Universitatea din Cerniuti. Biurourile Bibliotecii se gisesc la intliul cat, dela dreapta spre stinga, cuprinzind si partea de sub inscriptie. Depozitul vechiu ¢ la parter, ‘ntre cele dou parti. Depozitul now ia partea dela parter a ‘unei aripi paralele si egale cu aceea care se vede la dreapta BIBLIOTECA UNIVERSITATII DIN CERNAUTI Mlidisa, din care s’a desfisurat Biblioteca Uni- versititii cerndufene a fost vechea Bibliotecd a Tarii (Bucovinei ). Denumirea ei este traducerea fidela in limbajul oficial bucovinean de pe atunci a cuvantului «Lan- desbibliothek », format prin analogie cu multe nojiuni fnrudite ca: Dieta Tarii (Landtag), etc. zi s'ar zice Biblioteca regional, provincial sau bucovineand si fntr'adevir, cérturarii_moldo- veni, acei darnici mecenati ai noului asezimant cultural, nici nu-l numiau cu titlul sau oficial, ci se foloseau de alte formule: Mihail Kog’lniceanu dicueste un exemplar al letopisetelor «vivliotecii nationale din Bucovina 2, Aron Pumnul vorbeste de Biblioteca provincial, iar Ion G, Sbiera, bi- bliotecarul ei de mai tarziu, duce o lupti indar- jiti impotriva superiorilor sii pentru a mentine nomenclatura «Biblioteca central », dovedind, chiar prin autori germani (!) c& aceasta ar fi unica tilmacire exact’. Planul oficial al unei Biblioteci, in stil mai mare, fl gisim, desvoltat mai pe larg, in anul 1848. Atunci marele filoroman, Cavalerul Umlauif, pre- sedintele Tribunalului din Cernaugi si directorul studiilor filozofice, adici al celor dot ani de cursuri stiperioare atagate liceului ca pregitire pentru Uni- versitate, cere intr’un raport adresat Ministerului Instructiei, tn baza_unor sugestii primite dela profesorul roman Jacob Vorobchievici, crearea unei Biblioteci nationale in limba romani, Aceasta in vederea infiingatii pe lang’ studiile mentionate a catedrei de limba si literatura roman, al cirei titular devine, un an’ mai in urma, la 1849, Aron Pumaul. Decretul lui de numire ca profesor a si fost semnat de Umlauff, Inregistrim deci, inca in anul revolufiei, marturia conceptului_unei Bi- blioteci romanesti. Proiectul n'a luat fing’, dar ideea unei Biblioteci mai mari bucovinene, lansata atunci, nu mai dispare din discutiile cercurilor interesate. Baronul Adalbert Henniger, primul Guver- nator austriac al Bucovinei, cu puteri mai largi, numit dupa deslipirea ei administrativa de Ga- litia, adreseazi, la 1850, autorititilor si primiriilor226 un apel, invitndu-le si contribue, prin donatii in bani, la intemeierea unei Biblioteci pe ling’ liceul din Cernduti, care ar fi avut deci un caracter mai universal decat institutul plinuit de Umlauff. Pe de alti parte, circulara baronului Henniger n’a igvorit din inifiativa proprie a autorului siu, SOR: Doctorul Mihai Zotta, protomedic al Moldovei, initiatorul Bibliotecii Tari ci facea parte din misurile de reorganizare a sco- lilor secundare, proclamate pentru toati Austria si ale c&ror radieri ajungeau si fn Bucovina. Apelul Guvernatorului fi inst cu desivarsire gres, neco lecfionndu-se decat suma minimal de 2a fiori jp acest esec iniiativa trece dela autorit’- jile de Stat la boierii romani din Bucovina si anume deadreptul la un birbat care avea $i leg} turi foarte solide culturale cu Moldova: Mihai Zota, proprietarul mosiei Ocna de pe Nistru, ce © stipania in urma cisitoriei sale cu Victoria, fiica marelui vornic Alexandru Cantacuzino-Pag canu, Cunoscut in Moldova ca doctorul Zota, dansul intrase pe timpul regulamentului organic in nou infiinfatul serviciu sanitar la Iasi, avand in cele din urma funcfia unui protomedic al Mol- dovei. O lista de subscriptie, inaintata de catre inva tatul mosier latifundiarilor cu cari era imprietenit, avea imbucuritorul rezultat de peste 1.000 de fiorini (Toamna 1850). Un alt personaj din aceeag pituri social, renumitul virtuos bucovinean Carol Miculi, elevul favorit si editorul operelor lui Chopin, totodati si primul compozitor, care mij- locea in mod magistral cunostinfa melodiilor ro- miénesti unui public ales striin prin cele 48 de arii romdnesti (48 airs nationaux roumains, Lem- berg), prelucrate de dansul si cilduros apreciate de Alecsandri (1855), di sprijinul sau puternic BOABE DE GRAU operei incepute de Zota, aranjind in folosul Bi- bliotecii, iarna urmitoare, un concert, al cérui venit era cam egal cu contribufia célectionati inainte. Ambele sume erau cerute si date in vederea unei Biblioteci centrale, universale gi poliglote, destinata publicului cult din Bucovina, fard a exclude institutele didactice, ba, vizind chiar si © facultate juridic’, ce nu. exista ined; scopul principal al Bibliotecii trebuia si fie insi destep- farea $1 incurajarea «intereselor pentru o cultura superioara », iar nu mirginirea la intenfii didactice. Subscribentii la lista lui Mihai Zota, si anume unsprezece boieri cu mult stare, topi tarudigi si incuscrifi intre ei, in frunte cu viitorul lor prese- dinte, baronul Iancu Mustafa, proprietarul mosiei Sadagura, fostul membru, impreund cu Alecu Hurmuzaki, in comisia constituiti si-1 examineze pe Aron Pumnul, prezenti Guvernatorului, odata cu fondul initial adunat de ei, si statutele unei Societati, care urma si pregiteasci bazele de existenf’ ale viitorului institut de cultura. La 4 Maiu 1851 se constitui comitetul:: pe langi presedintele Iancu Mustafa, baronul Henniger fu ales vicepresedinte, doctorul Adolf Ficker, unul dintre profesorii veniti de curand ca reformatori ai liceului, secretar literar, iar Alexandru Costin, un descendent din neamul vestitilor cronicari mol- Compozitorul Carol Miculi, unul din ctitorii Bibliotecii Tarif (portret in uleiu din colec~ jille Bibliotecii) doveni, secretar economic. Dansul a fost, la 1864, si inifiatorul reprezentatiilor teatrale la’ Cernduji ale trupei conduse de Fany Tardini, cunoscuta din biografia lui Eminescu. Intre fondatori maiEUGEN I. PAUNEL: BIBLIOTECA UNIVERSITATII DIN CERNAUTI gisim si pe cumnatul Hurmuzikestilor, baronul Petru, tatil poetului Dimitrie Petrino, si pe virul siu Nicolae Petrino, proprietarul mosiei Vagciuyi din Bucovina, Si Eudoxiu Hurmuzaki a fost cooptat, dup’ consticuire, in comitet ca reprezen- tant oficial al provinciei. Din cele 17 articole ale statutelor vom releva: ch Biblioteca este proprietatea provinciei, stand ¢sub administratia comitetului dietei Bucovinei », ci reprezentanji ai corpului profesoral vor face parte din comitet si cd functiunea bibliotecarului va fi incredinfat’ unui membru din comitet, Cum dieta (camera) provincial, unul din casti- gurile morale ale anului 1848, dobandite in urmna stiruinfelor neobosite ale patriotilor bucovineni in frunte cu Eudoxiu Hurmuzaki, nu fuase inca fiingi, comitetul indeplinia deocamdati indatori- rile dietei. De acum tnainte problema cea mai important’ va fi, pe lang achizitionarea cartilor necesare, $i agezarea lor intr'un local potrivit. Aceste griji n'au plerdutt nici pani astizi din actualitatea lor. Fondurile cresc intr'un mod imbucuritor, inte~ resul pentru viitoarea Biblioteci se manifesta in toate piturile sociale din Bucovina si Moldova. Cucoanele bucovinene inzestreazi cu cistiguri fru- moase, confectionate de ménile lor gingase, 0 loterie aranjati in folosul ei; gata la sacrificii si mai mari—care poate nici n'au fost sacrificii — dle danseazi pind in zori de zi, pentru a asigura (balurilor Bibliotecii » un rezultat favorabil finan- ciar. Profesorul Ludwig Adolf Simiginovici-Staufe editeaz’ 0 antologie a poetilor austriaci, «Album Eusabie Popovici, profesor la facultatea de teologie, intéful conducitor al Bib- lioteeit Tait neuester Dichtungen zu Gunsten der Bukowiner Landesbibliothek », Wien, 1852. Minigtrii moldoveni ai Domnitorului Grigore Ghica Vods, veniti la Cernzuti pentru a saluta aay pe Impiratul Francise Josif, cu ocaxia vizitei sale dela 21—27 Octomvrie 1851, fnmineazi prese- dintelui Societ’pii 50 de galbeni. Acest gest delicat al demaitarilor din Moldova, denotand interesul lor pentru ctitoria bucovinean’, a fost pan’ acum Ion G. Sbiera, intaiul profesor de literatura silimba roman’ la Universitatea din Cer cel din urmd conducitor al Bibliotecit Tai ascuns sub anonimat, cici intreaga literatura vor- bestenumai de ¢patru ministri moldoveni, O comu- nicare primit’, chiar acum dela ¢ Monitorul Oficial » austriac, imi permite si dau aci pentru prima dati gi numele lor: Nicolae Cantacuzino-Pascanu, mi- nistrul de interne 5i presedintele Consiliului admi- nistrativ (el a fost si ministru pe timpul Caim’- cimiei lui Nicolae Vogoride), Gheorghe Suju, mi- nistru de finante, fiul Domnitorului Mihai (f 7864) si inrudit de aproape (cumnat?) cu al treilea din oaspeti, Alexandru Sturdza, secretar de Stat, tatal marelui om politic Dimitrie A. Sturdza-Micliu- seni si in fine Nicolae Mavrocordatu, inspector general al militiei, fiul lui Constantin si al Ca- sandrei Bals, nepot de fiu_al lui Dumitru, care la rindul siu’a fost fratele Domnitorului Alexandru Constantin Voda Cu trei luni inainte de acest eveniment intere- sant din analele noastre, se decide tot un boier moldovean si fack cea mai mare danie, din cite au fost ficute institutului nostra, Scarlat, mai tarziu cu numele siu de cilugir, Sofronie Varnav, cedeazi Societiqii Bibliotecii jumatatea sa dintx’o casi din strada Iancu Flondor (pe atunci Her- rengasse) din Cernauji, Sapte ani in urm’, exem- plul siu este imitat si de fratele siu mai mare, doctorul Costachi Varnav, protomedicul Moldovei —deci colegul Ini Mihai Zota—care doneazd cealalt’ jumétate din casi. Scarlat-Sofronie Var-228 nay, stabilit in cele din urma la Barlad, s’a intrecut in ctitorii culturale: el a infiintat Societatea si Biblioteca studentilor romani din Paris (1845), seminarul monahal din Neamf, pinacoteca din Iasi si Spitalul din Barlad, De mare importanfi pentru propisirea atit de frumos inaugurate’ intreprinderi, at: fost membrii fondatori, cari s'au obligat la cotizafii anuale; intre dangii, pe lang’ boierii bucovineni, marele me SE Saul sine ty nr vornic Alecu Sturdza-Barlideanu, clerul ortodox al Bucovinei, in frunte cu episcopul Eugenie Hacman, staretii mAnSstisilor, profesorii dela Insti- tutul Teologic, preotii dela tard si chiar studentii de teologie; unii dintr'acestia se leagi si plateasc’ din sirdcia lor toata viata un galben pe an, Nu lipsesc insa nici primariile rurale cu contributii destul de considerabile Trei sferturi din anul viitor trec cu lucrari de pregiitire, colectiile cresc, se considera in primul rand, istoria cu toate ramificapiile ei si stiintele. Doarnna Eliza-Saftica, sofia marelui logofat George Sturdza, si Constantin Hurmuzaki, sori si frate, améndoi traind in Moldova la Dulcesti, ‘cel din Vedere din sala catalogulu alfa BOABE DE GRAU urmi fiind pe atunci membru al Comisiei legis- lative sub Ghica Voda, iar mai tarziu Ministre de Justigie al Moldovei $i primpresedinte al Curtii de Casatie din Bucuresti, trimit un pachet de 202 volume cirti roménesti, la care au contribuit in urma interventiilor ficute de ei, Vasile Alecsandri, Mihail Kogslniceanu, trecut in raportul anual drept colonel, cu toate ci tn ierarhia militar’ ajunsese Ia grad de maior fiind si aghiotant il , Tied j aa “Ferber FET domnesc, poetul Gheorghe Sion si alti, cari aproape tofi s‘au fost refugiat la 1848, din’ Mol- dova in Bucovina, primiti in casa ospitaliera a bitranului Doxache Hurmuzaki, Intre sprijinitori mai relevim pe o doamna Bals si pe mazele vornic Grigore Ghica, cisstorit cu Catarina Cantacuzino- Pascanu, tnrudit deci cu Mihai Zota. Nicolae Pe- trino comand’ dulapurile, iar arhimandritul Fi- laret Bendevschi, fostul staret al manistirii Su- cevija, mesele trebuincioase. La 29 Septemvrie 1852, se deschide cu un stoc de 2.000 volume Biblioteca Térii, Fondati de boierii romani bucovineni cu con- cursul puternic al cercurilor intelectuale din Mol-BUGEN I, PAUNEL: BIBLIOTECA dova gi al clerului ortodox bucovinean, dansa este un copil al revolutiei si constitue, pe lang’ cele- lalte succese dobandite la 1848 —catedra pentru limba si literatura romani la lceul cernaujean, introducerea limbii romane Ia Institutul Teologic, infiinfarea unei coli normale roménesti— un factor important de progres cultural si, mai mult decit s'ar crede, si national, fiind totodats si pre- cursoara «Societitii pentru cuitura gi literatura romana in Bucovina », care, zece ani in urma, 2 fost conceputa in acelas duh, cu aceleasi tendinte nationale, nespuse pe fat, in acelas scop si de aceleasi persoane. Ajutorul bogat, oferit de Moldova, era binevenit guvernului austriae care, in politica sa, pana la razboiul Crimeei yi pind la esecul armatei fariste la Sevastopol, tindea spre o inglobare a fSrilor romanesti in sfera sa de expansiune. Atunci insi se schimba bruse filomoldovenismul Austriei, ne mai putdndu-se realiza aceste planuri, si tot atunci incepe politica filo-ucraineani, care’ pune capit protejirii oficiale a legiturilor culturale reciproce intre Bucovina si Moldova. (I. Nistor, Un proces pine la Cerndugi in 1878, in Junimea Literara, 1931). In epoca dinaintea infiinsarii si in primii ani ai existentei bibliotecii, majoritatea covarsitoare a contributiilor se datoreste Romnilor, cu toate ca nu lipsesc nici donatori de alta nationalitate din Bucovina, Galitia si Viena, intre cari Guverna~ torul Bucovinei, baronul Henniger, ales prese- dinte al Societapii dup’ moartea lui Jancu Mustafa, si librarul vienez W. Braumilller. Nefiind aci locul si insist’im asupra desvoltarii noului institut, an de an, ne vom mulfumi si inregistrim, de acum inainte, numai datele cele mai importante. ‘Dupa Henniger, urmeaza in fotoliul presedintial Jacob Miculi, consilier in administratia Bucovinei, jar in comitet functioneazi foarte activ Alecu, al patculea din frafii Hurmuzaki, redactorul ziarului «Bucovina », prima gazeti national din aceast’ provincie, prietenul intim al lui Vasile Alecsandri 4 apoi colaboratorul neobosit la Societatea pentru culturd, Interest general, manifestat pind acum, nu slabeste. Eudoxiu Hurmuzaki face propaganda la Viena, unde sta pe la 1853, reusind s4 objie concursul Academie! imperiale de stiinte. El adun’ multe opere dela savanti si arhivari vienezi, cu ari venia in contact personal cu prilejul cerce- tarilor sale pentru edifia documentelor care poarti numele siu. Intre donatorii de cirfi apare in aceast epoci Alexandru Papiu-larian si Gheorghe Asachi, iar a 1858, Domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, transmite Bibliotecii fmportanta sum3 de 2.000 fiorini, vazind poate in Biblioteca noastri 0 ur- 2 a Bibliotecii mihiilene, infiinyata de el in Iasi, cu 23 ani fnainte. UNIVERSITATI DIN CERNAUTI 229 ‘Tinarul institut funciona intdiu in palatul_ad- ministrativ, apoi in edificiul prefecturii si, in fine, pana la 1875, in diferite case inchiriate pentru acest scop in’ strada Jancu Flondor. Destoinicii mecenafi nu neglijau insi nici planul unei clidiri speciale, destinate exclusiv Bibliotecii si in vederea acestui scop se obligau baronul Iancu Mustara jun. si furnizeze pietrele de constructie din carierele sale, baronul Emanoil Starcea, varul si geamurile Tl Fpod 1 AB) Foci ita i earponitte F, ake Beer eee oy ol va 2) 78 ageme e le ah =H T athte en ee ig tae AL eal Teper maaan 4) 4 FEA SE Sep "Fel et tee Dm te of aes | patie, Tonggtaestt Candas AE TB) ig A tris Pomme Bs Poa omy el eee ee ee OE) Wy Pitataes Fr aang tarand —e Sige a cen a anne, Regemaree ese age eas DB) Tiree thnere tte tamiae pee ieee a Ath Sacer aaa 4 as Tntdiul catalog al cirtilor romanesti din Biblioteca Tai, seris de mina Iui Aron Purnul din fabrica de sticla, ce 0 avea la Crasna-Iischi, Mihail Romascan, lemnul de constructie, si cava~ lerul Manz, fierul necesar cladirii, Achizitionarea cirtilor nemtegti se ficea dup’ plecarea profesorului secundar Ficker, de un alt profesor de liceu, Ernst Rudolf Neubauer, poet german, vestit si dincolo de hotarele Austriei, ou- noscut ca invatatorul lui Eminescu, care avea si-i multumeascd acestui birbat, inzestrat cu un tem- perament abundent, bogate imbolduri poetice. Grija pentru literatura romaneasci era incredin- fati intdiu preotului Jacob Vorabchievici, profesor [a liceu si consilier la Episcopie, iar dup’ moartea230 lui neasteptaté (1857), marelui Aron Pumnul, ci- ruia fi datorim si prima consemnare a cirtilor romanesti. Catalogarea colectiilor, intre ele si monede gi piese muzeale, se ficea pe fise, impirtite dupa 14 categorii stiintifice. Un colt din depozitul vechi al cértilor In Aprilie 1861 Biblioteca Tarii incepe 0 fazd noud a existentei sale. Ficindu-se, in fine, alegerile pentru_dieta (camera) provincial, promise inci la 1848 si mereu amanate, administratia trece la Comitetul Tari. Biblioteca devine dintr’un ase- zimAnt particular o institutie publict. Stocul car- filor era de aproape 7.000 volume, averea totala se aprecia la 25.000 fiorini, Si acum se intampla um lucru surprinzitor. Sirmana Biblioteci, ea care dupa toate asteptirile trebuia <& devie 0 BOABE DE GRAU sarcini bugetar a dietei, se transforma in ban- cherul ei. Prin diferite transactii, la a cdror bazi sti vinderea casei donate de fratii Varnav, se cumpiri de citre dieti dela baroneasa Angelica Mustaja un _imobil mare, in care pe atunci era adapostita Mitropolia ortodoxi, iar Biblioteca noastri devine fntrucitva gazda_reprezentangei provinciale, numai intrucatva, cici si dieta con- tribui_cu 9 sum mai mare la aceste operatii financiare. De altfel trebue constatat ci Biblioteca Tarii a stat numai foarte pugin timp in localil cel_nou. Bugetul anual al Bibliotecii, fari a se socoti chiria, se urcd treptat dela 1820 la 4.025 fiorini. Atunci intra’ dows donatii mari, una (1.230 volume) din succesiunea lui Eudoxiu Hurmuzaki (1875), iar 600 volume dela baronul Tancu Mu- stata. Universitatile austriace trimiser’ 0 colectie mare de scrieri ale profesorilor. Imediat la in- ceputul administratiei noui se numi un biblio- tecar in persoana studentului de teologie Eusebitt Popovici, care mai apoi pana la Unire a ilustrat facultatea de teologie ca profesor de istorie bise- riceascs, inzestrat cu cunostinte vaste enciclope- dice si manifestand o smerenie adevarat biblicd in viata sa de toate zilele. Acest birbat, neobosit pani la adanci bitranefe, consacrd uriasa sa pu- tere de munca bibliotecii, creand organizatia ei, din care unele elemente au: rimas active incd si astazi, Catalogul alfabetic avea atunci 43 de categorii. Activitatea lui rodnick s'a sfarsit la 1872, cand fi urma Ion G. Sbiera, membru al Societatii ac demice romAne, Academia de mai tarziu, $i apoi profesor de literatura si limba roman’ la Uni- versitatea din Cernauti. Acest savant, unul dintre intemeietorii filologiei i istoriografiei literare ro- mane si elevul cel mai credincios al [ui Aron Pumnul, mai rizboinic decat Popovici, ofelit tn Jupta nationala prin activitatea sa la «Societatea pentru cultura $i literatura roman’ din Bucovina », amprima Bibliotecii o nota pronuntat national; corespondenta cu forurile superioare o facea la inceput numai in limba roména; dojenit de Co- mitetul farii, si se foloseasca de limba germana, el rispunde cu bogate argumente juridice, api randu-si punctul sin de vedere, Nereusind com- plet, el indoaie foaia scrisorilor, agternind pe dreapta textul in roméneste, iar pe stanga scriind nemteste. es Aceasta era situatia Bibliotecii bucovinene pana la 1875, cand se infiinta Universitatea germand la Cernditti. Istoricul acestui eveniment gi importanfa lui pentru Roméni sunt indeajuns cunoscute si au fost descrise de istoriografii cei mai competenti. E deci de prisos si insist’im asupra amSnuntelorEUGEN I. PAUNEL: BIBLIOTECA si ajunge daca se vor schita numai liniile generale, intru cat ele sunt menite si elucideze si desvol- tarea Bibliotecii. Una din cererile exprimate la 1848 si repetati foarte des si mai tarziu, era crearea unei Univer- sitiqi romAnesti sau cel putin a unei Facultati de Dept. Romani bucovineni ar fi consimtit, poate, din nevoie, si primeasci acest asezimant cultural $i cu o reducere oarecare a pretentiilor nationale, dac& sugestia lor au s/ar fi transformat de citre guvernul austriac intr’o universitate curat ger- mani, infiinjati tocmai la 1875, 0 suti de ani dupa ‘anexarea Bucovinei si dack profesorii nouii Universitati si oaspetii lor n’ar fi construit atat de nedrept, distanfi atat de mare tntre cal- tura german’, care trebuia si fie propagats de Universitate, si intre vechea cultur’ mol- doveneasci, cultur’s care li se pirea—in nestiinta lor — fie semibarbar’, fie exotici. Ro- mini din Bucovina au fost lipsi la serbirile centenarului. Impiratul Francis Iosif, vi- zind atitudinea lor, renunt’ la planul si vie cu acest prilej in Bucovina, induednd. dificuleayi bugetare, care n’ar admite chel- tuielile unei cilatorii. Cunoastem cu totii dem- aul réspuns dat de Moldova, care in ziua_tristei_comemo- riri, se inchina in fafa mor- mantului, Domnului_ Grigore Ghica, cind Vasile Alecsandri cinta acea trist’ si vizionard elegie «Rapirea Bucovinei », semnand cu pseudonimu! sim- bolic «S. Molna 9. Poetul Di mitrie Petrino, fiul_unuia din ctitorii Bibliotecii Tari, asista a aceasti pioasi serbare ca trimisul Bucovinei Adetrunchiate », Incorporarea gratuita colectiilor Bibliotecii provinciale in viitoarea Bibliotecd universitara era conditia principal, pusi de Ministerul Instructiei ex acest prilej. Comitetul anit consimti, cerand, din partea sa, ca Biblioteca si nu serveasci numai interesele universitare, ci si tie seam’, in confor- mitate cu _vechiul sit regulament, si de nevoile ‘unui public mai mare decat cel universitar si ca functionarii ef si fie primiti in cadrele Statului, ceea ce s'a si intamplat cui bibliotecarul Ion G. Sbiera, ins “nu in calitate de director, cu toate ea dansul era de sigur indicat pentru acest post. Biblioteca ‘Frit numira in momentui_ predavii 15.544 volume; cum guvernul cumpird atunc, mai multe biblioteci particulare, in cea mai mare © pagina din manuseri UNIVERSITATII DIN CERNAUTI 231 parte juridice, totalul volumelor se urci in ziua inaugurarii Bibliotecii universitare, in 4 Octom- vrie 1875, la 31.306 volume. Birourile Bibliotecii au fost agezate la primul etaj al edificiului Universititii, ce fusese constriit la inceput pentru scoala normal’, fiind pus insi apoi la dispozifia nou infiinatului institut, si anume la partea din mijloc din frontul principal, la care s'au mai adaos pe urmi citeva camere. Cirfile au fost depozitate dedesubtul biurourilor, la parter, adaptindu-se mai tarziu inc’ o aripa situatd vertical la front, cu dimensii aproape egale ca acele ale sectorului frontal. Peoria aise tera ul cel mai vechiu latin al Bibliotecti, Operele Sf. Teronim din sec, XIII Dotatia bugetari anual alocata cheltuielilor de material (cump3rarea cirtilor, Jegatul lor, mate- rialul de cancelarie) era fixat’ in primi’ 15 ani la 6.000 fiorini, urcindu-se apoi pani la suma de 9.009 fiorini, care se transform’ cu introducerea valutei noi de coroane, in 18.000 coroane. Afard de aceast’ suma s'a mai plitit un fond initial de 20,600 fiorini. In epoca 1875—1900, Biblioteca era frecven- tati anual, in ‘cif medie, de 3.000 persoane, cirora li s’au comunicat 14.000 volume, dela 1900—1917/18 numirul medin de cetitori era de 7.090, cal al cirtilor cetite de 18.700 volume; ser- vieitdl de imprumuturi inregistreaza anual in me- diu 5.000 volume, in primu 25 ani, iar pand la sfiryitul rézboiului 7.000 volume. Cresterea to- tala, pani la trecerea Bibliotecii in administragia23a romaneasc’, ea de 200,000 volume, anual deci 4.650 volume. Prin fncadrarea Bibliotecii in randul bibliot cilor universitare si de studi austriace se schimbi fireste gi situatia donatiilor. Cortea Croniciler de Hartmann Schedel, Nurnberg, 1493+ Pagina cu figura Die Walachey Universitigile austriace, germane si elvetiene trimit regulat publicatiile lor, dintre ‘care in in- thiul rind tezele de doctorat. Diferiji profesori universitari contribue cu daruri frumoase la imbogitirea stocului de ciryi; intre acestia ar fi de mentionat profesorul de proceduré civili si de drept comercial la Cerniuti, Constantin Tomasci care fu si primul rector al’ Universitatii, lasandu-i un_legat de 2.400 volume, Scrierile institutelor savante din diferite fri, mai ales din Austria, Germania, Rusia si America se inregistreazi la carpile intrate. Academia Ro- mand apare dela 1881 regulat intre donatori, diruind intre altele publicatiile de documente din colectia Eudoxiu Hurmuzaki. Din Bucuresti oferi Institutul Meteorologic mai multe publicarii, Inalta Curte de Casatie buletinul sau (1877), Libraria vie- BOABE DE GRAU nezi I, G. Manz, furnisoara principala de cari, puse la dispozitie, gratuit, toate cirtile apirute in editura sa. Cartile din tard se comandau Ia libraria C. Sfetea din Bucuresti. Dintre persoanele parti- culare, cari au imbogatit biblioteca cu piese mai importante, numim pe functionarul Bibliotecii Dr. A. Bucher, cu 8 manuscripte slavone, minee, din secolul al'z5-lea si 16-lea, Episcopul Argesului Gherasim Timus-Pitesteanu, doctor in teologie al Universitatii noastre, cu o editie modern’ a tetra- evangheliarului lui Coresi, Dimitrie Sturdza, pe timpul cand era ministru al Instructiunii Publice, cu valorosul op «Biserica episcopali a mani- stirii Curtea de Arges», Regele Alexandru al Serbiei cu o editie facsimilata a lui «Evangéliaire ancien serbe du prince Miroslav » dela Sf. Munte, I. Kalinderu cunoscutul jurisconsult si admini- strator al Domeniilor Coroanei, Natalia Hurmu- zaki, niscuti Starcea, sofia lui Nicolae Hurmuzaki si multi alg. O colectie foarte valoroasé se primi la 1878 dela Inpératel Francisc Josif, provenind din succesiunea unchiului siu, a Iniparatului Ferdinand: 1.050 vo- lume, foarte rare, inzestrate cu. numeroase gra- vuri in legituri de lux, Dintre acestea relevim: Azeglio, «La reale galleria di Torino », 1836—1846; Dante, (Le Purgatoire et le Paradis» avec les dessins de G. Doré, 1868; Zanotto, «Il palazzo ducale di Venezia », 18531861; Gessner, «Mort d’Abel », traduit par Hubert, Paris 1793, cu prea frumoase gravuri colorate; apoi un op de istorie natural cuprinzind gravuri splendide, colorate cu mina, in format mare, de I. I. N.. Spalovsky, «Beitrag aur Naturgeschichté der Vogel, 1790—923 si in fine «Winckelmanns Werke », Dresden 1808, din biblioteca Impiritesei Maria Luiza, cu mo- nogramul ei. In general se poate constata ci numirul dona- tillor, care in intaii gece ani era egal cu cel al cirtilor cumpérate, scade treptat Ia cifte mai modeste. Dela 1881 intra in fiintd depozitul legal al imprimatelor apirute in Bucovina. Personalul Bibliotecii se compunea la inaugu- rare dintr'un bibliotecar ca sef, un scriptor, care a fost Ion G. Sbiera si care parisi serviciul fiind numit la 1881 profesor universitar, un aman- nuensis si un servitor, deci 3 functionari tehnici gi 1 om de serviciu; la sfarsitul rizboiului erau in functie xx functionari titrati si 3 servitori. Dela 1875—1903 organizarea si conducerea Bi- bliotecii fu incredingata doctorului Carol Reifen- kugel. El a fost un bibliotecar foarte cult si foarte conservativ. Dat fiind ci si succesorul iui, Dr. Toan Polek (1903—r912), geograf de specialitate, istoriograf al Bucovinei, ocupindu-se in intdiul rand cu epoca dupa anexare, si d-1 Dr. Fr. Baum- hack! (1913—r910), actualul subdirector la Biblio- teca nafionaki din’ Viena, au fost de asemenea foarte conservativi, organizatia dati de intaiul sefEUGEN 1, PAUNEL: BIBLIOTECA UNIVERSITATII DIN CERNAUTI n’a fost mult schimbata si persista incd si astdzi in multe ramuri ale serviciului. Pe timpul marelui rdzboiu, Bucovina a fost aproape totdeauna in zona de lupta, Biblioteca n'a suferit tnsi mult din cauza acestor impre- juriri, cdci, dupa cum ne povesteste Robert Kle- ment, subdirectorul de mai tarziu, care a rimas pe atunci la Cerniuti ca apirator al colectiilor, trupele rusesti, in cursul intaiei ocupagii, in Sep- temvrie si Octomvrie 1914, nu i-au dat nici o atenfie; pe timpul invaziei a doua, Noemvrie 1914 pini in Februarie 1915, usile ei au fost sigilate de Rusi, fari si fi cleat cineva depozitul sau birourile; a treia_sedere a lor, fntamplati dela Junie 1916 pana in August 1917, pirea si ame- ninge mai serios existenta Bibliotecii, pregitindu-se evacuarea ci, pentru a face loc unei scoli de ofiteri, jar mai tarziu unei infirmerii pentru surorile de caritate: pericolul a fost tnsi inliturat in ambele cazuri, astfel c ocupatiile rusesti n'a. pricinuit nici o' paguba. Acei functionari-bibliotecari, cari_nu s'au re- fugiat din Cernaugi, au continuat si lucreze in- tr'un mod foarte redus, adunnd afisele si publi- cafille din timpul rizboiului. Momentul cel mai critic interveni de abia la sfirsitul lui Octomvrie 1918, cAnd autorititile administrative austriace si Senatul Universitipii, compus in majoritate din profesori neromini, de- cisera evacuarea Bibliotecii si transportarea ei in 18 vagoane la Viena, presimtind ci alipirea Buco- vinei la patria-mam& poate fi numai o chestiune de cateva zile. Profesorii straini au avut atunci o idee vagi, vroind si imite poate exemplul istoric al infiinfarii Universitatii din Lipsca, si mute in alti parte Universitatea cernfujean’ cu tot per- sonalul $i toate institutele ei, deci si cu bogatele colectii ale Bibliotecii. Trei barbati au reugit atunci si_pistreze Bucovinei aceasta neprefititi comoara. Profesorul Alexe Procopovici atrage chiar in prima sedinji a Constituantei bucovinene din 27 Octomvrie 1918 atentia publicd asupra inten- qulor profesorilor austriaci, iar d-1 V. Gheorghiu, profesor la Facultatea de teologie si membru in Se- natul universitar, protesteaza energie contra hotaririi luate de majoritatea colegilor neputindu-le impune punctu! stu de vedere, D-sa se adreseazé in tain’, negisind alt mijloc de salvare, directo- rilui serviciului C.F, din Cerndugi d-lui Cornel Topor-Tarnovietchi, viitorul secretar de Stat al Comunicatiilor din’ Bucovina liberat’, rugandu-1 si refwze punerea la dispozitie a vagoanelor ne- cesate. Director a declarat apoi intr'adevir, fard ezitare, autorititilor austriace, cu toate amenin- firile ci va fi considerat ca vinovat de inalt’s tridare, ci nu poate garanta siguranta transportulu ‘Muljumita intervengiei la timp a acestor trei barbay Biblioteca _a rimas neatinsa gi a putut trece fara nici o dificultate in administragia romaneasca. 233 Actul mires al Unirii provinciilor de sub sti- panirea strain cu vechiul Regat, constitue capi iolul de cipetenie din istoria moderna a RomAniei, € deci de prisos s4 insistim aci asupra fazelor cu- noscute tutulor, care au dus dupa secole de des- partire, la refntregirea Tari, Prin Adunarea Constituantei cerndujene, in 27 Octomvrie, prin intrarea armatei romane in 11 Noemvrie si prin proclamarea Unirii necondi- ionate si pentru vecie a Bucovinei cu Regatul ‘omAniei, pronuntati in 28 Noemvrie 1918 de Congresul National, fostele autoritagi austriace au trecut sub imperiul Statului roman, urmind fi reste © epock de transitie, fn care se pregitea organizatia cea noua; foarte mulri din functio- nari vechi austriaci continuar’ activitatea lor si sub regimul cel nou, De abia Ia tx August 1919 guvernul roman sumi tn conducitor nou al Bibliotecii in persoana G-lui doctor in teologie si filozofie, Nicolae Cot- farciuc, care era in slujba Bibliotecii Universitagii inci din 1901. Ceraindu-se bibliotecarilor austriaci ca si celor- Legitura in carton rogis a uel citi din bibléoteca impa- sitesei Maria Luiza, sojia lui Napoleon I lalti functionari de Stat, dept conditii, pentru menfinerea lor fn serviciul Statului roman, pre- starea jurimantului de credinya fata de Rege si de Constitupie precum si invajarea limbii romanesti,234 nuimai o parte din ei au rimas in activitate, in vreme ce ceilalfi, in frunte cu directorul Baum- hackl, renuntara fa posturile lor si parasira Bucovina. Pe ‘ziua de x Octomvrie 1919, prin Decretul Regal dela 12 Septemvrie din acelas an, Univer- sitatea german’ a fost transformaté’ in Universi- Frontispiciul manuscriptului slavon, Randuiala Sf. The, din ‘Mindstirea Sf. Mie (Bucovina), Secolul al XVI-tea tate romineasca, In ajunul acestei zile, la 30 Sep- temvrie, colegii austriaci parisir’ Cerniutii gi furi condusi fa gari de bibliotecarii romani, cu toate onorurile cuvenite, urandu-si reciproc’ tot binele pentru viitor, Tnaugerarea solemnd a Universitigii roménesti se Ficu, cu fastul cuvenit, la 24 Octomvrie 1920, fn sala sinodala a palatului mitropolitan gi in aula Universi Maiestitile Lor, Regele Ferdinand si Regina Maris, inofii de Ales Sa Reqals Principele Carol, astizi M. S. Regele Carol TI, precum si de intreaga Augusti Familie Regal, 24 binevatt si vina atunci in capitala Bucovinei, facand Uni versititii prea inalta cinste de a fi patronii acestei ctitorii culturale in provincia. decurdind realipi Ia patria-mama, Tn suita Regal eratt toti membrii guvernului in frunte cu d-l general Averescu. Rectorul Universitatii era d-l Ion I. Nistor, care BOABE DE GRAU a rostit discursul festiv, imitind limba clasick a vechilor cronicari moldoveni pentru a inaifa un imn de bucurie din adancul stéletului bucovinean. Regele Ferdinand a rispuns Rectorului printr’o cuvantare magistrala, plind de injelepciune adinci, asigurind Universitatea si institutele ei de prea inaltul siu sprijin. Cu ocagia inauguririi festive a Universititii s’a ficut si inauguzarea Bibliotecii universitare, ‘Un punct din programul serbirilor era gi vizi- tarea Bibliotecii. Regele Ferdinand, insotit de Alteja Sa Regaté Principele Carol, a’ fost condus de director in sala de lectur’ tinde se alcituise si o frumoasi expozitie a cirtilor rare si de valoare. Maiestatile Lor au admirat objectele expuse si s'au interesat de aproape de cirpile cele mai importante, Regele Ferdinand find un bun cunoscitor al incunabu- lelor. Mai ales colectia de stampe din trectitul Bucovinei a tresit atentia prea inaltilor vizitatori, cari ai descins apoi in depozitele de cirti, unde au primit mai de aproape informayii despre felul ageztrii si al catalogérii colectiilor. Cu acest prile} Maiestayile Lor s'au incredingat de insficienfa localului pentru Bibliotecd gi au recunoscut necesitatea unei clidiri nou, Necesitatea aceasta n'a fost satisficut’ nici pana astizi, dar sperim ci indat’ ce mijloacele mate- riale ale Statului o vor permite, se va putea trece la executarea unui edificiu propriu al Bibliotecii, dup’ toate cerintele moderne. Nadejdea noastri este cu atat_mai intemeiat’, intru cit vom gasi la Maiestatea Sa Regele Carol IT, protectorul culturii si fnaltei invayaturi romanesti, sprijinul cel mai efectiv pentru doleanfele noastre indreptiite. ane Noul bibliotecar-sef, d-l N. Cotlarciue, actualul mitropolit al Bucovinei si Hotinului, lua asupra sa, pe angi indatoririle ‘ce izvorau din numirea ca’ profesor de teologie practici la Facultatea din Cernauti, si sarcina grea de a pune temelia viitoarei organizatii a Bibliotecii. Inaltul nostru Chiriarh are marele merit de a fi schimbat Bi- blioteca Universititii in cei patru ani ai condu- cerii sale (19r¢—1923) intr'un institut de tnalt cultura romneasci. Bogatele sale experiente si idei de reform’ pe tarimul bibliotecaresc, le con- centreaza intr’un proiect de lege pentru biblio- teci, fnaintat si discutat la Adunarea Asociatiei profesorilor universitari din Romania, tinuta intre 3 si 5 Iunie 1922 in Cerniuti. Multe sugestii din acest concept au fost realizate nu numai la bi- blioreca noaste, car gi la celelatee bibliotect din Pia. phstlenile mari, a clten reanlvnerde ine punea pe atunct categoric, era gi aceea a recru- tirii personalului, amas prea redus prin plecareaBUGEN I. PAUNEL: BIBLIOTECA tunel insemnate parti a functionarilor vechi, Noul conductor a stiut si grupeze in jurul sau pe lang’ bibliotecarii experimentaji din trecut, si un grup de tinere putesi de mune in bransa’bibliotecar’, cari astizi, dupa 15 ani, ocupé cu multi compe- teal locutie lor, idrul de opt functionari stiingifici, format inc’ la sfargitul anului 1919, se “micsora'repede prin treserea a1 dol membit la. catedre de” profesor! universitari. Statul se completi insi si crescu prin numiri noui de functionari si— pentru in- tia dati in istoria acestei Biblioteci — si de func- tionare. Numirul functionarilor se fixeazi cu un director, x subdirector, 5 bibliotecari, 5 biblio- tecari-asistenti si 6 functionari inferiori, repre- zentind personalul bugerar, care existi si astizi adiugandu-se de atunci insd inci un arhivar gi 0 dactilografa. In anul scolar 1922—r923 se pune si acea solidd piatr’ fundamentali a bibliotecit si a mai multor alte institute-surori din tara, mulgu- mith pretiosului dar oferit de catre Guvern si Par- lament prin legea depozitului legal din 27 Noem: vrie 1992, care, impunand tipografiilor 0 sarcin’ material in interesul culturii nationale, le ga- ranteazi in schimb conservarea operelor iesite de sub teascurile lor, Numirul cirgilor provenite din depozitul legal, dela intrarea legit in vigoare si pana la Octomvrie 1932, deci in zece ani, se ured la 103.202 volume. Stocul cirtilor roménesti, care la 1926 reprezenta numai 14%) a ajuns astizi Ia cifra de 107.563 volume, adici aproxi- mativ 30% din ‘totalul impri- matelor depoaitate. Prin aceasta s'a rezolvit insd numai problema cirfilor_ro- manesti din epoca actual’, O alti categorie a scrisului natio- nal, clrtile aparute inaintea raz- boiului si in cursul Iwi, arata lacune destul de mari, cu toate ci, inci de pe timpul Biblio- tecii Tarii, se gisesc valoroase si neasteptat de rare exem- plare provenite din tipografiile vechiului Regat. O parte din aceste lipsuri a fost acoperiti prino dotatie bugeraré extraor- dinari, acordati anume_pen- tru acest scop de Ministerul Instructiei in anii 1923, 1925 si 1926, prin completiri si Stematice Ficute ca ajutorul marinimos al Aca- demiei Romine si al Casei Scoalelor gi prin do- najii oferite in urma unui apel public lansat de Directie; dar pani vom ajunge In o situatie satis- ficitoaze, mai este o cale lunga de strabatut. Totalul cdrfilor vechi roménesti, aparute pana la Pardaaied nben wh pee = ian 8 + Ue BSN AcineridAwenesone + west epayh TaraHaren TAR UNIVERSITATU DIN CERNAUTI 235 3830, e de 56 volume; registrul lor incepe cu rarissima Psaltire a lui Coresi din 1570, ce se poate considera ca unicat, cici exemplarul Aca- demiei a fost transportat, pe timpul rizboiului, in Rusia. Pe langi un grup de publicasii traduse din emeste In rominegte la ordinul Tmpiratulu Josif 11 («Randuiala judecttoreasci de obste », Viena, 1787 5i altele), vom mentiona inci Psal- tirea ce si zice (Cantarea a fericitului prooroc si impirat David », Belgrad (Alba Julia), 1651. Unele dintr'insele lipsese chiar la Bianu-Hodos, biblio grafia romAneasci veche, spre exemplu: «Carte soborniceasci a clerului Moldovei » din anul 7260 (75a), Iasi, si ¢Pravila sau lege a cisitoriei pentru toate yirile nemtesti mostenitoare a Monarhiei Austricesti », Cernduji, 1816. Din cele 460 manascripte elevim ca cel mai vechiu un fragment latin iluminat din operele Sf. Teronim din secolul al X11T-lea; cel mai vechiu, slavon este ua minei din secolul al XV-lea, pro- venind din Manistirea Sf, Tie din Bucovina, Manuscriptul «Randuelii Sf. Iie », tot din acea- sti Manistire, a fost asternut, la inceputul seco- fului XVI-lea, pe aceeas hirtie ca si codicele voronejean si slornicul scris la 1438 de Gavrila la Ménastirea Neamju, Alte minee de dati mai recent sunt impodobite ctt chenare colorate, spe- cimene frumoase de arta miniaturistica monahala. wie ae i ane Seyret ipemivara » EOI; ‘Dowd pagini din Psaltirea lui Coresi din 1570 © achizijie pretioasi din ultimul timp este schifa sunei poerii scrisi de mana lui Eminescu. Aproape o suti de volume se urci la inceputu- rile artei tipografice (Incunabule). Aci ar fi de ingirat drept cel mai vechiu un incunabul bavarez din 1474: (Formulari darinn begriffen sind aller-236 handbrief (epistolar) », tipirit la Ulm, «Biblia la- tina » din Nuremberg, tipariti la Anton Coburger, 1478 (un exemplar al acestei biblii vandut la 0 icitatie din Germania a obtinut cu casiva ani inainte, pretul de 500.000 lei), «Buch der Cro- nicken » de Hartmann Schedel, Naremberg, 1493, BOABE DE GRAU in urma indicatiilor date de d-l arhitect Bals si de domnii profesori universitari V. Grecu si O. Ta: frali, aparute sub titlul «Din trecutul Bucovinei 5 si reprezentand o adevaratd carte funciari a bogi- fillor de arti si arhitecturd veche din oragele, ma- nistirile i satele noastre. Nu lipsesc printre aceste GEOGRAPHICIS. ASTR' : PHICIS. 1 iibnocrarcig ere PERLUSTRATU Marsilt, Aloysius Ferd. Com. Danubius Pannonico-Mysicus, Haga 1726, frontispiciul dela volumul T. la A. Koberger, si mai multe edifii ale autorilor latini clasici din’ oficina venefiand a lui Aldus Manutius si din aceea parisiani a lui Bertold Rembolt. Cercetind sertarele celor patru scrinuri uriage, in care se depoziteazi stampele si volumele com- puse exclusiv din planse, gisim inainte de toate multe mape cu cartoane reprezentand monumente propriu zise grafice, spre exemplu: Kraus, «Mi- niaturen der Manesse’schen Liederhandschrift », 1887, «Monumenta Germaniae et Italiae typo- graphica 9, 1892, si altele, apoi colectii de foto- grafii vechi topografice cerniutene, de ex-libris, opul «Wiener Genesis », reproducerea facsimilati a manuscriptului unei biblii grecesti din secolul al Vi-lea, rarele gravuri ale artistului bucovinean Franz Xaver Knapp, apirute pe la 1860. sub titlul ¢Bucovina ilustrata » si avand ca subject peisajii provinciale, si in sfargit trei albumuri de fotografii excelent executate de d-1 Luchian Balan, la initiativa Comisiunii Monumentelor Istorice, colectii de stampe nici reproducerile 1 de pe columna traiani, in format mare, de Cicho- rius si nici alt material numeros iconografic privitor Ja monumente de arti antici. Un alt grup de cari importante cuprinde veckile descrieri istorico-geografice ale Principatelor, pro- venind in cea mai mare parte din succesiunea ximasi in urma fui Eudoxiu Hurmuzaki, Citim numai unele mai vechi: «Tirkische Historien », 1577; «Tirkische und ungarische Chronik », 1663; «Birken, der Donau- strand », 1664; «Gerlach, Tagebuch », 1674; apoi «Avril, Philippe», 1705} «Del Chiaro », 1718; «Marsigli », 1726; «Boscovich », 1772; «Carra », 1777; «Sulzer», 1781—2; «Tott », 1788; «Mi- koscha », 1793; «Raicevich », 1799; «Batthyani », 1805; « Wolf », 1805; «Karaczay », 1818; « Wilkin- son , 1821; ¢Recordon », 1821; «Kosmeli », 1822; 4 Torinton >, 1826; «Walsh », 1829, etc. De mare pref, din alte considerente decit acelea ale vechimil, sunt unele colectii complete de publi-EUGEN I. PAUNEL: BIBLIOTECA cafit periodice ca: «Sacrorum Conciliorum nova colectio.... I. D. Mansi evulgavit; Monumenta Germaniae hist. »; P. A. Saccardo, «Sylloge fun- gorum; ¢Annalen der Physik und Chemie», hrg. v. I. C. Poggendorf; Liebigs « Annalen der Chemie und Pharmacie », etc. Aceste colectii noteazi in cataloage de anticariat cu preuri de milioane de lei. Trecind dela aceste exemplare, care formeazi tezaurul nostru, la totalitatea pieselor, constatim pe ziua de x Octomvrie 1932: 370.530 volume-uni- titi, inregisteate in colectille Bibliotecii, ocupand astfel locul al treilea intre bibliotecile din fara, imediat dup’ Biblioteca Academiei Romane, firi a se putea méndri fireste cu colectii bogate na- tionale de manuscripte, documente, stampe, etc., care constituie fala Academiei. In ce priveste nu- rfilor tiparite disponibile, Biblioteca Uni- din Cernduti este intrecuti numai de aceea din Cluj, In epoca postbelici se schimba si situatia dona- piilor, Din stedinatate sosese regulat in dar publi- catiile Societitii Natiunilor. Ali donatori sunt inisterul de Externe francez, care a abonat bi- blioteca la o serie de reviste importante, transmi- tind pe lang’ aceasta gi alte opere, ce intrec in uni ani, un total de r.000 volume; Legayia ita- lian, Ministeral de Externe german, Consulatele cehoslovac, german, francez din localitate; «Car- negie Endowment for International Peace », Was- hington (publicatii din domeniul istoriei economice si sociale a rizboiului mondial); «Smithsonian In- stitution, miscellaneous collections », Washington (stiinte); Academiile din Cracovia, Dorpat, Dublin, Kiev, Leningrad, Lipsca, Praga, Sofia, Tartu si Upsala; Universitatile si Scolile de Inalte Studi din Atena, Belgrad, Berna, Bratislava, Bruxelles, Budapesta, Christiania, Granada, La Plata, Mu- nichia, Roma, Sendai gi Tokio, unele transmitand colectiile anuale de teze de doctorat. Din tari am primit donatii din partea Academie’ Romane si a Casei Scoalelor si dela aproape toate Ministerele, dela Societatea Regala de Geografie, Institutele de geologie si meteorologie, « Monitorul Oficial», Comisiunea Monumentelor Istorice si Facultatea de Medicina din Bucuresti, Unul din donatorii cei mai darnici este Rectoratul Universititii, care ne trece toate imprimatele ce le primeste. Biblioteca a mostenit colectii frumoase din suc- cesiunea regretatilor Eusebie Mandicevschi, renu- mitul compositor si istoriograf al muzicii, Dimi- trie Onciul, fostul presedinte al Academiei Ro- mane, profesorul Gheorghe Tofan, si Dr, Mau- riciu Benedikt, profesor la Facultatea de Medicina din Viena (3.500 volume din domeniul specialitatii sale). Regretatul G. G. Burghele, avocat din Do- rohoiu, a imitat exemplul din trecut al mecenapilor moldoveni diruind, pe langi o sum in numerar, $i cdteva sute de carpi. Din cercurile universitare UNIVERSITATII DIN CERNAUTI 237 inregistr’im donatii importante din partea domnilor profesori universitari Dimitrie Marmeliue, Leca Morariu, Alexie Procopovici, Dragos Protopo- pescu si A. Stefanescu-Galati, precum si dela algii. Dotafia anuali bugetari s'a urcat in aceasti epoci dela 80,000 la 525.000 lei (1925); ea era in mediu in ultimii zece ani de 300.000 lei, a sc&zut ins fireste din cauza situatiei grele finan- ciare, care dainueste in toati lumea, astfel cd numarul cirtilor si revistelor cumpirate este deo- camdata mai redus, Frecventa era, tot in cursul ultimilor zece ani, in medie anuala de 10.242 cetitori, cirora i s’aut comunicat 29.871 volume, dintre care 11.328 im. prumutate acasi. Cifra maximali a fost ajunsd in 1931-32 cu 13.260 de cetitori, 37.521 volume comunicate, dintre care 14.780 imprumiutate acasd. Incheind’ partea statistica, reluam firul cronicii noastre. La inceputul anului 1923, in urma demisiei | ! ‘Spaiovsky, Beitrige zur Naturgeschichte der Vogel, 1790—92 (Pescarusi, plans, 40x35 cm, colorati de mind). d-lui Dr, N, Cotlarciue, d-1 Constantin Mandi- cevschi, fost director general la secretariatul de servicil cerniutean de instructie, fu numit di- rector al Bibliotecii. Dansul continu lucririle indrumate de predecesorul siu si pune teme- lia nowii organizafii administrative, redactand in238 colaborare cu functionarii stiintifici un regulament de functionare precum si instructiile pentru ser- viciile interne, care se aplici, in mod provizoriut, pe ling regulamentul de organizare a Bibliotecii universitare din Cluj, pans cind va fi pusi in practici noua lege a invajimantului superior, care va cuprinde si norme noui de organizare. Cea mai important din misurile luate de d-1 Mandi- cevschi este sistemul de control, infiinfat pentru cirtile care se scot din depozit si sunt insotite de un buletin, formand un fel de pasaport. Fiecare «pas » al cart, trecerea lor la categoria cirtilor rezervate, aservate, imprumutate, date la legat, se evidentiazi din aceste buletine, pani la intoar- cerea lor in depozit; buletinele se ageazi atunci intr'un dosar special, unde pot fi cercetate in caz de nevoie, inci dupi mulyi ani. Un control aminuntit, repetat de doui ori pe 2, la sfarsitul operatiilor, la orele x si 19, trece in revist’ toate cfrtile comunicate in acea zi, Cu privire la situafia gisit® Ia aceste ore se incheie procese-verbale separate. Lar Octomvrie 1930, dupi ce d-1 Mandi- cevschi, care publicase $i o scriere interesanti cu privire la intemeierea Bibliotecii Tarii ), ajunsese limita de varsti, conducerea Bibliotecii a fost in- credinfata actualului director, Dr. Eugen I. Paunel, fost bibliotecar la Biblioteca Universitafii din Viena. Atmosfera care domneste la un institut de bi- bliotec’ este de sigur determinatd si prin numarul colaboratorilor, cari reusesc si imbratigeze cariera academici: din fostii funcjionari, dela Unire in- coace, d-l I, Bacinschi a ajuns’ profesor titular de limbile 5i literaturile romanice la Universitatea din Cerniufi, d-I T. Briilean, profesor de socio logie; intaiul conducator roman al Biblictecii, d-1 N. Cotlarciuc a devenit profesor de teologie si mitropolit al Bucovinii, d-l V, Gherasim supli- nitor la catedra de istoria filozofiei, iar d-l M. Hacman, profesor titular de drept ‘comercial $i maritim, Biblioteca dispune de urmitoarele cataloage: Catalogul alfabetic compunindu-se din fise care reprezinti copiile de pe titlurile cartilor; ele sunt agezate in Goo figiere, confinind fiecare aproxi- mativ 420 buciti; totalul figelor alfabetice ajunge deci la aproximativ 250.000. La anuarele scoale- lor, cataloagele de anticariat si la publicatiile so- cietitilor si bancilor se aplic’ o catalogare_mai redusi, redactindu-se fige alfabetice numai pe localititi si institute (firme, banci, etc.). O inregistrare si mai sumari (simpli inscriere intr'un jurnal de intrare) se face numai la foarte pufine ‘categorii, provenite din depozitul legal (placarde, reclame, cataloage de seminte, ete.). In schimb se intocmesc fise alfabetice separate 4) Intemeierea Bibliotecii Tarii, Comuniciri de C. Man- dicevschi, in tJunimea Literaris, XX (1931) N-rele g—12. BOABE DE GRAU si pentru articolele cuprinse in diferite anuare si uletine stiintifice (Memoriile Academiei Romane, etc.); ele se inregistreazi deci ca si cand ar fi vorba de cirji aparute in volum separat. Figele alfabetice se intocmesc in doud exem- plare, dintre care unul este destinat catalogului sistematic, Pentru unele ramuri stiintifice aceste fise-cOpii nu sunt inca definitiv clasate, asa spre exemplu pentru stiinfe; lucrarea este insi in curs, si va fi terminat intr'un timp apropiat. Drept baz de sistematizare serveste “impirtirea pe ma- terii a catalogului cartilor »dela Academia Romani, modificata in unele cazuri dup trebuinjele noa- stre speciale, ‘Cum institutul nostru, urmand ciile de desvol- tare nou’ a Bibliotecilor moderne, trebue si fie si un centru de documentatie pentru toate impri- matele ce se gisesc accesibile in Bucovina, se intercaleazi printre figele catalogului alfabetic si fise privind cirti din alte colectii bucovinene. O parte a Bibliotecii facultatii de teologie (fnfiin- ati la 1841-2) a fost astfel evidengiati, actual- mente se lucreazi la copiarea figelor dela Biblio- teca facultipii de drept, dupa care va urma inre- gistrarea bogiiilor dela vechea Societate pentru cultura si literatura romani +). Catalogul (topografic) de orientare, care, in pri- mul rand, sta la dispozitia cetitorului, este o oglind’ fideli a agez%rii cartilor in dulapurile si rafturile din depozit si din salile de lecturi unde ele sunt plasate dupa specialitati, Aceasti depo- zitare, mosteniti dela infiintare, este foarte indi- cati pentru Biblioteci mai mici cu caracter mu- zeal gi cu relativ pufine cresteri, nu se dovedeste insi a fi totdeauna practici in cazul nostru in- locuirea ei prin «numarul curent », ce ar fi de sigur de dorit, este una din lucririle mari, care ne incumb pe viitor. Pe de alti parte, se ofera cercetitorilor prin aceastd metoda de agezare a cir- tilor avantajul de a putea vedea intr’un singur catalog, relativ putin voluminos, aproape toate operele de specialitate, ce se gisesc in Biblioteca, astfel ci adunarea materialului este o operatic relativ simpli. Totalul cataloagelor topografice in- trece numdrul de 140. ‘ O serie de cataloage auxiliare, inventare gi re- gistre completeazi aparatul bibliotecdresc. Afari de volumele relaiv putine, formind Bi- blioteca uzuald, cirtile sunt adapostite in depocitul din parter, care se compune din 7 sali, 2 camere, 1 coridor corespunzind Jungimii aripii intregi din curte gi doui coridoare de trecere. Lungimea rafturilor e de 5.500 m; prin punerea carjilor in dows randuri paralele se mai poate cAstiga inci mult spafiu, in unele cazuri. Aceste depozite, astizi prea incircate, sunt foarte solid si sindtos construite, cici tncdperi similace }) Veri ¢Boabe de Grius, II, p. 185—r9r.BUGEN 1 servesc in acelag etaj de sili de cursuri, seminare i biurouri; simpla inlocuire a dulapurilor uriase de 0 indltime de aproape 5 m si de o litime de 4m cu construcfii moderne de fier, aranjate tn ga- lerii, ar admite o asezare mai practic a colectiilor. Aceste amenajari trebuesc insi deocamdati am’- nate din pricina economiilor ce se impun actual- mente, Cele trei sali de lecturd oferi deocamdat’ numai 50 de locuri pentru cetitori, de sigur prea putin fay de numirul studenjilor si de acela al c&rtilor; constructia aproape terminati a Institueului de Zoologie $i in consecint’ mutarea lui din edificiul principal al Universitifii, va face cu putinta ocu- parea mai multor s&li si camere noui, astfel ci imbunatitirea situatiei in aceasti privinta este o chestiune de un viitor foarte apropiat. ‘Schimburi de carti impramutate se fac regulat cu bibliotecile din ard, in primuf rand cu Biblioteca Academiei Romane, a Universitatilor din Cluj si PAUNEL: BIBLIOTECA UNIVERSITATII DIN CERNAUTI 239 Iasi, a Fundapiei Carol I si a Municipiului Chisi- niu precum si ct bibliotecile diferitelor alte in- stitute savante; din strdinatate primim imprumu- turi dela Bibliotecile Statului prusian din Berlin, a Universititilor Cracovia, Géttingen, Lipsca, Lwéw, Munichia, Varsovia, Viena $i altele. Vechea ctitorie a boierilor bucovineni si moldo- veni, adaugiti cu insufletire vie din partea tutulor paturilor intelectuale ale Bucovinei, transformati apoi in Biblioteca Universititii austriace din Cer- naufi, a devenit comoara de carti a institutului celui mai innalt de cultur’ din nordul Moldovei gi este astizi pe cale si se insire fn randul Biblio- tecilor moderne nationale gi internationale, radiind energiile savante asupra tutulor celor cari doresc si le primeasca. EUGEN I, PAUNEL Direstorul Bibliotectt Universitagit din Cernautt Manistirea Dragomimna, stampa din «Bucovina Tustrati>, eraya X. Knapp (1860)