OCLUZIA DINAMICA

MIȘCĂRI FUNCȚIONALE
Bicuspoidul lui Posselt= aria descrisa
de punctul interincisiv inferior in
toate miscarile functionale
mandibulare
 Deschiderea gurii

 Mişcarea se studiază pe diagrama Posselt (în plan sagital)

 Reprezintă limita posterioară a diagramei.
 Se realizeză în 2 etape:
 În RC pe o distanţă de 20mm(deschidere în axa balama terminală)
 În afara poziţiei de RC, până la deschiderea maximă(DM)

 Contactele dento-dentare pot modifica mişcarea de închidere(ocolirea

obstacolului ocluzal→spasme musculare, patologie articulară
Deschiderea/închiderea gurii

 Examenul clinic al mişcării de deschidere/închidere a gurii face parte din

examenul clinic al pacientului →diagnostic ocluzal
 Elemente de diagnostic:
 Amplitudinea maximă(DM)→40-60 mm/limitată-exagerată
 Direcţia mişcării: rectilinie/deviată
 Caracterul mişcării: continuu/sacadat/cu blocaje
 Dureri musculare/articulare în timpul mişcării
 Zgomote articulare: clicuri, crepitaţii, cracmente
 Direcţia mişcării-starea de sanatate articulară

Rectilinie Deviaţie “în S” Deviaţie “în S”Laterodeviaţie Deviaţie

la deschidere la închidere neregulată

Normal I: DD – fază Subluxaţie cu III: Blocaj la Disc / Af.

incipientă blocaj la închidere artic.
deschidere degenerativă/
Capsulită
U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap
 Deschiderea gurii-Zgomote articulare

clic reciproc sau numai clic la numai clic la crepitaţii “fine” crepitaţii
cracment deschidere închidere “aspre”
audibil

I -II: Faze incipiente IV: Fază tardivă a deplasărilor discale – dacăV: Fază tardivă a
ale deplasărilor este asociată cu modificări pe imaginea CT deplasărilor discale
discale

U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap
 Propulsia mandibulei cu contacte
dento-dentare

 Este o miscare mandibulara prin care

se realizeaza incizia alimentelor

 Traiectul corespunzător traiectului

funcţional: RC/IM→CCP depinde de
caracteristicile morfologice ale GA:
 Panta incisivă
 Overbite
 Overjet
 Propulsia mandibulei cu contacte
dento-dentare
 Conducerea dentară →Ghidajul anterior (GA)
 este parte componentă a determinantului anterior şi reprezintă alunecarea
marginii libere a incisivilor mandibulari pe panta incisivă pornind din zona de
stop ocluzal –IM până în poziţia CCP

Partea
lucrătoare- Partea
ZONA INCISIVĂ nelucrătoare-
ZONA LATERALĂ
 Posibilităţi fiziologice de
conducere dentară în propulsie

GA funcţional:
GA ideal: toţi
minim 2 incisivi
incisivii impreuna cu
maxilari cu
antagonistii lor
antagoniştii
Dintii laterali se dezoclud imediat ce a
inceput propulsia!
 Posibilităţi de conducere dentară
patologica în propulsie

1 incisiv maxilar cu antagoniştii

conduce
mişcarea→INTERFERENŢĂ
LUCRĂTOARE ÎN PROPULSIE -
ILP

1 incisiv maxilar cu antagoniştii

sustine pozitia de CCP
→CONTACT PREMATUR
LUCRĂTOR ÎN PROPULSIE -
CCP
Ghidaj anterior pe 11, 21 înregistrat cu hârtie de articulaţie
41,31 participă la ghidajul anterior
Contact prematur în CCP 11/41
Posibilităţi patologice de
conducere dentară în propulsie
Contact în zona nelucrătoare în CCP – contact
prematur nelucrător în propulsie CPNLP
 FORMULA LUI
THIELEMANN

CG= ghidaj condilian

IG=ghidaj incisiv
OP= inclinarea planului de ocluzie
CC= inclinarea cuspizilor
CH= curba spee
Posibilităţi de conducere
dentară în propulsie
 Situaţii speciale:
 Ocluzie labiodontă – nu mai este nevoie de propulsie
pentru incizie deoarce incisivii se află deja în poziţie
cap-la –cap. Traseul IM-CCP se anulează IM coincide cu
CCP
 Inocluzie sagitală frontală mare – lipseşte GA care este
preluat de dinţi laterali (frecvent premolarii)
 Ocluzie deschisă frontal: nu se poate stabili poziţia
CCP
 Ocluzie inversă frontală – nu se face propulsie
deoarece nu se poate atinge poziţia CCP
 MISCAREA DE LATERALITATE

PARTE LUCRATOARE PARTE NELUCRATOARE

Condil nelucrator= Condil lucrator= PIVOTANT
ORBITANT
Deplasarea spre linia mediana a condilului de balans depinde de oblicitatea pe care
o are tuberculul articular, adica de unghiul pe care acesta il face cu un plan vertical.
Acest unghi poarta numele de UNGHI BENNETT masurabil in grade 15-17° pe partea
NELUCRATOARE.
Condilul pivotant face si el adesea o deplasare prin translatie
laterala dar si de rotatie, numita MISCARE BENNETT- con cu
unghiul de 60
Lateralitatea mandibulei cu contacte dento-
dentare- situatii fiziologice

GHIDAJ CANIN •C

GHIDAJ DE GRUP • C+IL+IC

FRONTAL C+IL

• PM1+PM2+MI+M2
GHIDAJ DE GRUP PM1+PM2+M1
LATERAL PM2+M1+M2
+C

GHIDAJ DE GRUP • C+PM1+PM2

LATERAL INCOMPLET
 Lateralitate stânga. CCL susţinută de canin.

Lateralitate stânga. CCL susţinută de

toti dintii laterali si cainul
Lateralitatea mandibulei cu contacte
dento-dentare- situatii fiziologice

Pe partea nelucratoare dintii nu se ating!

 LATERALITATEA MANDIBULEI CU CONTACTE
DENTO-DENTARE- SITUATII PATOLOGICE

Interferenta lucratoare
in lateralitate

Interferenta nelucratoare
in lateralitate
La ce ne foloseste sa stim
ghidajele pacientului ?
UNGHIUL BENNETT ESTE FACTORUL
DETERMINANT AL MISCARILOR DE
LATERALITATE.

Unghi miscare concavitatea

fetelor
relieful
cu ocluzal al
palatinale ale
bennett amplitud frontalilor dintilor
laterali
mare ine mare
superiori mai
accentuata mai sters
PROPULSIA SI LATERALITATEA FIZIOLOGICA
PROPULSIA SI LATERALITATEA
PATOLOGICA
 Frontal View Balancing
side
Interference
•Inner inclines
of maxillary MLi
cusp (CHC)
•Inner inclines
of mandibular
DB cusp (CHC)

Balancing

Working