu
6 Enea Marinela Sc. Gimnaziala - 0742188540
Gogoşu
7 Padeanu Relu Sc. Gimnaziala Vrata - 0752771447
8 Stoican Ileana Sc. Gimnaziala - 0746431251
Vladaia
9 Duroi Camelia Sc. Gimnaziala - 0742306651
Punghina
Nume , prenume , date de contact ale mediatorilor şcolari din judeţul

mehedinţi
Nr. Numele si prenumele Nivel de Şcoala / localitatea Coordonatele (tel.
crt şcolarizare (8- in care isi desfa acasă, tel. la
13 clase ) soara activitatea ca şcoala, mobil, e-
mediator scolar mail, adresă
poştala )
1 Iancu Gheorghe 12 clase Sc. Gimnaziala 0752653753
15
Sursa: Inspectoratul Scolar Judetean Mehedinti
Danceu
2 Nae Sever Sc. Gimnaziala 0746913735
Jiana – Veche
3 Iordache Alexandru Sc. Gimnaziala 0745822926
Recea
4 Duroi Ticu 12 clase Sc. Gimnaziala 0743383270
Gogosu
5 Duroi Raigumber 12 clase Sc. Gimnaziala 0747262758
Dudasu
6 Dancu Nicolae 12 clase Sc. Gimnaziala 0760023580
Gârla - Mare
7 Banica Flavia 12 clase Sc. Gimnaziala 0767858901
Gruia
Tabel nominal cu elevii care au beneficiat de locuri speciale în învăţământul

liceal şi profesional
Nr. Numele si prenumele Clasa Unitatea scolara Observatii
crt
1 Duroi Victor Ion aIX-a Colegiul Tehnic „Domnul
Tudor”
2 Mihai Catalin aIX-a Liceul Tehnologic „Matei
Basarab”
3 Caramaliu Oana Maria aIX-a Colegiul National Economic
„Th. Costescu ”
4 Baloi Elena Albertina aIX-a Liceul de Arte „I.St. Paulian”
5 Balu Sînziana Maria aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Brâncoveanu ” Baia de
Arama
6 Stamate Sorin Cornel aIX-a Colegiul National Pedagogic
7 Ionita Narcis Sorin aIX-a Colegiul National Economic
„Th. Costescu ”
8 Grangure Cristina aIX-a Colegiul National Pedagogic
Valentina
9 Faina Laurentiu Gigi aIX-a Liceul Tehnologic Halânga
10 Ciobanu Adrian Viorel aIX-a Liceul Tehnologic Halânga
11 Mutu Laurentiu Daniel aIX-a Liceul Tehnologic Halânga
12 Cristina Marius aIX-a Liceul Tehnologic Halânga
Gheorghe
13 Marin Mihaita Leonard aIX-a Colegiul Tehnic de
Transporturi Auto
14 Marin Alexandra Elena aIX-a Liceul Teoretic „Dr.Victor
Gomoiu”
15 Bonculescu Alex Gabi aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Arama
16 Dobre Stelica aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
1|Page
Arama
17 Ciobanu Claudia Ioana aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Arama
18 Margelu Robert Petrisor aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Arama
19 Mitrica Constantin aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Bogdan Brâncoveanu ” Baia de
Arama
20 Goman Luminita aIX-a Liceul Teoretic „Traian
Iasmina Georgiana Lalescu” Orsova
21 Bobu Sonia aIX-a Colegiul Tehnic „Dierna”
Orsova
22 Stamate Sara Estera aIX-a Colegiul National Economic
„Th. Costescu ”
23 Maruntelu Silviu Cristian aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Arama
24 Dumbraveanu Luminita aIX-a Colegiul National Economic
Rodica „Th. Costescu ”
25 aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Drîngă David Brâncoveanu ” Baia de
Arama
26 Enea Laurentiu Vasile aIX-a Colegiul National Economic
„Th. Costescu ”
27 Dobre Isabela Gabriela aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Arama
28 Radu Manuel Valentin aIX-a Colegiul Tehnic „Lorin
Sălăgean”
29 Dumitrovici Dorin Iovan aIX-a Colegiul Tehnic „Decebal”
30 Chiriac Vasile aIX-a Colegiul Tehnic „Decebal”
31 Mihai Maria Alexandra aIX-a Colegiul National Economic
„Th. Costescu ”
32 Linguraru Iliana Gabriela aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Arama
33 Bonculescu Savu Anda aIX-a Liceul Tehnologic „C-tin
Maria Brâncoveanu ” Baia de
Arama
34 Tîrcol Lavinia Daiana aIX-a Liceul Teoretic „Dr.Victor
Gomoiu”
35 Mihai Mihai Constantin aIX-a Colegiul Tehnic de
Transporturi Auto
36 Ionita Costinel Viorel aIX-a Colegiul Tehnic de
Transporturi Auto
37 Preda Rodica Iuliana aIX-a Liceul Teoretic Cujmir
2|Page
38 Patriu Mirel aIX-a Liceul Teoretic Cujmir
39 Dumitru Lapadat Mirel aIX-a Liceul Teoretic Cujmir
40 Dumitru Cosmin aIX-a Liceul Teoretic Cujmir
41 Baldovin Laura Cristina aIX-a Liceul de Arte „I.St. Paulian”
42 Dinu Mihaita Gheorghe aIX-a Colegiul Tehnic „Lorin
Sălăgean”
43 Ion Maria Areta aIX-a Liceul Teoretic „Traian
Lalescu” Orsova
44 Dragomir Lavinia Perla aIX-a Liceul Teoretic „Traian
Lalescu” Orsova
45 Sirianu Bianca aIX-a Colegiul National Economic
Alexandra „Th. Costescu ”
46 Oichea Flavius Razvan aIX-a Colegiul National Economic
„Th. Costescu ”
Unităţi şcolare care au beneficiat şi beneficiază de proiecte adresate elevilor

de etnie rromă
Proiectul PHARE RO. 2005 „Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate ”-

implementat de Ministerul Educatiei Nationale au beneficiat urmatoarele unitati
scolare:
- Scoala Gimnaziala Gruia;

- Scoala Gimnaziala Gârla – Mare;
- Scoala Primara Plopi (Tâmna);
- Scoala Primara Dudasu (Şimian);
- Scoala Primara Burila – Mica (Gogosu);
- Scoala Primara Crivina (Burila -Mare);
- Scoala Primara Recea (Punghina);
- Scoala Gimnaziala Jiana – Veche (Jiana);
- Scoala Gimnaziala Danceu (Jiana);
- Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul ”Strehaia.
Proiectul „Toţi la gradinita, toti in clasa I ” –implementat de Ministerul Educatiei

Nationale au beneficiat urmatoarele unitati scolare:
- Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu”Baia de Aramă;

- Scoala Gimnaziala Balacita;
- Scoala Primara Scapau (Devesel);
- Scoala Primara Balta – Verde (Gogosu);
- Scoala Gimnaziala Corlatel;
- Scoala Gimnaziala Vrata;
- Scoala Primara Almajel (Vladaia);
- Scoala Gimnaziala Punghina.
3|Page
Unităţi şcolare în care învaţă elevi de etnie rromă
Nr. Unitatea Nr. total Nr. fete Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. total Nr. Nr.b
crt scolară elevi inv.prepr baieti total fete baieti elevi fete aieti
inv.prepr imar inv.prep elevi inv. inv.pri inv. inv. inv.g
imar rimar inv.pri primar mar gimnazi gimna imn
mar al zial azial
1 Balacita 11 5 6 27 11 16 23 12 11
Corlatel 11 7 4 20 14 6 14 8 6
Corcova 15 3 12 28 21 7 4 3 1
Breznita 1 - 1 4 2 2 1 1 -
Ocol
Devesel 26 14 12 40 14 26 9 5 4
Danceu 20 11 9 37 17 20 26 10 16
Eselnita 50 27 23 51 23 28 51 28 23
Gruia 51 28 23 67 30 46 69 27 42
Gogosu 22 8 14 51 34 17 27 9 18
Garla-Mare 3 0 2 18 10 8 6 3 3
Jiana – 28 15 13 77 39 38 60 23 37
Veche
Punghina 35 30 5 86 42 44 35 14 21
Simian 30 17 13 78 34 44 0 0 0
Strehaia 18 8 10 92 43 49 58 18 40
Tamna 27 12 15 70 31 39 40 23 17
Vanjulet 21 9 12 58 25 33 32 15 17
Vrata 40 17 23 50 23 27 54 26 28
Sc.Vanju – 22 11 11 5 1 4
Mare
Vladaia 16 6 10 47 27 20 29 12 17
Malovat 2 1 1 2 0 2 1 1 0
S Sc.nr.5 4 1 3 7 3 4 4 2 2
4|Page
Observatie!
Directia Judeteana de Sanatate Publica Mehedinti nu a raspuns la adresa inaintata

de Structura Regionala 4 SV Oltenia a Agentiei Nationale pentru Romi
6.4.1 Judetul Mehedinti- Concluzii/recomandari pentru

României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii
romilor pentru perioada 2012-2020
 Eficientizarea activitatii expertilor locali romi de la nivel local
 Imbunatatirea procesului de comunicare/relationare de la nivel judetean a

structurilor rome expert local-mediatori sanitari-mediatori scolari-biroul
judetean pentru romi
 Eficientizarea activitatii Grupului de Lucru Mixt de la nivel judetean
6.5 Judetul Valcea, Analiza mecanismului de

functionare/implementare a Strategiei Guvernului României de
incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor
pentru perioada 2012-2020
Situatia populatiei de etnie roma la nivelul Judetului Valcea 16
16
5|Page
VÂLCEA 6939 1,12
1%
9%
Populatie de etnie roma la

nivelul Judetului Valcea 6939
Populatie de etnie roma la
nivelul Regiunii 4 SV Oltenia
63899
populatie de etnie roma la nivel
national 621573
90%
6|Page
7|Page
1 Analiza gradului de sunt angajaţi 6 experţi localităţile: Câineni, Dăeşti, Drăgăşani (2

angajare a expertilor locali pentru romi experţi), Frânceşti, Horezu
romi la nivelul
administratiei publice
2 Informatii privind Grupul de lucru mixt În cursul anului 2013 GLM a avut, Biroul judeţean
activitatea Grupului de este convocat de câte până în prezent, o întâlnire de lucru, tematica pentru romi s-a
Lucru Mixt ori este nevoie, la abordată fiind: întrunit în 3 şedinţe
solicitarea liderilor  Raportul de activitate al experţilor de lucru, având ca
comunităţilor de romi locali pentru problemele romilor, (care teme: - Condiţiile de
sau a şefilor să vizeze nevoile comunităţilor de angajare ale
structurilor romi din care fac parte, activităţi mediatorilor sanitari;
deconcentrate. Este iniţiate în vederea îmbunătăţiri - Condiţiile
format din 36 membri, condiţiilor de viaţă şi integrării de angajare ale
reprezentanţi ai persoanelor de etnie romă, stadiul mediatorilor şcolari;
Instituţiei Prefectului – implementării planului local de Implicarea liderilor
Vâlcea, ai serviciilor acţiune, nr. întâlniri GIL, GLL); locali în
publice deconcentrate,  Identificarea nevoilor comunităţilor de implementarea
mediatori şcolari, etnie romă din judeţul Vâlcea Strategiei privind
experţi locali pe incluziunea
probleme de romi şi cetăţenilor români
reprezentanţi ai aparţinând
comunităţilor de romi. comunităţii rome.
3 Planuril locale de Au fost constituite şi Râmnicu Vâlcea, Bărbăteşti, Brezoi,

actiune aprobate prin Hotărâre Câineni, Dăeşti, Drăgăşani, Frânceşti,
de Consiliu Local 18 Horezu, Grădiştea, Ocnele Mari, Prundeni,
Grupuri de Lucru Racoviţa, Băbeni, Bălceşti, Alunu, Buneşti,
Locale, fiind elaborate Creţeni, Muereasca.
şi aprobate tot atâtea
planuri locale de
acţiune
4 Planul judetean de Realizat

masuri
5 Grupurile locale de au fost constituite 19 Râmnicu Vâlcea (lideri locali),
actiune Grupuri de Iniţiativă Bărbăteşti (cetăţeni din comunitatea locală de
Locală romi), Brezoi (lideri locali), Câineni (lideri
locali), Dăeşti (lideri locali), Drăgăşani (lideri
locali), Frânceşti (lideri locali), Horezu
(cetăţeni din comunitatea de rudari Săliştea),
Călimăneşti (lideri locali), Grădiştea (lideri
locali), Ocnele Mari (lideri locali), Prundeni
(Grupul de Acţiune Locală Prundul Oltului),
Racoviţa (lideri locali), Băbeni (lideri locali),
Bălceşti (lideri locali), Alunu (lideri locali),
Buneşti (lideri locali), Creţeni (lideri locali),
Muereasca (lideri locali).
6 Biroul Judetean pentru Nu exista in Biroul Judeţean

romi componenta expertul pentru Romi
rom funcţionează în
cadrul Instituţiei
Prefectului Vâlcea,
în următoarea
componenţă:
Ţana Smarand,
1|Page
consilier Instituţia
Prefectului Vâlcea;
Sandu Alina,
inspector Instituţia
Prefectului Vâlcea;
Mazilu Marinela–
consilier juridic,
Instituţia Prefectului
– Judeţul Vâlcea;
2|Page
 Analiza domeniului prioritar “educatie” 17
Situatie cu privire la calendarul activitatilor desfasurate in unitatile scolare care au populatie scolara - elevi de etnie roma
Nr.cr Unitatea de Activitatea Responsabil Date de contact Termen de Rezultate obtinute
t invatamant propusa activitate responsabil realizare
desfasurata
24 Ianuarie DuculescuLumunita Tel 0250735002 Cunoasterea de catre elevi
Florescu Ramona a semnificatiei actului de la
24 Ianuarie 1859, a rolului
pe care l-au jucat si locuitori
ai jud. Valcea in realizarea
Scoala evenimentului.
Gimnaziala Dezvoltarea in randul
comuna tinerilor a sentimentului
Francesti patriotic si de respect fata
de inaintasi.
Martisor- Robu Veronica veronicarobu@yahoo.com
speranta si Manda Anamaria- tel. 0762459596 25.02- Campanie de strangere de
noroc Filofteia 03.03.2014 fonduri care are ca scop
Cadre didactice oferirea de martisor,
felicitare si cadoutsmbolic
pentru mamele a 166 elevi,
30 de pensionare care au
deservit comunitatea si 50
de femei vaduve/ singure cu
varstainaintata.
17
Sursa: Inspectoratul Scolar Judetean Valcea
3|Page
”Mama, Anamaria- Filofteia manda_anne@yahoo.com 03-08.2014 Confectionarea de felicitari
fiinta cea Robu Veronica pentru „Sarbatorirea zilei
mai draga „ Cadre didactice mamei” si realizarea unui
program artistic
Saptamana Manda Anamaria- manda_anne@yahoo.com 07.03.2014 Exercitiu de alarmare-

altfel: Filofteia evacuare in caz de urgenta/
(activitate Cadre didactice orientare si supravietuire/
comuna) acordarea primului ajutor
Actiune in
parteneriat
cu ISU
Educatie Istratie Daniela 0765429607 07.03.2014 Concursuri derulate in

rutiera Cadre didactice vederea inmagazinarii de
(activitate Mediator scolar cunostiinte de educatie
comuna) rutiera
Actiune in
parteneriat
cu Politia
Violenta in Popescu Aurelian Tel 0763275754 08.03.2014 Discutii de tip „masa
scoli/ Bizac Ionela rotunda”, realizate cu elevii
drogurile/ Mediator scolar claselor
tutunul
Coloreaza -Nitoi Elisabeta Tel scoala 0250762632 08.03.2014 Actiune in care elevii colora
Pastele -Cadre didactice I- oua si vor fi pregati pentru
IV slusba de la
Mediator scolar Biserica( invatarea
Prohodului Domnului, etc.).
4|Page
D Atragerea elevilor catre
Biserica.
Activitati Dumitrescu Daniela 09.03.2014 Realizarea de concursuri
sportive - Cadre sportive
(activitate didactice
comuna) - Mediator
scolar
Pictura … pe -Cinpeanu Ionel Tel scoala 0250762632 10.03.2014 Activitate adresata claselor
fata! -Cadre didactice I- I-V, in care elevii vor folosi
IV talentul si
Mediator scolar indemanareadetinuta
Vizionare de Jianu Andra Tel scoala 0250762632 10.03.2014 Discutii purtate in limba
filme - Cadre engleza in urma vizionarii
realizate didactice flimului. Creerea de esee in
dupa romane Mediator scolar limba engleza.
celebre
Drumetii - Cadre Tel scoala 0250762632 11.03.2014 Vizitarea de obiective
didactice turistice din RmValcea (cls.
Mediator scolar I-IV)
Vizitarea Manastirii dintr-un
Lemn
1 Iunie - Cadre Tel scoala 0250762632 01.06.2014 Sarbatorirea zilei Copilului
didactice prin activitati diverse
Mediator
scolar
5|Page
Observatie!
Directia Judeteana de Sanatate Publica nu a raspuns la adresa transmisa de

6.5.1 Concluzii/recomandari pentru eficientizarea/accelararea

implementarii Strategiei Guvernului României de incluziune a
cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru
perioada 2012-2020
 Eficientizarea activitatii expertilor locali romi de la nivel local
 Imbunatatirea procesului de comunicare/relationare de la nivel judetean a

structurilor rome expert local-mediatori sanitari-mediatori scolari-biroul
judetean pentru romi
 Eficientizarea activitatii Grupului de Lucru Mixt de la nivel judetean

7. Prezentare studiu de caz comunitatea de romi din Comuna
Gogosul, Sat Burila Mica, Judet Mehedinti.
7.1 Profilul comunitatii de romi din Satul Burila Mica, Comuna

Gogosul, Judet Mhedinti
Satul Burila mica face parte din Comuna Gogosul, Judetul Mhedinti, acesta fiind
situate in partea de SV a Judetului Mehedinti la aproximativ 4 Km de Dunare, la o
distant de 45 Km de Drobeta Turnu Severin, drumuri le care deservesc localitatea
fiind: DN 56 B si DN 56 si DN 67 cu DN 56 A, care face legătura între Drobeta Tr
Severin si Burila Mica – drumul in Burila (comunal) este asfaltat printr-un proiect al
FRDS.
In trecut zona era una agricola bine dezvoltata si organizata din acest punct de
vedere, accentul fiind pus cu precadere pe pomicultura, pe sufrata comunei existand
intinderi vaste de plantatii de pomi fructiferi care produceau fructe pentru export,
insa, dupa caderea regimului comunist aceste activitati au fost stopate odata cu
desfintarea fostelor cooperative agricole.
La nivelul Satului Burila Mica traiesc in jur de 1000 persoane in care aproximativ 500
sunt de etnie roma
Majoritatea oamenilor din comuna sunt activi in activitati agricole, in special cu

cultura cerealelor, legumicultura dar si cultura si comercializarea pepenelui verde,
persoanele de etnie roma care nu au in propietate teren agricol avand ca ocupatie
pentru castigarea veniturilor necesare existentei munca cu ziua in agricultura.
In prezent investitori straini au cumparat suprafete importante de teren agricol

infintand plantatii de cereale, leguminoase sau construind ferme de animale, acestia
detinand cumva controlul productiei de cereale, legume si crestere de animale.
Zona are potential turistic, avand in vedere asezarea acesteia in imediata apropiere
a Fluviului Dunarea, existand in prezent in vecinatatea comunei pensiuni turistice
care deservesc turistii veniti in mod special in acea zona pentru pescuit.
Grupul de intiativa sin Burila Mica a fost infintat in urma cu mai bine de un an de zile,
insa la nivelul comunitatii inainte de formarea grupului exista o echipa de oameni
care reprezentau comunitatea de romi, cativa dintre ei de-a lungul timpului ocupand
pozitia de consilier ales sau expert pe proble de romi in cadrul Primariei Gogosu.
In prezent grupul de intiativa este format din sapte persoane implicate si active la
nivelul comunitatii care au decis sa se consituiasca ca si organizatie
nonguvernamentala considerand ca acest aspect ai va ajuta mai mult si le va crea
1|Page
mai multe parghii de dezvoltare atat a grupului cat si a comunitatii pe care acestia o
reprezinta.
In urma procesului de consultare si analiza a grupului de intiativa cu comunitatea din

Burila Mica, hotararea de comun acord a comunitatii a fost sa infinteze o gradina
comunitara pe un teren pus la dispozitie de primarie, prin aceasta gradina dorindu-
se a se dezvolta in acelasi timp o afacere comunitara care sa creeze locuri de munca
dar si atingerea scopului caritabil prin ajutorarea familiilor sarace din comunitate
carora sa le ofere o parte din productia gradinii pentru hrana zilnica.
Grupul de intiativa format in urma cu mai bine de un an de zile a invatat multe din
experienta de dezvoltare comunitara in care acestia au fost angrenati. Au invatat sa
nalizeze nevoile comunitatii, sa relationeze mai bine cu comunitatea pe care o
reprezinta, sa comunice mai bine intre ei si sa lucreze in echipa, au invatat sa isi
stabileasca obiective si sa isi planifice activitatile pe care acestia si le-au propus sa le
intreprinda.
7.2 Relatii de putere si comunitate

___________________________________________________________________
In urma analizelor intreprinse in la nivelul comunitatiii, ca urmare a discutiei purtate

cu lideri locali formali si informali si autoritatile publice locale a rezultat faptul ca
comunitatea de romi se afla intr-o buna relatie la nivel local cu autoritatea publica
locala ca urmare a instaurarii noului primar agreat de comunitate care are o mai
mare deschidere fata de comunitatea de romi.
Experientele trecte de lucru cu autoritatea publica locala nu sunt printer cele mi
fericite, comunitatea de romi beneficiiind in trecut de un proiect finantat prin Fondul
Roman de Dezvoltare care a presupus asfaltarea drumurilor din comunitate dar care
a generat un conflict atat in interiorul comunitatii cat si cu reprezentantii autoritatii
publice cei care au gestionat implementarea proiectului.
In prezent comunitatea de romi pe nivelul structurii de reprezentare are urmatoarea
component: doi consilieri alesi in consiliul local, un expert pe problem de romi si un
mediator scolar, lipsind mediatorul sanitar de la nivelul comunitatii.
Relatia dintre comunitate si primar ca si autoritate publica este una tipica pentru o
astfel de comunitate, astfel, oamenii sunt dedicati primarului vazandu-l pe acesta ca
o autoritate suprema si atotstiutoare, fiecare demers al acestora nefiind validat fara
girul primarului. In acest context nu se poate vorbi de societate civila la nivel de
comunitate si nici de opozitie in vederea sustinerii anumitor idei.
2|Page
7.3 Metodologia studiului de caz
Studiul de caz presupune implementarea la nivelul comunitatii Burila Mica a unui

proiect de dezvoltare comunitara prin intermediul caruia in urma unui process de
consultare cu comunitatea sa se formeze un grup de intiativa la nivel local care in
urma unei analize de nevoi si resurse sa identifice sis a prioritizeze problemele cu
care se confrunta comunitatea de romi pe doua domenii de interventie prioritare si
anume: locuire si spatiu comun de locuit.
Programul de dezvoltare comunitara a demarat in urma cu mai bine de sase luni, de
atunci implementandu-se saptamanal la nivelul comunitatii vizite de facilitare
comunitara cu scopul capacitarii grupului de intiativa format si sprijinirea acestuia in
vederea atingerii obiectivelor propuse si implementarii etapelor propuse prin planul
de dezvoltare comunitara.
Pana in prezent au fost atinse urmatoarele etape:
 Formarea grupului de intiativa care are in component sase personae motivate

sa participevoluntar in cadrul acestui program (consilier ales, expert pe
problem de romi, professor rom, mic intreprinzator de etnie roma, antrenorul
echipei de fotbal si mediatorul scolar), astfel urmarindu-se ca component
grupului de intiativa sa cuprinda o paleta cat mai larga de oameni din diverse
domenii de activitate de la nivelul comunitatii
 Grupul de intiativa a finalizat procesul de consultare cu comunitatea ca urmare
a realizarii unor intalniri in comunitate, completarea unor chestionare prin
intermediul carora s-a identificat punctual de vedere al comunitatii cu privire la
cele doua domenii prioritare de interventie: locuire si spatial comun de locuit.
In urma procesului de consultare comunitatea impreuna cu grupul de intiativa
au decis de comun accord ca prioritar pentru comunitatea de romi din Burila
Mica in contextual celor domenii prioritare de interventie este reabilitarea
gradinitei din comunitate si infintarea unei gradini comunitare de legume care
sa deserveasca familiile nevoiase din comunitate.
 Grupul de intiativa a decis sa seinfinteze din punct de vedere juridic, astfel la
nivelul comunitatii este in process de infintare o organizatie non
guvernamentala de dezvoltare comunitara
 Grupul de intiativa a demarat impreuna cu primaria si Habitat pentru
Umanitate procesul de reabilitare al gradinitei din comunitate
 Grupul de intiativa impreuna cu primaria si cu sprijinul fundatiei PACT a
demarat procesul de infintare a gradinei comunitare
Prin acest studiu de caz s-a urmarit ca in contextual punerii in aplicare a principalelor
mecanisme ale Strategiei Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetatenilor Romani
Apartinand Minoritatii Rome sa se urmareasca rezultatele obtinute la nivel de
comunitate sis a se creeze un exemplu de bune practice care sa fie replicat si la
nivelul altor comunitati
3|Page
7.4 Concluzii ale studiului de caz
 Pentru o eficienta reala la nivelul comunitatilor de romi, resursele umane de

etnie roma existente (mediator scolar, mediator sanitar, expert rom, consilier
ales, etc) trebuiesc antrenate intr-un proces continu de implicare la nivelul
comunitatii, in acelasi timp acestea avand nevoie de un process continu de
formare si dezvoltare persoanala
 Intiativele intreprinse la nivel local trebuie sa fie unele concrete si desprinse

din nevoia reala a comunitatii, astfel, acestea trebuie sa aiba girul comunitatii,
sa fie propuse de comunitate, rezultatele obtinute fiind ale intregii comunitati,
dezvoltand astfel simtul apartenentei, al bunului muncit
 Comunitatea de romi are nevoie sa fie stimulate de a participa in activitati mici

sip e termen lung care sa implice un proces de dezvoltare persoanala, sa
stimuleze dorinta de implicare, sa genereze idei din partea oamenilor
 Intitivele derulate la nivelul comunitatilor de romi trebuie sa fie unele integrate

si cu doua tipuri de rezultate: rezultate pe termen scurt pentru motivatie si
implicare si rezultate pe termen lung pentru consolidarea comunitatii
maturizarea acesteia
 Trebuie incurajate dezvoltarea de intiative care sa presupuna mobilizarea

resurselor comunitare (resurse umane, resurse material, resurse
informationale, etc)
8. Concluzii generale la nivelul Regiunii de Dezvoltare 4 SV

Oltenia
 În Hotărârea Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei

Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii
romilor pentru perioada 2012-2020, la secţiunea Măsuri organizatorice, se
precizează că “Birourile Judeţene pentru romi sunt structuri funcţionale
organizate la nivel judeţean în cadrul instituţiilor prefectului. Din componenţa
acestora fac parte 3 - 4 experţi angajaţi conform prevederilor Codului muncii şi
4|Page
ale Legii nr. 118/1999 privind statutul funcţionarilor publici, unul dintre experţi
aparţinând minorităţii rome”. În ciuda acestei precizări explicite, din cele 42
BJR-uri (41 judeţe şi municipiul Bucureşti), doar 21 au în componenţă un
expert aparţinând minorităţii rome, respectiv această cerinţă fiind respectată în
proporţie de numai 50%. Ca urmare, se recomandă ca Instituţiile Prefectului
din cele 20 de judeţe care nu respectă această prevedere expresă, să
angajeze şi nominalizeze în componenţa BJR un expert aparţinând minorităţii
rome, până la sfârşitul trimestrului II al anului 2014.
 Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi se consideră că

reprezintă principala interfaţă dintre autorităţile publice şi comunităţile de romi.
De asemenea, în Strategia Guvernului se precizează că la nivelul comunelor
funcţia de expert local pentru problemele romilor este exercitată de către un
expert aparţinând minorităţii rome. Potrivit informaţiilor primite şi centralizate
de la nivelul judeţean, numărul experţilor locali pentru romi, angajaţi în
primării, la nivel naţional este de 240.
Acest număr este foarte scăzut în raport cu numărul primăriilor din mediul rural
(2861, conform Institutului Naţional de Statistică) şi având în vedere proiectul
recent finalizat al ANR, finanţat prin FSE, POSDRU prin care au fost formaţi
210 experţi locali romi şi angajaţi aprox. 30% dintre aceştia. Numărul experţilor
locali romi (240), raportat la numărul comunelor din România (2861 comune)
indică faptul că mai puţin de 10% din primăriile din mediul rural respectă
această cerinţă a strategiei pentru incluziunea romilor, mai ales că multe
primării din mediul rural solicită sprijin şi au nevoie de creşterea capacităţii
instituţionale pentru incluziunea romilor. Ca urmare, primăriile din mediul rural
care nu au expert local rom, deşi au un număr semnificativ de romi şi/sau
comunităţile de romi sunt sărace şi marginalizate, se recomandă să angajeze
cu celeritate un expert local pentru romi, până la sfârşitul trimestrului II al
anului 2014.
5|Page
 Primăriile din localităţile beneficiare în proiectul ANR, "Reţeaua naţională a
experţilor locali romi, mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de
incluziune socială a romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale", proiect
cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, format şi plătit pe durata
proiectului din bugetul proiectului, biroul pentru acesta fiind dotat cu
echipament şi mobilier din proiect, au asumat prin semnarea contractului de
finanţarea asigurarea sustenabilităţii proiectului, inclusiv angajarea expertului
local pentru romi.
 Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru romi nu sunt corelate.
Numărul planurilor locale de acţiune, mai mare decât numărul experţilor locali pentru
romi, se explică prin contribuţiile unor proiecte de dezvoltare comunitară. De
asemenea, existenţa GIL şi GLL în localităţi rurale în care nu este angajat expertul
local rom, este explicată prin iniţiative şi proiecte ale unor ONG-uri pentru dezvoltare
comunitară. Pe de altă parte, există situaţii în care primăriile au angajat experţi locali
romi, dar nu sunt constituite structurile locale de implementare şi nici nu sunt
elaborate Planurile locale de acţiune, asumate prin HCL.
Aceste necorelări între structuri şi mecanisme, lipsa de consecvenţă şi incoerenţă la
nivel local, au repercusiuni şi impact negativ la nivel judeţean şi naţional asupra
procesului de incluziune socială a romilor
 Lipsa de comunicare şi colaborare între nivelul local şi judeţean, ruptura,

clivajul semnificativ între cele două nivele, judeţean şi local, lipsa coordonării
implementării la nivelul primăriilor (planificare, organizare, monitorizare şi
evaluare), are consecinţe şi impact negativ asupra procesului de incluziune
la nivel naţional. A se evalua cu prioritate principalele mecanisme eficace şi
eficiente pentru o coordonare corectă şi productivă, fie de către Birourile
Judeţene pentru Romi, fie de către alte structuri relevante ale Ministerelor de
resort.
6|Page
 Sistemul de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei se realizează
formal şi neunitar, astfel încât datele sunt greu de prelucrat, iar analiza şi
interpretarea sunt extrem de dificile. Ca urmare, ar fi util ca Compartimentul
Central de Monitorizare şi Evaluare să propună o metodologie în acest sens,
cu instrumente şi mecanisme de monitorizare/colectare date şi evaluare, astfel
încât să fie evitate furnizarea de date exhaustive. De asemenea, metodologia
să prevadă structuri, roluri şi responsabilităţi specifice la fiecare nivel (local,
judeţean, regional şi naţional) şi să prevadă indicatori cantitati şi calitativi
relevanţi.
 Modalităţile diferite şi diverse de interpretare şi (ne)respectare a prevederilor

unei Hotărâri de Guvern, respectiv H.G nr.1221/2011, cu privire la incluziunea
cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor, din varii motive invocate şi
justificări ale instituţiilor publice implicate, la toate nivelele, rămân
nesancţionate şi prelungesc, tergiversează incluziunea unei comunităţi
importante, cu consecinţe grave asupra societăţii româneşti.
7|Page
9. Anexe
8|Page

Analiza Strategie 4 SV Oltenia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Strategie 4 SV Oltenia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2015

Analiza privind stadiul implementarii

Politica Guvernului României de incluziune socială este o abordare pro-activă care

Conceptul de incluziune socială a minorităţii romilor, introdus în politicile sociale de

Comisia Europeană defineşte incluziunea socială ca fiind un proces prin care se

Politicile sociale româneşti cu referire la minoritatea romilor, axate pe conceptul de

În cazul minorităţii romilor, abordarea politicilor guvernamentale de după 1990,

Guvernul României considera că incluziunea socială a romilor trebuie să fie reflectată

Prezenta strategie a fost elaborată ca urmare a finalizării implementării Strategiei

Agenţia Naţională pentru Romi a iniţiat procesul de consultare și elaborare a

Obiectiv specific: Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor

 Promovarea antreprenorialului în rândul comunităţilor locale cu un procent

Obiectiv specific: Stimularea măsurilor de promovare a sănătăţii care să contribuie

 Campanii desfăşurate în plan local de tip preventiv adresate în special

Obiectiv specific: Asigurarea de către instituţiile centrale şi locale şi partenerii

 Dezvoltarea de centre sociale în special în zonele din mediul rural, care au ca

Obiectiv specific: Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limba,

 Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a exprimării elitelor

 Iniţierea unor programe de prevenire şi combatere a discriminării cu care se

F. 2. Justiţie şi ordine publică

 Organizarea unor campanii de promovare şi respectare a drepturilor şi

F. 3. Administraţie şi dezvoltare comunitară

 Consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor locale în vederea

2. Structuri, mecanisme şi instrumente pentru implementarea

 Birourile Judeţene pentru Romi(BJR) din cadrul Instituţiilor Prefectului şi

 Grupurile de Lucru Mixte (GLM): Grupurile de Lucru Mixte (GLM) judeţene

 Situaţia cuprinderii şi întroducerii Planurilor Judeţeane de Măsuri (PJM) în

 Experţi Locali pentru Romi:

 Situaţia constituirii la nivel local a Grupurilor de iniţiativă locală (GIL) şi a

 Mediatori Sanitari de la nivelul primariiilor/Directiilor Judetene de Snatate

3. Notiuni generale ale metodologiei de cercetare

Avand in vedere natura acestei metodologii cu privire la tinta vizata de catre

Metodologia se vrea a fi un document programatic al etapelor ce urmeaza a fi

In consecinta in structura metodologiei cercetarii sociologice includem

a) Ansamblul principiilor teoretice referentiale reprezentand conceptia teoretica

b) Ansamblul metodelor si tehnicilor corespunzatoare de colectare a datelor

d) Ansamblul procedeelor logice de analiza, constructie sau reconstructie a teoriei

Relatiile in care sunt implicate elementele componente ale metodologiei

 primul nivel este reprezentat de domeniul referentiel ;

3.2 Etapele planificate in cercetare

 Documentarea-observarea faptelor, colectarea datelor şi clasificarea

 Elaborarea ipotezelor explicative- Ipoteza constituie o construcţie deductivă

Ipotezele pot fi clasificate:

 după obiectul studiat, ele se pot referi la faptele supuse explicării, la

Pentru a fi admisibile metodologic, ipotezele trebuie să îndeplinească următoarele

să se refere la fenomene observabile;

 să utilizeze concepte precise;

 Descrierea-este nivelul superficial al cercetării şi urmează fazei documentării

3.3 Metode si tehnici de cercetare

Ancheta reprezintă o metodă de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii,

Obiectul anchetelor sociologice:

 Opinii, atitudini, comportamente

Valoarea anchetei sociologice:

Limitele anchetei sociologice:

 existenţa unor factori care pot conduce la erori de măsurare

În funcţie de obiective şi modul de desfăşurare:

 Anchete intensive realizate pe o populaţie restrânsă (grup, sat, cartier etc) cu

În funcţie de instrumentele folosite:

 Anchete calitative, realizate pe populaţii restrânse, cu instrumente calitative,

În funcţie de modul în care se aplică:

 Anchete colective: pe grupuri de oameni

În funcţie de modul de colectare a informaţiei:

 Anchete directe: colectează informaţii despre subiecţii investigaţi, în care