TIPURI DE PROTECȚII

Clasificarea în funcție de rolul acestora în sistemul de energoalimentare:

1. protecţii de bază - protecţii realizate asupra fiecărui element din circuitul principal de alimentare
(linii, transformatoare, bare)
2. protecţii de rezervă - funcţionează doar în cazul în care un defect nu a putut fi eliminat sau detectat
în timp util de protecţia de bază (protecția de bază în revizie, nu a funcționat întreruptorul)
• Protecţia de Rezervă Locală (PRL) protecție realizată asupra acelorași echipamente ca și cea
de bază doar că decalată în timp,
• Protecţia de Rezervă Efectivă Apropiată (PREA) reprezintă o dublare a protecţiei de bază,
• Protecţia de rezervă de la distanţă (PRD) este realizată de către protecţia de bază a
elementelor situate în amonte,
• Protecţia de Rezervă prin Întreruptor (PRI) este realizată prin intoducerea în schema de
protecţie de bază a elementelor din amonte a unui releu intermediar care declanşează
întreruptorul I,
• Protecţia de Rezervă Alunecătoare (PRA) reprezintă protecţia proprie a celulelor care pot
înlocui funcţional alte celule.
3. protecţii auxiliare - protecţia care se prevede în cazul în care există anumite zone în care protecţia
de bază nu sesizează producerea unui defect.

Clasificarea în funcție de mărimea controlată:

1. curent,
2. tensiune.
 PROTECȚIA MAXIMALĂ DE CURENT

-Q1
+ + +
EM I EC ES
-
-TC1 Is

Ip

Schema cea mai simplă a protecţiei maximale de curent prezintă

următoarele componente:
• EM – element de măsură,
• EC – element de comandă,
• ES – element de semnalizare.
 ALEGERE PROTECȚIE MAXIMALĂ DE CURENT

Protecţia maximală de curent acţionează pe baza curentului ce trece prin

primarul transformatorului de curent.
Releul de curent îşi închide contactul normal deschis sau își deschide contactul
normal închis atunci când: I p  I pp
unde Ip reprezintă curentul din primar, Ipp – valoarea prestabilită a
curentului pentru care pornește protecția.
Curentul de pornire al releului Ipr este un curent secundar care se determină
prin relația: I pp
I pr 
k TC
unde kTC reprezintă raportul de transformare al transformatorului de
măsură de curent.
Releul de curent își deschide sau închide contactul atunci când curentul din
primar devine: I p  I rev. p
unde Irev.p reprezintă curentul de revenire al protecției.
Curentului de revenire al releului Irev.r este un curent secundar care se
determină prin relația: I rev. p
I rev.r 
kTC
REGLAJUL RELEULUI pentru PROTECŢIA MAXIMALĂ
DE CURENT
Y Contact normal deschis
Y Contact normal inchis
Yf Yf

Irev.p Ipp Ir Irev.p Ipp Ir

Mărimi caracteristice releului maximal de curent:

• factorul de revenire
I I k I rev. p I rev. p
K r  rev.r  rev.r TC   1 sau I pp  1
I pr I pr  kTC I pp Kr

• factor de siguranţă la acţionare

I pp
Ks 
I rev. p
Corelarea valorilor protecției maximale de curent cu
regimurile de funcționare

Regim de
Protectia
suprasarcina Regim de scurtcircuit
Regim nominal
In Is.max Irev.p Ipp Isc.min Ip

I pp  I n I rev. p  I n
şi sau
I pp  I sc. min I rev. p  I s. max

Curentul de pornire al protecției:

I rev. p Ks Ks
I pp    In sau I pp   I s. max
Kr Kr Kr
 PROTECȚIA MAXIMALĂ DE CURENT TEMPORIZATĂ

-Q1
+ + + +
EM I ET EC ES
- - -
-TC1 Is

Ip

Schema protecţiei de curent temporizată prezintă următoarele

componente:
• EM – element de măsură,
• ET – element de temporizare,
• EC – element de comandă,
• ES – element de semnalizare.
 PROTECȚIA MAXIMALĂ DE CURENT TEMPORIZATĂ
CU BLOCAJ DE MINIMĂ TENSIUNE

-TT1
u -Q1
+ + + + +
EM I EM U< ET EC ES
- - - -
-TC1 Is u

Ip

Schema protecţiei de curent temporizată cu blocaj de minimă tensiune

prezintă următoarele componente:
• EM – element de măsură curent,
• EM – element de măsură tensiune,
• ET – element de temporizare,
• EC – element de comandă,
• ES – element de semnalizare.
 PROTECȚIA MINIMALĂ DE TENSIUNE

-Q1
+ + +
EM U< EC ES
- -
-TT1 Us

Schema cea mai simplă a unei protecţii de

minimă tensiune constă în următoarele
componente:
EM – element de măsură,
EC – element de comandă,

ES – element de semnalizare.
 ALEGERE PROTECȚIE MINIMALĂ DE TENSIUNE

Protecţia minimală de tensiune reprezintă o protecţie minimală care

acţionează în cazul în care tensiunea din circuitul protejat scade sub o
anumită valoare Upp.
Releul de tensiune îşi închide contactul normal deschis sau își deschide
contactul normal închis atunci când: U p  U pp
unde Up reprezintă tensiunea nominală pe secundar,
Upp - valoarea prestabilită a tensiunii pentru care pornește protecția.
Tensiunea de pornire a releului Upr este o tensiune pe secundarul
transformatorului care se determină prin relația:
U pp
U pr 
kTT
unde kTT - raportul de transformare al transformatorului de măsură de
tensiune.
Releul de tensiune își deschide sau închide contactul atunci când tensiunea
din secundar devine: U p  U rev. p
unde Urev.p reprezintă tensiunea de revenire a protecției. U rev. p
Tensiunea de revenire a releului se determină cu relația: U rev.r  k
TT
REGLAJUL RELEULUI pentru PROTECŢIA MINIMALĂ
DE TENSIUNE
Y Y Contact normal inchis
Contact normal deschis

Yf Yf

Up.r Urevr Ur Up.r Urevr Ur

Mărimi caracteristice releului minimal de tensiune:

• factorul de revenire
U rev.r U rev.r  kTT U rev. p U rev. p
Kr     1 ; U pp 
U pr U pr  kTT U pp Kr
• factor de siguranţă la acţionare

U pp
Ks 
U rev. p
Corelarea valorilor protecției minimale de tensiune cu
regimurile de funcționare
Protectia
Regim nominal
Regim de scurtcircuit

Usc.min Upp Urev.p Uexp.min Un Uexp.max Up


U n  U exp.min ,U exp.max 
U sc.min  U exp.min

U pp  U exp.min ; U rev. p  U exp.min

Tensiunea de pornire a protecției:

U rev. p U exp.min U exp.min

U pp   deoarece U rev. p 
Kr Kr  KS Ks
 PROTECȚIA MAXIMALĂ DE TENSIUNE
R
S
T R
S
T y c.n.d.

3U0
FTSI Ur =
n TT
Urev.r Up.r
U =U
r 2 U>

U>

(a) (b) (c)

R1
secvenţă inversă (scurcirtcuit bifazat)
I
secvenţă homopolară (scurtcircuit monofazat)
se pot defini: U p  U pp
p
GS
Ca și în cazul protecției maximale de tensiuneTC Zona de
Ku U

- tensiunea de pornire a protecției U pp

- tensiunea de pornire a releului U  U pp
pr
kTT
U rev. p U rev. p  U pp U rev. p  U dez max FTSI (U dez max FTSH )
- tensiunea de revenire a protecției
U rev. p
- tensiunea de revenire a releului U rev.r 
k TT

U rev.r U rev. p U rev. p

- coeficientul de revenire Kr    1 sau U pp  1
U pr U pp Kr
Corelarea valorilor protecției maximale de tensiune de
secvenţă homopolară (scurtcircuit monofazat) sau inversă
(scurcirtcuit bifazat) cu regimurile de funcționare
Regim de scurtcircuit nesimetric
Protectia

Regim nominal
Udez.min Udez.max Urev.p Upp Usc.max Up
U rev. p  U dez.max .FTSH

U rev. p  U dez.max .FTSI

Tensiunea de pornire a protecțiilor maximale de tensiune:

U rev. p Ks
U pp   U dez max FTSH
Kr Kr
U rev. p Ks
U pp   U dez max FTSI
Kr Kr
 Protecția direcțională – releu de putere (de sens)

A B C
C1 C2
I1 I2 I3 I4
1 L1 2 3 L2 4

- (a) regim nominal de

UA UB UB UC
I1
funcționare
I4
+ + - (b) regim de scurtcircuit
I3 I3 - modificarea sensului
(a)
curentului prin
întreruptorul 2;
C1
A B C
C2 - modificarea
I1K 1 I2K 1 I3K 1 I4K 1
defazajului .
1 K1 L1 2 3 L2 4

UA UA UB UC
K
I1K 1 K
I2K 1 K
I4K 1
K
+

I3K 1
(b)
 Protecția direcțională temporizată

-TT1
u -Q1
+ + + + +
EM I ED ET EC ES
- - -
-TC1 Is u

Ip Schema cea mai simplă a unei protecţii

direcţionale constă în următoarele
elemente:
EM – element de măsură, numit element de
pornire sau bloc de intrare;
ED – element direcţional;
ET – element de temporizare;
EC – element de comandă;
ES – element de semnalizare.
Schema electrică şi diagrama fazorială
necesară studiului protecţiei diferenţiale

A B C
I1sc I2sc I3sc I4sc
I1 I2 I3 I4

-Q1 K -Q2 -Q3 -Q4

-L1 -L2

SB
UA I1 UB UB UC I4
a)

I2 I3
sc
UA I1 UA I 2sc UB UC I 4sc
sc sc sc
b)
sc

I 3sc
 Protecția de distanţă
-TT1
u -Q1
+ + + +
ET ET EC ES
- - - -
+ + +
EM I ED Z Z

-TC1 Is u u u

Ip

Schema de principiu a unei protecţii de distanţă, cu caracteristicii în trepte,

constă în următoarele elemente:
EM – element de măsură, numit element de pornire sau releu de curent;
ED – element direcţional;
Z – releele de impedanţă destinate a acţiona la defecte în zonele I şi II;
ET – elemente de temporizare (relee de timp) care asigură temporizările
corespunzătoare zonelor II şi III;
EC – elementul de comandă (releul de comandă) care comandă declanşarea
întreruptorului;
ES – elementul de semnalizare (releul de semnalizare) care semnalizează
acţionarea protecţiei.
 Schema electrică şi diagrama fazorială
necesară studiului protecţiei de distanţă
A B C D
I1sc I2sc I3sc I4sc I5sc I6sc
I1 I2 I3 I4 I5 I6

-Q1 -Q2 -Q3 K -Q4 -Q5 -Q6

-T1 -T2
I
SB SC
sc sc I6sc = I7sc
I =I1 2
sc I5sc
I 4

I6 = I 7
I1 = I2
I 4 = I5
l

l
K
 Protecția diferențială longitudinală
A B
I1sc I2sc
I1 I2
-Q1
-Q1 E.P. -Q2
+ +
+ + +
EM I EC ES
- - Sensul curenţilor în regim normal şi în caz
-TC1
Is1 de scurtcircuit
Zona
protejata

-TC1
-Q1
-TC2
Is2

Is1
is1-is2 +
+
-Q2
EM I ED

Is2
-Q2

-TC2
 Caracteristica de funcţionare a releelor

ta ta ta ta

Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea Xa/Xf

X/Xf X/Xf X/Xf X/Xf
reglatã reglatã reglatã reglatã

- caracteristică independentă (timpul de acţionare a releului nu depinde de valoarea

mărimii de intrare);
- caracteristică dependentă (timpul de acţionare al releului se micşorează pe măsură ce
valoarea mărimii de intrare creşte);
- caracteristică limitat dependentă (partea iniţială a curbei este dependentă, iar
începând de la o anumită valoare a mărimii de intrare caracteristica devine
independentă);
- caracteristică mixtă sau limitat dependentă, cu acţionare instantanee la scurtcircuit.