Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTEGRATE
ANALOGICE
NOTE DE CURS
Contents
Cuprins..................................................................................................................................................1
Centralizator figuri...............................................................................................................................3
Centralizator tabele..............................................................................................................................4
1.1 INTRODUCERE........................................................................................................................4
1.3.1 Rezistorul.....................................................................................................................12
1.3.2 Condensatorul..............................................................................................................18
1.3.3 Bobina...........................................................................................................................25
1
2.2.12 SCCU – Sursa de curent comandata in tensiune (Convertorul tensiune-curent) cu
A.O. 59
4 Comparatoare de tensiune.......................................................................................................72
2
Centralizator figuri
3
Figura 3.3 Circuit de redresare bialternanță.................................................................................70
Figura 3.4: Detectoare de vârf (Detectoare de anvelopă).............................................................71
Figura 4.1: Comparatorul neinversor saturat...............................................................................75
Figura 4.2: Comparatorul inversor saturat...................................................................................78
Figura 4.3: Comparator neinversor cu prag.................................................................................81
Figura 4.4 Comparator cu histerezis (TRIGGER SCHMITT) neinversor................................87
Figura 5.1: Generator de semnal dreptunghiular cu A.O............................................................91
4
Centralizator tabele
5
Fig. nr.I.1: Dispozitiv electronic cu două borne și mărimile electrice ce îl caracterizează
i=i ( u )
(1)
i=i ( u, t )
(2)
Pentru ecuația 2 comportarea dispozitivului este reprezentată cu ajutorul
schemele echivalente.
Pentru dispozitivele cu un număr de borne mai mare (trei sau mai multe)
descrierea se poate face prin relațiile care există între patru mărimi electrice: doi
curenți și două tensiuni.
Cele două ecuații 3 prezintă caracteristicile statice ce descriu complet
funcționarea unui dispozitiv cu trei borne, prezentat în figura 2.
{i1=i1(u1,u2) ¿ ¿¿¿
(3)
6
1.Dispozitivele electronice au caracter neliniar (au caracteristici statice neliniare).
Din această cauză studiul lor nu se poate face aplicând direct legile electrotehnicii
care se referă la circuite liniare. Pentru rezolvarea acestei probleme comportamentul
dispozitivului electronic se liniarizează.Liniarizare se poate face în 2 moduri:
- pentru un semnal mare liniarizarea se face prin aproximarea caracteristicii neliniare
prin segmente de dreaptă pe porţiuni;
- pentru semnal mic liniarizarea se face în jurul unui punct static de funcţionare
(P.S.F).
8
1.2 Semnale analogice
9
-variațiile în jurul valorii medii sau în jurul unor nivele de referință continue se
noteazăcu litere mici şi indici formați tot din litere mici, plus sufixul “v” de la
„variabil” (ex:i cvar , ubevar , icvar , etc ).
Cu aceste notații, valoarea instantanee a semnalului din figura nr. 1.1 se scrie:
i C =I C + i cv (1.1)
unde:
i cv=I cvM sinωt (1.2)
estecomponenta variabilă, cu evoluţie sinusoidală şi care are valoarea maximă
I cvM .
Semnale sinusoidale
Sunt frecvent utilizate atât în descrierile teoretice, cât si în experimentele
practiceprivind dispozitivele si circuitele electronice.
- f - frecvenţa [Hz];
- T este perioadasemnalului [sec];
- φ este faza iniţială a semnalului [rad].
10
Dacă semnalele sunt tensiuni sau curenţi, amplitudinea se măsoară în volţi sau
amperi.
Semnalele sinusoidale sunt utilizate pe larg deoarece răspunsul unui sistem
liniar lasemnal sinusoidal este tot un semnal sinusoidal, dar cu amplitudine şi fază
diferite faţă desemnalul de intrare (de excitaţie). Pentru a determina comportarea
sistemului liniar la aplicareaunui semnal sinusoidal, deci cum îi modifică
amplitudinea si faza se utilizează caracteristicile defrecvenţă.
Frecvența semnalelor sinusoidale este cuprinsă de obicei între câţiva herţi (Hz)
si câţivamegaherţi (MHz). Expl: - frecvenţe audio corespund undelor acustice care
pot fi auzite de om:20 Hz÷20 kHz (practic 16 kHz); microunde: sute de MHz, cu
particularităţi referitoare lagenerare, amplificare, radiaţie, propagare si recepţie a
oscilaţiilor.
Cel mai adesea amplitudinea se exprimă prin valoarea efectivă. În general,
valoareaefectivăa unui semnal este egală cu valoarea tensiunii (curentului) continuu
care dezvoltă într-orezistenţădată aceeaşi putere ca şi tensiunea (curentul) periodic
considerat.
În cazul semnalelor sinusoidale, între valoarea efectivă U ef şi amplitudinea U ma
uneitensiuni există relaţia:
Um
U ef = =0.707 U M (1.4)
√2
Puterea disipată pe o rezistenţă, în regim sinusoidal este dată de expresia:
Um Im
P=U ef I ef = (1.5)
2
11
Fig. I.3: Semnale rectangulare (dreptunghiulare)
12
1.3 1.2. Elemente pasive de circuit
Sunt acele elemente de circuit care nu pot realiza funcţii de amplificare. Dintre
acesteacele mai importante sunt: rezistorul, condensatorul, bobina.
1.3.1 Rezistorul
13
- simbolul indicat este reprezentat
Rezistenţă conform standardului IEC.
(de valoare
fixă) -simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEEE.
-valoarea rezistenţei electrice a
unui reostat poate fi modificată
de către utilizator;
-reostatele sunt folosite cu
precădere la lucrul cu curenţi de
Reostat intensităţi mari;
- simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEC.
-simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEEE.
14
-simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEEE.
15
Fig. I.4: Rezistența în circuit (Legea lui Ohm)
17
Fig.I.6 Conectarea rezistențelor în paralel
18
Fig. nr. I.7: Divizoare de tensiune şi curent realizate cu rezistoare
În figura nr. 1.7a) este prezentat un divizor de tensiune la care una din
rezistenţe este legatăla masă. Relaţia dintre tensiuni este:
R2
U =E (1.7)
R1 + R2
Dacă nici una din rezistenţele divizorului nu sunt legate la masă (fig. I.7b)
atunciscriind T2K pe ochiul mic si pe cel mare:
E1−E2
R1 I +U −E1=0 şi I = (1.8)
R1 + R2
Înfigura nr. 1.3 c) cele două rezistenţe sunt legate în paralel, obţinându-se
astfel undivizor de curent; relaţiile între curenţi sunt:
U U R +R R R
I 1= , I 2= , I =I 1+ I 2=U 1 2 rezultaU =I 1 2 (1.10)
R1 R2 R1 R2 R1 + R 2
19
1.3.2 Condensatorul
22
Încărcarea condensatorului la un curent constant
Acest montaj care foloseste încărcarea/descărcarea unui condensator se
utilizează încircuite de temporizare, întârziere, oscilatoare de relaxare, etc. pentru
stabilirea unor anumiteintervale de timp.
23
Fig.
I.9 Conecatarea serie a condensatoarelor
Obs: Legarea condensatoarelor în serie este justificată mai ales atunci când sefolosesc
tensiuni mari, pe care un singur condensator nu le-ar putea suporta.
24
Gruparea paralel (derivaţie)
Aceasta grupare se realizează legând împreună într-un punct (în punctul A de
exemplu) câte o armature a fiecărui condensator şi în alt punct (de ex. în punctul B)
celelalte armături ale condensatoarelor, ca în figura nr. de mai jos.
1.3.3 Bobina
sau
26
Fig. nr. I.7: Bobina în circuit
Cel mai important parametru al bobinei esteinductanța L care se măsoară în
Henry (H),respectiv mH sau μH. Inductanța L se definește ca raportul dintre fluxul
magnetic al bobinei Φ Lși intensitatea curentului prin bobină:
ΦL
L= (1.17)
iL
Fig. 1.8 Creșterea curentului într-o bobină sub o tensiune continuă constantă
Bobina ideală nu permite salturi de curent la bornele sale deoarece i(t) trebuie
să fie ofuncție continuă (bobina realizează astfel o netezire a curentului prin ea).
27
Bobina în curent continuu:
di
- deoarecei=ct , rezultă dt di și u=0, deci bobina se comportă în curent continuu caun
28
2 Circuite integrate liniare
2.1Amplifictoare Operationale
SIMBOLURI
29
A.O. este un amplificator cu doua intrari si o iesire
IN+ - intrarea neinversoare
IN- - intrarea inversoare
OUT – iesire
Notă:
Factor de amplificare = Castig in bucla deschisa
Atenție !
Teoretic orice A.O. tb ca pt. V ¿ =0 V =¿ V out =0 V , dar in realitate oricat de
performant ar fi integratul respectiv chiar daca V ¿ =0 V ,V out nu v-a fi perfect egal cu
0V. Exista aplicatii (masurarea cu precizie a marimii semnalelor) unde dorim ca pt.
0V intrare sa avem 0V iesire. Pentru aceste cazuri pe pinii de offset cu ajutorul unui
potentiometru putem regla acest lucru.
De obicei A.O. sunt realizate sub foma de circuite integrate. Un exemplu clasic
este LM741.
32
2.2Aplicații liniare ale A.O
¿
−R r
A= −amplificarea în buclă închisă
R1
33
V¿
Rincirc =
V ∫¿
I∫¿= =R 1−rezistența de intrare încircuit ¿ ¿
I1
Notă: Pentru un semnal sinusoidal aplicat la intrare semnalul de ieșire este tot
sinusoidal, cu aceeași frecvență, în antifază și amplificat.
Atenție !
1. Se observă că amplificarea în buclă închisă depinde de raportul a două
rezistențe și este independentă de valoarea amplificării în buclă deschisă care poate
varia de la un model de A.O la altul.
2. Să nu apară confuzie între Rint a A.O si rezistența de intrare a circuitului cu
A.O și R1, R2.
3. Chiar dacă pontențialul intrării inversoare este egal cu cel al masei este
interzis să se lege intrarea inversoare la masă.
34
2.2.1.1 Simulare
4
1
U1
Vin R1(1) 5
R1 2 RS(2)
1k 6
3
741 RS
7
10k
+Vcc
35
Figura 2.4: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=1V
Figura 2.5: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=2V
(se poate observa apariția fenomenului de saturație)
36
Figura 2.6: Caracteristica de transfer a A.O. inversor
37
2.2.2 Amplificatorul Neinversor cu A.O.
38
Rr
A=1+ −amplificarea în buclă închisă – aceasta configuratie nu absoarbe curent de la
R1
sursa
V¿
R¿∘ = =∞−rezistența de intrare în circuit
0
2.2.2.1 Simulare
39
RR
10k
-Vcc
U1
4
1
5
R1 2 RS(2)
Vin U1(POS IP) 6
1k
3
741 RS
7
10k
+Vcc
40
Figura 2.10: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=1V
Figura 2.11: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=2V
(se poate observa apariția fenomenului de saturație)
41
Figura 2.12: Caracteristica de transfer a A.O. neinversor
42
2.2.3 Repetorul neinversor
Rr
Rr =0 Ω , R 1=∞ , A=1+ =1)
R1
43
2.2.4 Repetor inversor
−Rr
R1=R r , A= =−1)
R1
2
V2 V2 V out
P¿ = ¿ = ¿
Pout = |
V 2out V 2out
=
R out R2
V 2¿ R2
R1
9
R ¿ R1 =¿ P out = R2 = R1 =∞= 10 Ω =107 −amplificare∈ putere
P¿ (
102 Ω )
44
2.2.5 Sumatorul inversor
unde:
Rr
Ak = −amplificarea individuală pe fiecare ramură de intrare
Rk
45
n
Pentru Rr =Rk =¿ V out =−Rr ∑ V k
k=1
Atenție !
Intrările sunt idependente, ca rezultat al faptului că intrarea inversoare se poate
considera P.M.V. Datorită acestui fapt amplificările individuale sunt independente de
rezistoarele de pe celelalte intrări, astfel că se poate anula sau adăuga intrări, fără ca
acest lucru să afecteze intrările rămase active in circuit.
Pentru a micșora dezechilibrul provocat de curenții de intrare se introduce
rezistorul Rc între intrarea neinversoare si masă.
R
Rc = R1||R2||…||Rn , pentru R1 = R2 = …= Rn = R => Rc = n
46
2.2.6 Sumator neinversor
47
unde:
1
Rr Rk
( )∑
Ak = 1+
Ri n
1
−amplificarea pe fiecare latur ă de intrare
j=1 Rj
Atenție !
Se observă că adăugarea sau înlăturarea unor intrări schimbă coeficienții de
aplificare deoarece în acest caz intrările sunt interdependente.
În prezent, datorită costurilor mici ale A.O. de uz larg, limitarea impusă de
faptul că sumatorul este inversor nu constituie o problema (se pot utiliza un număr
adecvat de repetoare inversoare A=-1)
48
2.2.7 Circuit de scădere (Amplificatorul diferential)
Este un circuit liniar special, la care se aplică semnal atât pe intrarea inversoare
cât și pe cea neinversoare. Denumirea de diferential – amplifică diferența celor doua
tensiuni. Circuitul se analizează ușor cu teorema superpoziției.
Pentru a studia efectul sursei V1 în circuit se pasivizează sursa V2
49
Figura 2.18: Pasivizarea sursei 2
50
Figura 2.19: Pasivizarea sursei 1
−R 4
V out 2= V −amplificator inversor
R3 2
51
2.2.8 Circuit de integrare
1
doar în domeniul f>f0 = 2 π R C (deoarece acolo Rf nu contează fiind șuntată de
f
reactața condensatorului C)
Circuitul de integrare are un comportament de filtru trece jos cu amplificare.
52
53
2.2.9 Circuit de derivare cu A.O.
54
Se observă că amplificarea depinde de frecevență iar la frecvențe mari,
datorită creșterii acesteia (scade reactanța capacitivă) circuitul devine instabil.
Pentru creșterea stabilității se introduce o rezistență serie la intrare care v-a
limita amplificarea la frecvențe la care reactanța condensatorului devine neglijabilă,
iar circuitul se comportă ca un amplificator inversor.
Condiție de funționare – frecvența semnalelor derivate trebuie să satisfacă
1
condiția f<f0 = 2 π R C
α
R
de R .
α
55
2.2.10 . Circuit de logaritmare
V¿
V out =−V T ln
( )
R Is
Notă:
I s=10−11 ⋯ 10−2A –curentul de saturație (este aproximativ egal cu curentul care trece
57
2.2.11 Circuit de exponențiere
Notă:
I s=10−11 ⋯ 10−2A – curentul de saturație (este aproximativ egal cu curentul care trece
Atenție !
58
Pentru ca circuitulsă funcționeze este necesar ca dioda D să fie polarizată
direct. Această condiție este satisfăcută numai dacă V in> 0, deoarece catodul diodei
are potential 0V.
59
2.2.12 SCCU – Sursa de curent comandata in
tensiune (Convertorul tensiune-curent) cu A.O.
60
V¿
I R 1
gm = L = =
V¿ V¿ R
1
gm =
R
Atenție !
Circuitul funcționează ca o SCCU liniară pentru ambele polarități ale
semnalului de intrare în raport cu masă. Chiar dacă scopul principal este obținerea
unui curent prin R Ltrebuie să ținem cont că U iesA să nu depășească V sat .
R L ∙|I L|<V sat
V¿
Ii =
| V¿
R =¿ I i = R
I L =I i
61
IL 1
Transconductanta circuitului gm = =
V¿ R
Atenție !
Pentru a se evita saturarea trebuie ca (V out )<V sat .
V out −V ¿ V V 1 1
RL
=I L= ¿ =I i=¿ out =V ¿ ∙ +
R RL R RL
=¿
( )
1 1 1 1
V out =V ¿ ∙ R L ∙ ( +
R RL ) (
=I L ∙ R ∙ R L ∙ +
R RL )
=I i ∙ ( R+ R L )
RL
Observație: Dacă înlocuim rezistență din schemă SCCU neinversor cu un
miliampermetru, obținem un instrument pentru măsurarea tensiunii de intrare adică
1
un voltmetru de curent continuu. Se observă că I = R ∙ V ¿ și astfel miliampermetrul
62
2.2.12.2 SCCU (sursă de curent comandată în tensiune) cu
sarcina la masă (Sursă de curent HOWLAND)
63
V¿
I L= - (curentul de sarcină este complet independent față de R L– rezistența de
R
sarcină ,fiind funcție de tensiunea de intrare V ¿ si R )
1
gm = - transconductanța circuitului
R
64
2.2.13 Surse controlate în curent
nu circulă curent astfel încât I i trece prin R, căderea de tensiune pe acesta fiind V out .
Rm =−R;
65
Un exemplu de astfel de aplicație este utilizarea senzorului fotodiodă pentru a
măsura intensitatea luminii. Ieșirea senzorului de fotodiodă este un curent care se
modifică proporțional cu intensitatea luminii. Un alt avantaj al circuitului cu A.O.
este că tensiunea de pe fotodiodă (sursa de curent) este menținută constantă la 0V.
66
I 2=I ¿
V 2=R 2 I 2=R2 I ¿
V 2 R2
I 1= = I
R1 R 1 ¿
R2
[ ( )]
|I ¿| R2 + R L 1+
R1
< V sat
67
3 Capitolul 2: Redersoare de precizie
68
1.În semiperioada pozitivă a
tensiunii de intrare( V ¿ > 0 ), diode
conduce, bucla de reacție se
inchide, amplificatorul funcționând
ca un repetor de tensiune.
V ¿ =V out
Atenție !
Dezavantajul major al circuitului prezentat este intrarea in saturație a
amplificatorului operațional în semiperioada negative. Din acest motiv odată cu
creșterea frecvenței A.O. ieșirea din saturație nu mai este posibilă (frecvența maximă
de 103 Hz).
69
3.2Circuit de redresare monoalternanță cu A.O. de
precizie inversor
1. În semiperioada negativă a
tensiunii de intrare V ¿ < 0 => D2-
blocată, D1 conduce => avem o
reacție negativă prin D1 =>
amplificator inversor prin R2
¿¿
2. În semialternanța pozitivă a
tensiunii de intrare V ¿ > 0=¿D2
conduce, D1 blocată => avem
reacție negativă prin D2
V out =0 V
70
V outAO =−0.7 V => A.O. nu mai intră în saturație, fapt care crește frecvența de lucru.
71
3.3 Circuit de redresare bialternanță
(
V out =− V out1
R
2 )
+V ¿ =−( 2 V out 1+ V ¿ )
72
3.4 Detectoare de vârf (Detectoare de anvelopă)
Inițial pe alternanța
pozitivă circuitul funcționează
ca un redresor monoalternanță.
Când ieșirea din A.O. este pe
creștere condensatorul C se
incarcă. Impedanța de ieșire a
A.O. este mică, deci constanta
timpului de încărcare este foarte
rapidă, astfel încât tensiunea pe C este foarte apropiata de V ¿. Când tensiunea începe
să scadă, ieșirea scade împreună cu aceasta, dioda intră in blocare, iar C începe să se
descarce prin R, dar constanta de descărcare va fi mult mai mare decât cea de
încărcare.Condensatorul va continua să se descarce până când tensiunea de intrare va
crește din nou pentru a depăși tensiunea de pe condensator.
73
4 Comparatoare de tensiune
Comparatoarele sunt circuite neliniare care produc la iesire doua sau mai multe
valori discrete(cel mai des doua nivele de tensiune), dependente de tensiunea de
intrare.
Comparatorul de tensiune compara tensiunea de pe intrarea neinversoareV +¿¿ cu
cea de pe intrarea inversoare V −¿ ¿ realizand la iesire o tensiune:
¿
sau
V out =V OL daca V diff < 0
{¿ V out =V OH daca V diff >0
74
−t PD −propagation delay(intarziere∈ propagare)-timpul necesar iesirii sa atinga 50% din
V OH −V OL
t PD = −time propagation delay
2 SR
75
Ex. Pt. LM741 alimentat cu ± 15V rezulta ± V sat =13 V iar SR=0.5 V /μs=¿ t PD=26 μsec
( timp mare pentru numeroase aplicatii)
Cele mai simple comparatoare sunt cele care lucreaza fara bucla de reactie,
motivpentru care se numesc comparatoare in bucla deschisa.
In functie de marimeatensiunii de iesire:
-comparatoare saturate -V OUT atinge V SAT
-comparatoare nesaturate - V OUT <V SAT
In functie de intrare
-comparatorneinversor: daca iesirea trece in stare inalta (saturatie pozitiva) atunci
cand semnalul de intrare depaseste un anumit prag
-comparatorinversor: daca iesirea trece in stare joasa (saturatie negative) atunci cand
semnalul depaseste un anumit prag
76
4.1.1 Comparatorul neinversor saturat
Daca V ¿>0 =>V D>0 => iesirea trece in saturatie (deoarece A BDfoarte mare) o
valoarepozitivaV ¿ de cativa microvolti.
77
Se subintelege ca totusi pentru ca iesirea sa comute, la intrarea comparatorului
trebuiesa se aplice o tensiune pozitiva sau negativa de valoare foarte mica. Graficul
ne arataca in momentul in care tensiuneaV ¿devine usor pozitiva, V OUT in V SAT (I ). Daca
V ¿devine usor negative V OUT ->-V SAT (III )
78
4.1.2 Comparatorul inversor saturat
79
O mica tensiune V ¿ pozitiva trece iesirea in saturatie negativa (II) si o mica
tensiune V ¿ negativa trece iesirea in saturatie pozitiva (IV)
R2
V ref = V
R1 + R2 cc
80
Comparator cu sursa de tensiune de referenta variabila de pe un potentiometru:
R2 V R2
V REF = V CC = V
R 1+ R 2 V R 2 +V R 1 CC
V REF=V BAT
81
V REF=V Z
82
V sat , V ¿ >V ref
V out =
{
−V sat , V ¿ < V ref
83
V out = V sat , V ¿ <V ref
{
−V sat , V ¿ > V ref
84
4.1.4 Efectul semnalelor parazite in comparatoare
85
R
V PRAG= V
R+ R F sat
86
V+
In momentul in care Vin atinge si depaseste prag tensiunea Vout incepe sa scada
rezultand in scaderea tensiunii de intrare (-) (fractiune din V out) iar tensiunea de iesire
diferentiala va creste accentuand procesul de comutare al iesirii iar V out trece in –Vsat
dupa linia notata cu B printr-un timp scurt limitat de SR-ul amplificatorului. Orice
crestere ulterioara a Vin nu determina decat deplasarea punctului de functionare pe
palierul orizontal (C) Vout =-Vsat iar V+=+Vprag min .
R + ¿¿
V ¿
V
+¿=
R +R F sat
PRAG
1
R −¿¿
−¿= ∗V sat ¿
R +R F
V PRAG
87
4.1.6 Comparator cu histerezis (TRIGGER SCHMITT)
neinversor
88
La acest tip de comparator, tensiunea pe intrarea neinversoare este o
combinatie liniara intre tensiunea de intrare V ¿ si tensiunea de iesire V ¿. Pentru a
determina expresia acestei tensiuni se aplica principiul super pozitiei. Se presupune
+¿¿ +¿¿
ca V 1 reprezinta contributia lui V ¿la tensiunea V +¿¿ iar V 2 reprezinta contributia lui
V out .
R
+¿= V − pasivizarea sursei echivalente de la iesire V out ¿
R +Rf ¿
V1
R
+¿= V − pasivizarea sursa V ¿ ¿
R +Rf ¿
V2
Deci:
R R
+¿ = V ¿+ V ¿
R +R R +R out
F F
+¿+ V 2 ¿
+¿=V 1 ¿
V
R
V ¿> V =V prag
R F sat
dreapta).
Pentru a determina conditia de comutare inapoi in stare negative V +¿<0 ¿
RF R −R
V =V −¿ ¿
+ V < 0=¿V ¿ =
R + RF R+ R F sat R F sat P
89
Pentru ca iesirea sa comute in starea negativa de saturatie, punctul de
functionare trebuie sa se deplaseze spre stanga pe (C). Pentru o tensiune usor mai
−¿ ¿
negativa decat V P (iesirea scade la−V sat de-a lungul axei (D). Orice scadere
ulterioara a V ¿ nu mai modifica iesirea ci doar pozitia punctului de functionare pe axa
A.
90
91
5 Capitolul 5: Generatoare de semnal cu A.O.
92
VP → tensiunea de intrare pe intrarea neiversoare (este o fracțiune din VOUT)
VP → variabilă în timp
V p=¿
valoarea V-SAT. Acest fenomen se realizează atât timp cât V C >V P. Cand V C <V P
93
fenomenul descris mai sus se repeta. La ieșirea amplificatorului apare o tensiune de
forma rectangulară cu amplitudinea VSAT.
2 RI
T =2∗π∗R∗C∗ln 1+ ( RF )
→ perioada tensiunii generate (se poate regla cu
1
F=
T
94
Comparator (A) si un integrator (B). Iesirea comparatorului A este un semnal dreptunghiular cu
amplitudinea ± V SAT si este aplicat pe intrarea inversoare la integratorul B. Iesirea integratorului este
un semnal triunghiular si intors in comparator prin divizorul R2 R 3.
95
6 Sursa de tensiune continua
Introducere
96