CIRCUITE

INTEGRATE
ANALOGICE
NOTE DE CURS

JELER GRIGORE EDUARD

 Cuprins

Contents
Cuprins..................................................................................................................................................1

Centralizator figuri...............................................................................................................................3

Centralizator tabele..............................................................................................................................4

1 CAPITOLUL 1: INTRODUCERE ÎN ELECTRONICA ANALOGICĂ.......................................................4

1.1 INTRODUCERE........................................................................................................................4

1.2 Semnale analogice.................................................................................................................8

1.3 1.2. Elemente pasive de circuit............................................................................................12

1.3.1 Rezistorul.....................................................................................................................12

1.3.2 Condensatorul..............................................................................................................18

1.3.3 Bobina...........................................................................................................................25

2 Circuite integrate liniare............................................................................................................28

2.1 Amplifictoare Operationale................................................................................................28

2.2 Aplicații liniare ale A.O.......................................................................................................32

2.2.1 Amplificatorul Inversor...............................................................................................32

2.2.2 Amplificatorul Neinversor cu A.O...............................................................................37

2.2.3 Repetorul neinversor...................................................................................................42

2.2.4 Repetor inversor..........................................................................................................43

2.2.5 Sumatorul inversor......................................................................................................44

2.2.6 Sumator neinversor.....................................................................................................46

2.2.7 Circuit de scădere (Amplificatorul diferential)...........................................................48

2.2.8 Circuit de integrare......................................................................................................51

2.2.9 Circuit de derivare cu A.O...........................................................................................53

2.2.10 Circuit de logaritmare..................................................................................................55

2.2.11 Circuit de exponențiere...............................................................................................57

1
 2.2.12 SCCU – Sursa de curent comandata in tensiune (Convertorul tensiune-curent) cu
A.O. 59

2.2.13 Surse controlate în curent...........................................................................................64

3 Capitolul 2: Redersoare de precizie..........................................................................................67

3.1 Circuit de redresare monoalternanță cu A.O. inversor.....................................................67

3.2 Circuit de redresare monoalternanță cu A.O. de precizie inversor..................................69

3.3 Circuit de redresare bialternanță....................................................................................70

3.4 Detectoare de vârf (Detectoare de anvelopă)..................................................................71

4 Comparatoare de tensiune.......................................................................................................72

4.1 Comparatorul in bucla deschisa.........................................................................................74

4.1.1 Comparatorul neinversor saturat...............................................................................75

4.1.2 Comparatorul inversor saturat...................................................................................78

4.1.3 Comparatoare cu prag de referinta............................................................................79

4.1.4 Efectul semnalelor parazite in comparatoare............................................................84

4.1.5 Comparator cu histerezis(TRIGGER SCHMITT) inversor.............................................85

4.1.6 Comparator cu histerezis (TRIGGER SCHMITT) neinversor........................................87

4.1.7 Comparatorul cu fereastra..........................................................................................89

5 Capitolul 5: Generatoare de semnal cu A.O.............................................................................91

5.1 Oscilatoare nesinusoidale (generatoare de semnal) cu A.O.............................................91

5.1.1 Generator de semnal dreptunghiular cu A.O.............................................................91

5.1.2 Generator de semnaltriunghiular cu A.O...................................................................93

6 Sursa de tensiune continua.......................................................................................................95

2
 Centralizator figuri

Figura 2.1: Amplificator inversor cu A.O......................................................................................32

Figura 2.2: Caractersitica de transfer pentru A.O. inversor.......................................................33
Figura 2.3: Schema electrica a amplificatorului inversor cu A.O. realizata in Proteus.....................35
Figura 2.4: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=1V.........................35
Figura 2.5: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=2V (se poate observa
apariția fenomenului de saturație)......................................................................................................35
Figura 2.6: Caracteristica de transfer a A.O. inversor........................................................................36
Figura 2.7: Amplificator neinversor cu A.O..................................................................................37
Figura 2.8: Caracteristica de transfer a A.O. Neinversor............................................................38
Figura 2.9: Schema electrica a amplificatorului neinversor cu A.O. realizata in Proteus.................39
Figura 2.10: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=1V.......................40
Figura 2.11: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=2V (se poate
observa apariția fenomenului de saturație).........................................................................................40
Figura 2.12: Caracteristica de transfer a A.O. neinversor..................................................................41
Figura 2.13: Repetor neinversor cu A.O........................................................................................42
Figura 2.14: Repetor inversor cu A.O............................................................................................43
Figura 2.15: Sumatorul inversor....................................................................................................44
Figura 2.16: Sumatorul neinversor................................................................................................46
Figura 2.17: Amplificatorul diferențial..........................................................................................48
Figura 2.18: Pasivizarea sursei 2....................................................................................................49
Figura 2.19: Pasivizarea sursei 1....................................................................................................50
Figura 2.20: Circuit de integrare cu A.O.......................................................................................51
Figura 2.21: Circuit de derivare cu A.O........................................................................................53
Figura 2.22: Circuit de logaritmare cu A.O...................................................................................55
Figura 2.23: Circuit de exponențiere..............................................................................................57
Figura 2.24: SCCU de tip inversor cu sarcina flotanta................................................................59
Figura 2.25: SCCU de tip neinversor cu sarcina flotanta............................................................60
Figura 2.26: Sursă de curent HOWLAND....................................................................................62
Figura 3.1: Circuit de redresare monoalternanta cu A.O............................................................67
Figura 3.2 Circuit de redresare monoalternanță cu A.O. de precizie inversor..........................69

3
Figura 3.3 Circuit de redresare bialternanță.................................................................................70
Figura 3.4: Detectoare de vârf (Detectoare de anvelopă).............................................................71
Figura 4.1: Comparatorul neinversor saturat...............................................................................75
Figura 4.2: Comparatorul inversor saturat...................................................................................78
Figura 4.3: Comparator neinversor cu prag.................................................................................81
Figura 4.4 Comparator cu histerezis (TRIGGER SCHMITT) neinversor................................87
Figura 5.1: Generator de semnal dreptunghiular cu A.O............................................................91

4
 Centralizator tabele

No table of figures entries found.

1 CAPITOLUL 1: INTRODUCERE ÎN ELECTRONICA

ANALOGICĂ
1.1 INTRODUCERE

Circuitul electronic estede fapt un circuit electric care conţine dispozitive

electronice pentru realizarea unor funcții cum ar fi amplificarea, generarea unor
oscilații armonice, redresarea tensiunii alternative, stabilizarea tensiunii,
modulare/demodulare.
Dispozitivele electronice sunt componente de circuit electronice a căror
funcționare sebazează pe controlul mișcării purtătorilor de sarcină în corpul solid, în
gaze sau în vid. Dispozitivele se numesc electronice datorită faptului că folosesc
mecanismul de conducția în corpul solid, de regula în semiconductoare.Acest control
al mișcării purtătorilor de sarcină se poate realiza fie prin controlul injecției de
purtători de sarcini, fie controlul propriuzis,care se poate exercita prin câmpul electric
care apare datorită unei diferențe de potențial. În cazul dispozitivelor optoelectronice
controlulcurentului electric se realizează prin efectul unui flux luminos (fotoni)
asupra numărului depurtători de sarcină dintr-o anumită zonă a dispozitivului
electronic.
Mărimile electrice care apar la bornele dispozitivului electronic sunt tensiuni si
curenţi electrici, iar de regulă, utilizăm dispozitive electronice cu două sau cu trei
borne. Pentru dispozitivele mai simple cu două borne, caracterizarea se face prin
legătura care există între tensiunea aplicată și curentul rezultat, conform ecuației nr.1,
2 și al prezentării din figura nr. 1.

5
 Fig. nr.I.1: Dispozitiv electronic cu două borne și mărimile electrice ce îl caracterizează

i=i ( u )
(1)
i=i ( u, t )
(2)
Pentru ecuația 2 comportarea dispozitivului este reprezentată cu ajutorul
schemele echivalente.
Pentru dispozitivele cu un număr de borne mai mare (trei sau mai multe)
descrierea se poate face prin relațiile care există între patru mărimi electrice: doi
curenți și două tensiuni.
Cele două ecuații 3 prezintă caracteristicile statice ce descriu complet
funcționarea unui dispozitiv cu trei borne, prezentat în figura 2.

{i1=i1(u1,u2) ¿ ¿¿¿
(3)

Fig. nr.I.2: Dispozitiv electronic cu două borne și mărimile electrice ce îl caracterizează

Proprietăţi ale dispozitivelor electronice

6
1.Dispozitivele electronice au caracter neliniar (au caracteristici statice neliniare).
Din această cauză studiul lor nu se poate face aplicând direct legile electrotehnicii
care se referă la circuite liniare. Pentru rezolvarea acestei probleme comportamentul
dispozitivului electronic se liniarizează.Liniarizare se poate face în 2 moduri:
- pentru un semnal mare liniarizarea se face prin aproximarea caracteristicii neliniare
prin segmente de dreaptă pe porţiuni;

Fig. nr. I.3: Liniarizarea caracteristici statice a dispozitivelor electronice pentru

semnal mare

- pentru semnal mic liniarizarea se face în jurul unui punct static de funcţionare
(P.S.F).

Fig. nr.I.4: Liniarizarea caracteristici statice a dispozitivelor electronice pentru semnal

mic
7
 i D , U D=PSF
UD 1
=cst= =R D
iD tg α
(4)
2.Caracterul parametric al dispozitivelor electronice:un parametru esenţial al
dispozitivului electronic poate fi controlat pe cale electrică.
3.Unele dispozitive electronice auun caracter activ: consumând energie de la o
sursă de tensiune continuă sunt capabile să amplifice sau să genereze semnale
variabile în timp.

Convenţii privind notaţiile utilizate

1) notaţii pentru tensiuni si curenţi:

a) înregim static:
- curentul se notează cu literă mică indice literă mare.
- în cazul unor valori particulare ce se dorește a fi evidențiate se notează
cu literă mare indice literă mică.
b) în regim variabil:
- valorile momentane se notează cu literă mică indice literă mică.
- valorile maxime se adaugă în plus indicele m.
- valorile efective se notează cu literă mare indice literă mică.
2) notaţii pentru rezistenţe, condensatoare, bobine:
- se notează prin literă mare indice literă mare sau literă mare plus cifre arabe.
- elementele de circuit ce intervin în schemele echivalente senotează cu literă mică
indice literă mică, dacă e vorba de parametrii de semnal mic și literă mică indice
literă mare pentru parametrii de semnal mare.

8
 1.2 Semnale analogice

Prin semnal se înțelege o anumită formă de variație în timp a unei mărimi

electrice.Încontinuare se vor prezenta câteva noțiuni generale despre cele mai
întâlnite semnale în practicaelectronică.
În general, un semnal este exprimat ca o mărime instantanee si este format
dintr-omărime continuă plus o mărime variabilă.
Din notația unui semnal trebuie sărezulte dacă este vorba de componenta sa
continuă (constantă), de componenta variabilă sau de mărimea instantanee (totală) a
acestuia.
În figura nr.1este prezentat un semnal oarecare (de exemplu: curentul din
colectorul unuitranzistor).

Fig. nr. I.1. Convenții de notare a semnalelor

Notațiile folosite în continuare în curs vor exprima:

-valorile instantanee (totale) vor fi notate cu litere mici si indici formați din litere
mari (ex: i B , u BE ,i C etc.).
-componentele continue şi valorile medii ale diferitelor mărimi se notează cu litere
marişi indici formați din litere mari (ex: I B , U BE , I C etc.); partea dreaptă a figurii.
Componentele continue corespunzătoare punctelor statice de funcționare (fără
semnal) PFS ale dispozitivelorelectronice se marchează şi cu un indice superior zero
(ex: I 0C , U 0CE); partea stângă a figurii.

9
-variațiile în jurul valorii medii sau în jurul unor nivele de referință continue se
noteazăcu litere mici şi indici formați tot din litere mici, plus sufixul “v” de la
„variabil” (ex:i cvar , ubevar , icvar , etc ).
Cu aceste notații, valoarea instantanee a semnalului din figura nr. 1.1 se scrie:
i C =I C + i cv (1.1)
unde:
i cv=I cvM sinωt (1.2)
estecomponenta variabilă, cu evoluţie sinusoidală şi care are valoarea maximă
I cvM .

Semnale sinusoidale
Sunt frecvent utilizate atât în descrierile teoretice, cât si în experimentele
practiceprivind dispozitivele si circuitele electronice.

Fig. I.2: Semnal sinusoidal

Un semnal sinusoidal are expresia generală dată derelaţia:

s(t )= Asin(ωt + φ) (1.3)
unde: - A - amplitudinea semnalului;
- (ω t +φ)- faza semnalului.
2π
- ω=2 πf = T – pulsaţia [rad/sec];

- f - frecvenţa [Hz];
- T este perioadasemnalului [sec];
- φ este faza iniţială a semnalului [rad].

10
 Dacă semnalele sunt tensiuni sau curenţi, amplitudinea se măsoară în volţi sau
amperi.
Semnalele sinusoidale sunt utilizate pe larg deoarece răspunsul unui sistem
liniar lasemnal sinusoidal este tot un semnal sinusoidal, dar cu amplitudine şi fază
diferite faţă desemnalul de intrare (de excitaţie). Pentru a determina comportarea
sistemului liniar la aplicareaunui semnal sinusoidal, deci cum îi modifică
amplitudinea si faza se utilizează caracteristicile defrecvenţă.
Frecvența semnalelor sinusoidale este cuprinsă de obicei între câţiva herţi (Hz)
si câţivamegaherţi (MHz). Expl: - frecvenţe audio corespund undelor acustice care
pot fi auzite de om:20 Hz÷20 kHz (practic 16 kHz); microunde: sute de MHz, cu
particularităţi referitoare lagenerare, amplificare, radiaţie, propagare si recepţie a
oscilaţiilor.
Cel mai adesea amplitudinea se exprimă prin valoarea efectivă. În general,
valoareaefectivăa unui semnal este egală cu valoarea tensiunii (curentului) continuu
care dezvoltă într-orezistenţădată aceeaşi putere ca şi tensiunea (curentul) periodic
considerat.
În cazul semnalelor sinusoidale, între valoarea efectivă U ef şi amplitudinea U ma
uneitensiuni există relaţia:
Um
U ef = =0.707 U M (1.4)
√2
Puterea disipată pe o rezistenţă, în regim sinusoidal este dată de expresia:
Um Im
P=U ef I ef = (1.5)
2

Semnale rectangulare (dreptunghiulare)

Deoarece sunt specifice electronicii digitale, nu vom insista prea mult asupra
lor încursul de faţă.Sunt denumite şi impulsuri, fiind definite prin durată (lăţimea
impulsului) şiamplitudine.

11
 Fig. I.3: Semnale rectangulare (dreptunghiulare)

Funcţionarea circuitelor digitale este caracterizată de secvenţe de impulsuri, de

regulăneperiodice. Aceste circuite lucrează cu semnale (tensiuni) având două nivele
logice: 1 logic(nivel superior, HIGH) şi 0 logic (nivel inferior, LOW).
Alte tipuri de semnale sunt:
-semnal treaptă unitate;
-semnal dinte de ferăstrău;
-semnal triunghiular, etc.

12
1.3 1.2. Elemente pasive de circuit

Sunt acele elemente de circuit care nu pot realiza funcţii de amplificare. Dintre
acesteacele mai importante sunt: rezistorul, condensatorul, bobina.

1.3.1 Rezistorul

Rezistorul este elementul de circuit cel mai utilizat a cărei principală

proprietate este rezistența electrică. După materialul folosit, se realizează: rezistoare
din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon,
(pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare
cu lichid, bazate pe rezistența unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate
în lichid.În tabelul nr. I.1 esteprezentat rezitorul și simbolul acestuia în circuite.
Clasificare
Rezistoarele, în funcție de relația între tensiunea și curentul la bornele sale, pot
fi clasificate in:
V
(
 rezistoare liniare, care au un raport tensiune - curent constant I =R=const . și )
o dependență neglijabilă față de valorile tensiunii,curentului sau ale altor
factori exteriori;
 rezistoare neliniare, care au valoarea rezistenței puternic dependentă de
actiunea unor factori cum ar fi:
 rezistoare dependente de tensiunea de la bornele sale (varistoare);
 rezistoare dependente de temperatură (termistoare);
 rezistoare dependente de intensitatea luminoasa (fotorezistoare).

Tabel I.1: Modele de rezistoare și reprezentarea simbolică a acestuia în circuit

[http://www.hobbytronica.ro/simboluri-rezistente-condensatoare-si-bobine/]
Denumire Simbol Imagine Observaţii

13
 - simbolul indicat este reprezentat
Rezistenţă conform standardului IEC.
(de valoare
fixă) -simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEEE.
-valoarea rezistenţei electrice a
unui reostat poate fi modificată
de către utilizator;
-reostatele sunt folosite cu
precădere la lucrul cu curenţi de
Reostat intensităţi mari;
- simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEC.
-simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEEE.

-este un reostat destinat lucrului

cu curenţi de intensităţi foarte
mici;
Rezistenţă
-denumirea de “semireglabilă”
semireglabilă
sau sau provine de la faptul că nu este
(semireglabil,
concepută pentru aplicaţii în care
trimmer)
este necesară modificarea
frecventă a valorii rezistenţei
electrice.

Potenţiometr -este un atenuator rezistiv

u reglabil, folosit pentru
modificarea intensităţii
semnalelor electrice de mică
putere.
-simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEC.

14
 -simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEEE.

-este o rezistenţă a cărei valoare

se este foarte sensibilă la
modificările termice. Din acest
Termistor motiv, termistorul este frecvent
folosit ca senzor termic;
-simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEC.
-este o rezistenţă a cărei valoare
se reduce foarte mult atunci când
tensiunea aplicată la borne creşte
Varistor peste o anumită valoare. Din
acest motiv, varistorul este
frecvent folosit în circuitele de
protecţie la supratensiune.
-este o rezistenţă a cărei valoare
este foarte sensibilă la
modificările intensităţii
luminoase. Din acest motiv,
Fotorezistenţ
fotorezistenţa este frecvent
ă
folosită ca senzor pentru
măsurarea intensităţii luminoase;
-simbolul indicat este reprezentat
conform standardului IEC.

Cel mai important parametru al unui rezistor este R(rezistența sa electrică). În

sistemul internaţional unitatea de măsură a rezistenței este [ R ] SI =1 Ω(Ohm).
Conform legii lui Ohm relaţia de proporţionalitate dintre tensiunea aplicată la
bornele rezistorului şi curentulcare trece prin elestedată de:
U =R I (1.6)

15
 Fig. I.4: Rezistența în circuit (Legea lui Ohm)

Rezistorul obișnuit are două terminale. Un rezistor variabil este un rezistor a

cărui rezistență electrică poate fi ajustată prin deplasarea mecanică a unui contact
(cursor) electric intermediar; cel mai adesea rezistoarele de acest tip au trei terminale:
capetele rezistorului (între care rezistența este maximă și constantă) și conexiunea la
contactul mobil(cursor). Dacă contactul mobil nu face punct comun cu unul din
capete, atunci uzual se vorbește despre "un potențiometru", care este un divizor
variabil de tensiune.

În circuit, rolul rezistorului poate fi:

 producerea căderii de tensiunii dorite între două puncte din circuit;
 determinarea curentului dorit printr-o altă piesă a circuitului;
 divizarea unei tensiuni într-un raport dat (circuit divizor de tensiune);
 terminarea unei linii de transmisie (ca rezistență de sarcină) [E1, H7].

În circuitele electrice se folosesc rezistoare legate în serie sau paralel. Trebuie

reţinut căla legarea în serie, rezistenţa echivalentă este mai mare decât cea mai mare
din rezistenţeleindividuale, în timp ce la conectarea în paralel se obţine o rezistenţă
echivalentă a circuitului maimicădecât cea mai mică din rezistenţele individuale.

Conectarea serie a rezistoarelor

Fie douărezistoare conectate în serie între bornele A şi B ale unui circuit (fig.
I.5).
16
 Fig.I.5 Conectarea rezistențelor în serie

Deoarece cele douărezistoare sunt conectate în serie, ele sunt parcurse de

acelaşicurent, iar între tensiunile la borne existărelaţia:
u=u1+ u2 (1.7)
Folosind pentru fiecare rezistor relaţii de tipul (1.6)şi înlocuind în relaţia (1.7)
se obţine:
u=R 1 i+ R2 i=( R1 + R2 ) i (1.8)
Ţinând seama de circuitul echivalent, se poate scrie relaţia:
u=R s i (1.9)
Din relaţiile (1.8)şi (1.9) , rezultăatunci cărezistenţa echivalentădintre
douărezistoarese poate determina cu relaţia:
R s=R1 + R2 (1.10)
Generalizând expresia (1.10) pentru un număr denrezistoare conectate în serie,
seobţine:
n
R s= ∑ R k (1.11)
k=1

Conectarea paralel a rezistoarelor

Fie douărezistoare conectate înparalel între bornele Aşi B ale unui circuit (fig.
I.6).

17
 Fig.I.6 Conectarea rezistențelor în paralel

Deoarece cele douărezistoare sunt conectate în paralel (sau în derivaţie), ele au

laborne aceeaşi tensiune, iar între curenţi existărelaţia data de teorema I a lui
Kirchhoff:
i=i 1+ i2 (I.12)
Folosind pentru fiecare rezistor relaţii de tipul (1.6)şi înlocuind în relaţia (I.12)
se obţine:
u u 1 1
i= + =u
R1 R2
+
R1 R2 ( ) (I.13)

Ţinând seama de circuitul echivalent, se poate scrie relaţia:

u 1 1
Rp
=u + (
R1 R2 ) (I.14)

Rezultă rezistența echivalentă pentru două rezistoare conectate în paralel:

1 1 1
= (
+
R p R1 R2 ) (I.15)

Generalizînd relația (I.15) pentru n rezistențe conectate în paralel rezultă

relația:
n
1 1
=∑ (I.16)
R p k=1 R k

Prin conectarea rezistoarelor în serie sau paralel se obţin divizoare de tensiune,

respective curent, reprezentate în figura nr.I.5.

18
 Fig. nr. I.7: Divizoare de tensiune şi curent realizate cu rezistoare

În figura nr. 1.7a) este prezentat un divizor de tensiune la care una din
rezistenţe este legatăla masă. Relaţia dintre tensiuni este:
R2
U =E (1.7)
R1 + R2

Dacă nici una din rezistenţele divizorului nu sunt legate la masă (fig. I.7b)
atunciscriind T2K pe ochiul mic si pe cel mare:
E1−E2
R1 I +U −E1=0 şi I = (1.8)
R1 + R2

Dacă se înlocuieşte valoarea curentului în prima ecuaţie rezultă relaţia între

tensiuni:
R2 R1
U =E1 + E2 1 (1.9)
R1 + R2 R 1+ R 2

Înfigura nr. 1.3 c) cele două rezistenţe sunt legate în paralel, obţinându-se
astfel undivizor de curent; relaţiile între curenţi sunt:
U U R +R R R
I 1= , I 2= , I =I 1+ I 2=U 1 2 rezultaU =I 1 2 (1.10)
R1 R2 R1 R2 R1 + R 2

Înlocuind tensiunea în ecuaţiile curenţilor rezultă relaţiile dintre acestia:

U R2 U R1
I 1= =I si I 2= =I (1.11)
R1 R1 + R2 R2 R 1+ R2

Se observă că tensiunea “divizată” este proporţională cu valoarea rezistenţei de

pe carese culege (relaţia 1.7) în timp ce curentul “divizat” este proporţional cu
valoarea celeilalterezistenţe a divizorului (relaţiile 1.11).

19
1.3.2 Condensatorul

Un condensator (capacitor) este un dispozitiv electric pasiv ce înmagazinează

energie sub forma unui câmp electric între două armături încărcate cu o sarcină
electrică egală, dar de semn opus, așa cum este prezentat în figura nr. I.8.

Fig. nr.I.8: Condensatorul

În tabelul I.2.esteprezentat condensatorul și simbolul acestuia în circuite.

Tabel I.2: Modele de condesatoare și reprezentarea simbolică a acestuia în circuit

[http://www.hobbytronica.ro/simboluri-rezistente-condensatoare-si-bobine/]
Denumire Simbol Imagine Observaţii
Condensator (de - simbolul indicat este
valoare fixă) folosit de regulă pentru
condensatoare
nepolarizate.
sau
20
 -simbolul indicat este
Condensator (de
folosit pentru
valoare fixă)
condensatoare polarizate.
-simbolul indicat este
Condensator (de
folosit pentru
valoare fixă)
condensatoare polarizate.
-simbolul indicat este
folosit pentru
condensatoare polarizate.
Condensator (de
-Terminalul legat la linia
valoare fixă)
groasa reprezintă borna
pozitivă ca
condensatorului.

-simbolul indicat este

Condensator
folosit pentru
variabil (trimer)
condensatoare variabile.

Fig. nr. I.9: Condensatorul în circuit

Cel mai important parametru al unui condensator estecapacitatea C.

Definiție:Capacitatea C sedefinește ca raportul dintre sarcina electrică Q
înmagazinată si tensiunea aplicată la bornele sale:
21
 Q
C= sau Q=CU (1.12)
U
undeCeste capacitatea condensatorului.
În sistemul internaţional unitatea de măsură a capacității este [ C ] SI =1 F ( Farad)
[E1, H8].
Deoarece în practică coulombul și faradul sunt unități foarte mari, principalul
parametrual condensatorului este capacitatea nominală, exprimată în μF( 10−6 ), nF
( 10−9 ) sau pF(10-12).
Conformlegii conservării sarcinii electrice, curentul i Cprin condensator
estedeterminat de variația în timp a sarcinii electrice de pe armăturile condensatorului
conformrelației:
dQ
ic= (1.13)
dt
Derivând relația (1.12) se obține legătura dintre tensiune si curent în cazul unui
condensator:
dq dU dU ∆U
=C , i=C , I =C (1.14)
dt dt dt ∆t

Se observă că valoarea curentului prin condensator este proporțională cu viteza

devariație a tensiunii la bornele sale. Expl: Dacă avem un condensator de 1 μF care se
încarcă cuun curent constant de 10 mA atunci într-un interval de timp ∆ t=1 ms
tensiunea la bornele salecreste cu ∆ U =10 V .
La conectarea condensatoarelor în serie sau paralel se obțin capacități
echivalente cuformule invers ca la rezistențe (serie capacități cu paralel rezistențe și
invers).
Parametrii caracteristici:
 capacitatea nominală,
 toleranța,
 coeficientul de temperatură,
 tensiunea nominală,
 rezistența de izolație,
 curentul de fugă.

22
Încărcarea condensatorului la un curent constant
Acest montaj care foloseste încărcarea/descărcarea unui condensator se
utilizează încircuite de temporizare, întârziere, oscilatoare de relaxare, etc. pentru
stabilirea unor anumiteintervale de timp.

Fig. I.8: Cresterea tensiunii pe un condensator sub un curent continuu constant

Se foloseste schema din (fig. 1.8 a), unde condensatorului C i se aplică

uncurrent constantI de la o sursă de curent continuu. Încărcarea se poate face si de la
o sursă detensiune continuă, constantăprin intermediul unei rezistențe.
Rezultă:
dQ d UC i
i= =C =I =ct sau d uC = dt (1.15)
dt dt C
Integrând rezultă:
I
uC = t (1.16)
C
I
Aceasta reprezintă ecuația unei drepte de pantă tg α= C

Conectarea serie (în cascadă)

La acest tip de grupare, condensatoarele se leagăunul dupăcelălalt ca în figura
nr.

23
 Fig.
I.9 Conecatarea serie a condensatoarelor

La gruparea serie fiecare condensator are aceiaşi sarcină q datorită

fenomenuluide influenţă electrostatică, dar în schimb, diferenţa de potenţial pe
fiecare condensatoreste diferită, fiind invers proportional cu capacitatea
condensatoarelor astfel:
q q q q
U 1= ,U 2= , U 3= , U 4 = (1.17)
C1 C2 C3 C4

Capacitatea echivalentă la bornele AB, a acestei grupări este capacitatea

aceluicondensator care – înlocuind grupareaşi având aplicatăîntre armături o
diferenţădepotenţial U egalăcu suma diferenţelor de potenţial aplicate
condensatoarelor din grupare– se încarcăcu aceiaşi sarcinăq:
U =U 1+ U 2+ U 3 +U 4 (1.18)
Înlocuind vom obţine:
q q q q q
= + + +
Ces C 1 C2 C 3 C 4
(1.19)

sau dacăîmpărţim relatia cu q:

1 1 1 1 1
= + + +
Ces C 1 C2 C 3 C 4
(1.20)

undeC es reprezintăcapacitatea echivalentăa gruparării în serie a condensatoarelor.

Pentru cazul în care legăm n condensatoare, atunci relaţia devine:
n
1 1
=∑ (1.21.)
Ce i=1 Ci

Obs: Legarea condensatoarelor în serie este justificată mai ales atunci când sefolosesc
tensiuni mari, pe care un singur condensator nu le-ar putea suporta.

24
Gruparea paralel (derivaţie)
Aceasta grupare se realizează legând împreună într-un punct (în punctul A de
exemplu) câte o armature a fiecărui condensator şi în alt punct (de ex. în punctul B)
celelalte armături ale condensatoarelor, ca în figura nr. de mai jos.

Fig.6. Conectarea în paralel a condensatoarelor

În cazul acestui tip de grupare, se observă că fiecare condensator este conectat

la aceiaşi diferenţă de potenţial U şi va avea corespunzător sarcina:
q 1=C1 U 1 , q2=C 2 U 2 , q3 =C3 U 3 (1.22)

Capacitatea echivalentă ce trebuie determinatăeste capacitatea acelui

condensator care pus în locul grupării şi având la borne diferenţa de potenţial U se
încarcă cu o sarcină egală cu suma sarcinilor cu care s-au încărcat condensatoarele
din grupare:
Deci la bornele AB vom avea:
q=C ep U undeq=q 1+ q2 +q 3+ q 4 (1.23)
înlocuind vom obţine:
C ep U=C 1 U +C 2 U + C3 U (1.24)
Dacă împărţim relaţia cu U rezultă capacitatea echivalentă a grupării
condensatoarelor în paralel:
C=C 1+C 2 +C3 (1.25)
Pentru n condensatoare grupate în paralel vom avea:
25
 n
C=∑ C i (1.26)
i=1

1.3.3 Bobina

Bobina, prezentată în tabelul I.3este în electrotehnică un dispozitiv electric

pasiv, care are două terminale (capete) și este folosit în circuitele electrice pentru a
înmagazina energie în câmp magnetic sau pentru detecția câmpurilor magnetice.
Parametrul specific al unei bobine este inductanța sa.

Tabel I.3: Modele de bobine și reprezentarea simbolică a acestuia în circuit

[http://www.hobbytronica.ro/simboluri-rezistente-condensatoare-si-bobine/]
Denumire Simbol Imagine Observaţii
-de regulă, simbolul indicat
Bobină (de
este folosit în cazul bobinelor
valoare fixă)
fără miez feromagnetic.
-simbolul indicat este folosit
Bobină cu aer (de
în cazul bobinelor fără miez
valoare fixă)
feromagnetic.
-simbolul indicat este folosit
Bobină cu miez
în cazul bobinelor cu miez
(de valoare fixă)
feromagnetic.

sau

-simbolul indicat este folosit

Bobină cu miez
în cazul bobinelor cu miez
(de valoare fixă)
feromagnetic.

-simbolul indicat poate fi

Bobină cu
întâlnit atât în cazul bobinelor
inductanţă
cu miez feromagnetic cât şi a
variabilă
celor cu aer.

26
 Fig. nr. I.7: Bobina în circuit
Cel mai important parametru al bobinei esteinductanța L care se măsoară în
Henry (H),respectiv mH sau μH. Inductanța L se definește ca raportul dintre fluxul
magnetic al bobinei Φ Lși intensitatea curentului prin bobină:
ΦL
L= (1.17)
iL

Relația dintre tensiunea la bornele bobinei si curent rezultă din legea

inducțieielectromagnetice:
di ∆I 1
u=L ; U=L sau i= ∫ udt (1.18)
dt ∆t L
Dacă se aplică o tensiune U constantă(de la o sursă de tensiune continuă) la
bornelebobinei se constată o crestere liniară a curentului prin bobină, de la zero către
infinit.(fig. 1.7).

Fig. 1.8 Creșterea curentului într-o bobină sub o tensiune continuă constantă

Bobina ideală nu permite salturi de curent la bornele sale deoarece i(t) trebuie
să fie ofuncție continuă (bobina realizează astfel o netezire a curentului prin ea).

27
Bobina în curent continuu:
di
- deoarecei=ct , rezultă dt di și u=0, deci bobina se comportă în curent continuu caun

scurtcircuit (o rezistență de valoare nulă).

Bobina în curent alternativ, sinusoidal:
- dacăcurentuli(t)prin bobină are forma:
i=I sinωt (1.19)
Derivând si înlocuind în relația (1.18) se obține expresia tensiunii la bornele
bobinei:
π π π
u=ωLIsin ωt+ ( 2) ( ) (
= X L Isin ωt + =U ωt +
2 2 ) (1.20)

Se observă că tensiunea este defazată cu π /2 înaintea curentului care străbate

bobina.
Se spune că o bobină “întârzie” curentul care o străbate.
În curent alternativ bobina este caracterizată printr-o rezistență aparentă
numităreactanțăinductivă X L (exprimată în ohmi):
X L =ωl=2 πfL (1.21)
Se observă că la frecvențe mari (f→∞) bobina ideală se comportă ca un circuit
deschis( X L →∞ , I L →0 ). Bobina ideală nu disipă energie; ea poate transmite si
înmagazina energieelectrică. Cantitatea de energie electrică acumulată de o bobină
prin care trece curentul I leste datade relația:
L i 2L
W L= (1.22)
2

28
 2 Circuite integrate liniare

2.1Amplifictoare Operationale

Amplificatoarele operationale, notate in continuare cu A.O. reprezinta o

categorie de circuite integrate analogice amplificatoare cu performante deosebite
extrem de utile cu ajutorul carora se pot realiza operatii matematce (adunare,
scaderea, integrarea, diferentierea, filtrarea, generarea de semnale analogice,
triunghiular etc.) prin utilizarea in circuite combinate cu reactive externa si
componente pasive de de circuit intre bornele sale de intrare si iesire.
Un A.O. este fundamental un dispozitiv de amplificare conceput pentru a fi
utilizat cu componente externe in cadrul unor circuite de reactie (consensatoare,
rezistente) intre bornele sale de iesire. Aceste componente determina functia rezultata
(“operatia”) a amplificatorului si datorita diferinetelor configuratii de reactie A.O
poate realiza o varietate de operatii.

SIMBOLURI

29
 A.O. este un amplificator cu doua intrari si o iesire
IN+ - intrarea neinversoare
IN- - intrarea inversoare
OUT – iesire

Semnalul de iesire este dat de diferenta dintre nivelele semnalelor aplicate pe

cei doi pini de intrare ¿ inmultita cu factorul de amplificare A (eng. amplifier gain) a
respectivului A.O.

Notă:
Factor de amplificare = Castig in bucla deschisa

Atenție !
Teoretic orice A.O. tb ca pt. V ¿ =0 V =¿ V out =0 V , dar in realitate oricat de
performant ar fi integratul respectiv chiar daca V ¿ =0 V ,V out nu v-a fi perfect egal cu
0V. Exista aplicatii (masurarea cu precizie a marimii semnalelor) unde dorim ca pt.
0V intrare sa avem 0V iesire. Pentru aceste cazuri pe pinii de offset cu ajutorul unui
potentiometru putem regla acest lucru.

In functie de natura semnalelor de intrare si iesire, pot exista patru tipuri de

factor de amplificare:
30
 V out
- factor de amplificare in tensiune: AV = – majoritatea circuitelor cu A.O. sunt
V¿
amplificate in tensiune
I out
- factor de amplificare in curent: A I =
I¿
V out
- factorul de amplificare transimpedanta: A z=
I¿
I out
- factorul de amplificare transadmitanta: AY =
I¿

De obicei A.O. sunt realizate sub foma de circuite integrate. Un exemplu clasic
este LM741.

Au o funcționalitate liniară și prezintă reacție negativă. Tensiunea de ieșire se

poate modifica la nivelul dorit, existând proportionalitate între semnalul de la ieșire și
cel de la intrare. Funționalitatea A.O în buclă de reacție este stabilă, tensiunile de
intrare individuale fiind forțate să fie aproximativ egale.
31
De retinut:
 Zin = 106 ÷1015𝛀 – impedanță de intrare foarte mare
 Zieș = 102 ÷ 103𝛀 – impedanță de ieșire foarte mică
 Banda de trecere 0 Hz ÷ 106 Hz – bandă de trecere mare
 Raport semnal zgomot foarte bun în procesul de amplificare
 Sensibilitate deosebită la intrare 10-8 ÷ 10-6 Vef
 Consum redus de putere și alimentare la tensiuni joase ± 15

32
 2.2Aplicații liniare ale A.O

2.2.1 Amplificatorul Inversor

Schema unui amplificator inversor cu A.O. este reprezentat în figura ....

Semnalul de intrare se aplică pe intrarea inversoare.

Figura 2.1: Amplificator inversor cu A.O.

În montajele practice în serie cu intrarea neinversoare se conectează un rezistor

care are rolul de a reduce infuența curenților de polarizare ai intrărilor A.O.
Pentru funționare liniară și stabilă, V diff este forțată să fie egală cu 0.

Conform Teoremei I Kirchhoff aplicată pe nodul x

¿
−R r
A= −amplificarea în buclă închisă
R1

33
 V¿
Rincirc =
V ∫¿
I∫¿= =R 1−rezistența de intrare încircuit ¿ ¿
I1

Figura 2.2: Caractersitica de transfer pentru A.O. inversor

Notă: Pentru un semnal sinusoidal aplicat la intrare semnalul de ieșire este tot
sinusoidal, cu aceeași frecvență, în antifază și amplificat.

Atenție !
1. Se observă că amplificarea în buclă închisă depinde de raportul a două
rezistențe și este independentă de valoarea amplificării în buclă deschisă care poate
varia de la un model de A.O la altul.
2. Să nu apară confuzie între Rint a A.O si rezistența de intrare a circuitului cu
A.O și R1, R2.
3. Chiar dacă pontențialul intrării inversoare este egal cu cel al masei este
interzis să se lege intrarea inversoare la masă.

34
 2.2.1.1 Simulare

Schema electrica a A.O. inversor realizata in Proteus este reprezentata in

figura. În graficul este reprezentată V ¿ (cu roșu) – semnal sinusoidal cu amplitudinea
1V și frecvența 100 Hz și V out (cu verde) – semnal sinusoidal in antifază cu cel de
intrare, aceeasi frecventa și amplificat cu factorul de amplificare 10 (amplitudine
10V).
RR
10k
-Vcc

4
1
U1
Vin R1(1) 5
R1 2 RS(2)
1k 6
3

741 RS
7

10k

+Vcc

Figura 2.3: Schema electrica a amplificatorului inversor cu A.O. realizata in Proteus

35
 Figura 2.4: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=1V

În graficul este reprezentată V ¿ (cu roșu) – semnal sinusoidal cu amplitudinea

2V și frecvența 100 Hz și V out (cu verde) – semnal sinusoidal in antifază cu cel de
intrare, aceeasi frecventa și amplificat cu factorul de amplificare 10 (amplitudine
10V). Dar în acest caz se poate observa intrarea în saturație a ieșirii, deoarece A.O.
nu poate scoate la ieșire mai mult decât este alimentat.

Figura 2.5: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=2V
(se poate observa apariția fenomenului de saturație)

În graficul ... este reprezentată caracteristica de transfer a A.O. inversor

36
Figura 2.6: Caracteristica de transfer a A.O. inversor

37
 2.2.2 Amplificatorul Neinversor cu A.O.

Schema unui amplificator neinversor cu A.O. este reprezentat în figura

Figura 2.7: Amplificator neinversor cu A.O.

Semnalul se aplică direct pe intrarea neinversoare. Pentru funcționare liniară și

stabilă, V diff este forțată să fie egală cu 0.

Metoda 1. Conform T1K in punctul X:

¿
Rr
A=1+ −amplificarea∈bucla inchisa
R1

Metoda 2) Tensiunea în punctul X este:

R1
−¿=V ¿ =V out (divizor detensiune )¿
R 1+ R r
V x =V
V out
A=
V¿

38
 Rr
A=1+ −amplificarea în buclă închisă – aceasta configuratie nu absoarbe curent de la
R1

sursa
V¿
R¿∘ = =∞−rezistența de intrare în circuit
0

Figura 2.8: Caracteristica de transfer a A.O. Neinversor

2.2.2.1 Simulare

Schema electrica a A.O. neinversor realizata in Proteus este reprezentata in

figura. În graficul nr. este reprezentată V ¿ (cu roșu) – semnal sinusoidal cu
amplitudinea 1V și frecvența 100 Hz și V out (cu verde) – semnal sinusoidal in antifază
cu cel de intrare, aceeasi frecventa și amplificat cu factorul de amplificare 11
(amplitudine 11V).

39
 RR
10k
-Vcc

U1

4
1
5
R1 2 RS(2)
Vin U1(POS IP) 6
1k
3

741 RS

7
10k

+Vcc

Figura 2.9: Schema electrica a amplificatorului neinversor cu A.O. realizata in

Proteus

40
Figura 2.10: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=1V

În graficul este reprezentată V ¿ (cu roșu) – semnal sinusoidal cu amplitudinea

2V și frecvența 100 Hz și V out (cu verde) – semnal sinusoidal in antifază cu cel de
intrare, aceeasi frecventa și amplificat cu factorul de amplificare 11 (amplitudine
11V). Dar în acest caz se poate observa intrarea în saturație a ieșirii, deoarece A.O.
nu poate scoate la ieșire mai mult decât este alimentat.

Figura 2.11: Tensiune de intrare (rosu) si tensiunea de iesire (verde) pentru Vin=2V
(se poate observa apariția fenomenului de saturație)

În graficul ... este reprezentată caracteristica de transfer a A.O. inversor

41
Figura 2.12: Caracteristica de transfer a A.O. neinversor

42
 2.2.3 Repetorul neinversor

Repetorul neinversor – reprezintă un caz particular de circuit neinversor (

Rr
Rr =0 Ω , R 1=∞ , A=1+ =1)
R1

Figura 2.13: Repetor neinversor cu A.O.

Notă: Repetorul este folosit ca transformator sau adaptor de impedață

care poate cupla traductoare de impedanță foarte ridicate la sarcini cu impedanță
joasă.

43
 2.2.4 Repetor inversor

Repetorul inversor – reprezintă un caz particular de circuit inversor (

−Rr
R1=R r , A= =−1)
R1

Figura 2.14: Repetor inversor cu A.O.

2
V2 V2 V out
P¿ = ¿ = ¿

Pout = |
V 2out V 2out
=
R out R2
V 2¿ R2
R1
9
R ¿ R1 =¿ P out = R2 = R1 =∞= 10 Ω =107 −amplificare∈ putere
P¿ (
102 Ω )

44
 2.2.5 Sumatorul inversor

Schema unui amplificator neinversor cu A.O. este reprezentat în figura

Figura 2.15: Sumatorul inversor

Presupunem că A.O este ideal si funcționează liniar.

Pentru funcționare liniară și stabilă, V DIFF este forțată să fie egală cu 0.

Conform Teoremei I Kirchhoff aplicată pe nodul X

¿
n n n
Vk Rr
V out =−Rr ∑ =−∑ V k =−∑ A k V k
k=1 Rk k=1 R k k=1

unde:
Rr
Ak = −amplificarea individuală pe fiecare ramură de intrare
Rk
45
 n
Pentru Rr =Rk =¿ V out =−Rr ∑ V k
k=1

Atenție !
Intrările sunt idependente, ca rezultat al faptului că intrarea inversoare se poate
considera P.M.V. Datorită acestui fapt amplificările individuale sunt independente de
rezistoarele de pe celelalte intrări, astfel că se poate anula sau adăuga intrări, fără ca
acest lucru să afecteze intrările rămase active in circuit.
Pentru a micșora dezechilibrul provocat de curenții de intrare se introduce
rezistorul Rc între intrarea neinversoare si masă.
R
Rc = R1||R2||…||Rn , pentru R1 = R2 = …= Rn = R => Rc = n

46
 2.2.6 Sumator neinversor

Schema unui amplificator neinversor cu A.O. este reprezentat în figura

Figura 2.16: Sumatorul neinversor

Presupunem că A.O este ideal si funcționează liniar.

Pentru funcționare liniară și stabilă, V DIFF este forțată să fie egală cu 0.
R
i
−¿ =V = V −divizor de tensiune ¿
x R +R out
i r
+¿ =V ¿
−¿=0=¿V ¿
+ ¿−V ¿
V DIFF=V

ConformTeoremei I Kirchhoff aplicată pe noul x’:

¿
V1 V2 V
+ + …+ n n
R R R2 Rn
V out =(1+ r ) 1 =∑ A V
Ri 1 1 1 k=1 k k
+ +…+
R1 R2 Rn

47
unde:
1
Rr Rk
( )∑
Ak = 1+
Ri n
1
−amplificarea pe fiecare latur ă de intrare

j=1 Rj

Atenție !
Se observă că adăugarea sau înlăturarea unor intrări schimbă coeficienții de
aplificare deoarece în acest caz intrările sunt interdependente.
În prezent, datorită costurilor mici ale A.O. de uz larg, limitarea impusă de
faptul că sumatorul este inversor nu constituie o problema (se pot utiliza un număr
adecvat de repetoare inversoare A=-1)

48
 2.2.7 Circuit de scădere (Amplificatorul diferential)

Figura 2.17: Amplificatorul diferențial

Este un circuit liniar special, la care se aplică semnal atât pe intrarea inversoare
cât și pe cea neinversoare. Denumirea de diferential – amplifică diferența celor doua
tensiuni. Circuitul se analizează ușor cu teorema superpoziției.
Pentru a studia efectul sursei V1 în circuit se pasivizează sursa V2

49
 Figura 2.18: Pasivizarea sursei 2

Pentru a studia efectul sursei V2în circuit se pasivizează sursa V1

50
 Figura 2.19: Pasivizarea sursei 1

−R 4
V out 2= V −amplificator inversor
R3 2

Aplicând teorema superpoziție

R2 R3 + R 4 R
V out =V out 1+V out 2= V 1− 4 V 2
R 1+ R 2 R3 R3

51
 2.2.8 Circuit de integrare

Schema unui circuit de integrare cu A.O. este reprezentat în figura

Figura 2.20: Circuit de integrare cu A.O.

Conform Teoremei I Kirchhoff

¿
−1
V out = V dt+V out ( 0 )
RC ∫ ¿

Analizând funcționarea circuitului de integrare cu A.O. se ințelege importanța

reglării off setului deoarece existeanța unui dezechilibru între intrări conduce la
intrarea amplificatorului in saturație. Se vor lua măsuri de compensare negativă
prin introducerea rezistorului Rf în paralel cu condensatorul. Circuitul v-a integra

1
doar în domeniul f>f0 = 2 π R C (deoarece acolo Rf nu contează fiind șuntată de
f

reactața condensatorului C)
Circuitul de integrare are un comportament de filtru trece jos cu amplificare.

52
53
 2.2.9 Circuit de derivare cu A.O.

Schema unui circuit de derivare cu A.O. este reprezentat în figura

Figura 2.21: Circuit de derivare cu A.O

Conform Teoremei I Kirchhoff

¿

54
 Se observă că amplificarea depinde de frecevență iar la frecvențe mari,
datorită creșterii acesteia (scade reactanța capacitivă) circuitul devine instabil.
Pentru creșterea stabilității se introduce o rezistență serie la intrare care v-a
limita amplificarea la frecvențe la care reactanța condensatorului devine neglijabilă,
iar circuitul se comportă ca un amplificator inversor.
Condiție de funționare – frecvența semnalelor derivate trebuie să satisfacă

1
condiția f<f0 = 2 π R C
α

Circuitul de derivare are o comportare de filtru trece sus cu amplificare data

R
de R .
α

55
 2.2.10 . Circuit de logaritmare

Schema unui circuit de logaritmare cu A.O. este reprezentat în figura

Figura 2.22: Circuit de logaritmare cu A.O.

Conform Teoremei I Kirchhoff

¿

V¿
V out =−V T ln
( )
R Is

Notă:

I s=10−11 ⋯ 10−2A –curentul de saturație (este aproximativ egal cu curentul care trece

prin diodă în conducţie inversă)

J
k =1380662∙ 10−23 −constanta lui Boltzman
K
T – temperatura
e=1.602176565 ∙10−19 C−sarcina electronului )
56
 Atenție !
Pentru ca circuitul să funcționeze este necesar ca diode să fie polarizata
direct. Această condiție este satisfăcută numai daca Vout<0 (deoarece Anodul diodei
are potențial 0V)

57
 2.2.11 Circuit de exponențiere

Figura 2.23: Circuit de exponențiere

Notă:

I s=10−11 ⋯ 10−2A – curentul de saturație (este aproximativ egal cu curentul care trece

prin diodă în conducţie inversă)

J
k =1380662∙ 10−23 −constanta lui Boltzman
K
T – temperatura
e=1.602176565 ∙10−19 C−sarcina electronului )

Atenție !

58
 Pentru ca circuitulsă funcționeze este necesar ca dioda D să fie polarizată
direct. Această condiție este satisfăcută numai dacă V in> 0, deoarece catodul diodei
are potential 0V.

59
 2.2.12 SCCU – Sursa de curent comandata in
tensiune (Convertorul tensiune-curent) cu A.O.

2.2.12.1 SCCU cu sarcina flotanta

2.2.12.1.1 SCCU de tip inversor cu sarcina flotanta

Deși seamănă cu un A.I. (din această cauza apare în denumire SCCU –

inversor), diferențele constau în modul de analiză a funcțiilor circuitului. În SCCU
sarcina se numește flotantă deoarece se conectează între două borne ale A.O. și nu
între ieșire și masă.

Figura 2.24: SCCU de tip inversor cu sarcina flotanta

Există o independența a curentului I L față de R L și o liniaritate față de tenisunea

V ¿.

SCCU se descrie cu ajutorul transconductantei:

60
 V¿
I R 1
gm = L = =
V¿ V¿ R
1
gm =
R

Atenție !
Circuitul funcționează ca o SCCU liniară pentru ambele polarități ale
semnalului de intrare în raport cu masă. Chiar dacă scopul principal este obținerea
unui curent prin R Ltrebuie să ținem cont că U iesA să nu depășească V sat .
R L ∙|I L|<V sat

2.2.12.1.2 SCCU de tip neinversor cu sarcina flotanta

Figura 2.25: SCCU de tip neinversor cu sarcina flotanta

V¿
Ii =
| V¿
R =¿ I i = R
I L =I i

61
 IL 1
Transconductanta circuitului gm = =
V¿ R

Atenție !
Pentru a se evita saturarea trebuie ca (V out )<V sat .
V out −V ¿ V V 1 1
RL
=I L= ¿ =I i=¿ out =V ¿ ∙ +
R RL R RL
=¿
( )
1 1 1 1
V out =V ¿ ∙ R L ∙ ( +
R RL ) (
=I L ∙ R ∙ R L ∙ +
R RL )
=I i ∙ ( R+ R L )

( R+ R L ) ∙|I i|<V sat −¿ Conditie de functionare

RL
Observație: Dacă înlocuim rezistență din schemă SCCU neinversor cu un
miliampermetru, obținem un instrument pentru măsurarea tensiunii de intrare adică
1
un voltmetru de curent continuu. Se observă că I = R ∙ V ¿ și astfel miliampermetrul

poate fi gradat direct în volți.

62
 2.2.12.2 SCCU (sursă de curent comandată în tensiune) cu
sarcina la masă (Sursă de curent HOWLAND)

Figura 2.26: Sursă de curent HOWLAND

Conform Teoremei I Kirchhoff:

V ¿−V L V out −V L
I L= +
R R
Calea rezistivă superioară este un simplu divizor de tensiune=>
R V out −¿=V
+¿ ¿
¿
V L=V out = =V
R+ R 2
Deci
V ¿ V out V out V out
I L= − + −
R 2R R 2R

63
 V¿
I L= - (curentul de sarcină este complet independent față de R L– rezistența de
R
sarcină ,fiind funcție de tensiunea de intrare V ¿ si R )
1
gm = - transconductanța circuitului
R

Pentru ca circuitul să lucreze liniar trebuie să:

V out <V sat ;
V sat
V out =2V L=>V out =2 R L I L=> R L I L <
2

64
 2.2.13 Surse controlate în curent

2.2.13.1 Sursă de tensiune controlată în curent - STCI

Deoarece intrarea inversoare a amplificatorului operațional este PMV, curentul

I ¿ vede o masă în acest punct. Pentru amplificatorul operațional ideal prin intrările lui

nu circulă curent astfel încât I i trece prin R, căderea de tensiune pe acesta fiind V out .

V out =−R I ¿- tensiunea de ieșire este funcție de curentul de intrare;

Rm =−R;

Pentru ca circuitul să funcționeze liniar :

|V out|< V sat ;
R∗|I i|< V sat

65
 Un exemplu de astfel de aplicație este utilizarea senzorului fotodiodă pentru a
măsura intensitatea luminii. Ieșirea senzorului de fotodiodă este un curent care se
modifică proporțional cu intensitatea luminii. Un alt avantaj al circuitului cu A.O.
este că tensiunea de pe fotodiodă (sursa de curent) este menținută constantă la 0V.

2.2.13.2 SCCI – Surse de curent controlate în curent

66
I 2=I ¿
V 2=R 2 I 2=R2 I ¿
V 2 R2
I 1= = I
R1 R 1 ¿

Conform Teoremei I a lui Kirchhoff

R2 R2
I L =I 1+ I 2=I ¿ +
R1 ( )
I ¿=¿ I L = 1+ I −¿circuitul de iesire este functie de intrare si
R1 ¿

independent de sarcina atata timp cat A.O. nu este saturat

Acest tip de sursă realizează o amplificare in current
R2
β=1+ −factor de amplificare∈curent
R1

Functionarea liniară a unui A.O. cere ca amplitudinea semnalului |V out|< V sat

R2
( )
R2|I ¿|+ R L|I L|=R2|I ¿|+ R L|I ¿| 1+ R <V
R1 L sat

R2
[ ( )]
|I ¿| R2 + R L 1+
R1
< V sat

67
 3 Capitolul 2: Redersoare de precizie

3.1Circuit de redresare monoalternanță cu A.O.

inversor

Un circuit de redresare poate fi implementat cu o diodă / diode (redresor mono

sau bialteranta). Limitările majore ale acestor circuite sunt că nu pot rectifica tensiuni
sub V D=0.7 V - tensiunea de intrare a diodei (in circuite de măsurare a tensiunilor
alternative nu pot fi folosite redresoare simple cu diode deoarece tensiunile măsurate
sunt comparabile cu tensiunea de deschidere a diodelor).

Figura 3.27: Circuit de redresare monoalternanta cu A.O

Redresoarele de precizie cu amplificatoare operaționale se bazează pe

obținerea unei caracteristici de diodă ideală prin introducerea unei diode în bucla de
reacție a amplificatorului care reglează automat la bornele acestuia, ca în timpul
conducției să existe o dependență liniară între tensiunea de intrare care se redresează
și tensiunea redresată, pentru tensiuni mici de ordinul sutelor de microvolți.

68
 1.În semiperioada pozitivă a
tensiunii de intrare( V ¿ > 0 ), diode
conduce, bucla de reacție se
inchide, amplificatorul funcționând
ca un repetor de tensiune.
V ¿ =V out

2.În semiperioada negativă a

tensiunii de intrare ( V ¿ < 0 ), dioda este
polarizată invers, bucla de reacție se
întrerupe, iar amplificatorul
operațional se saturează la −V cc .
Tensiunea de ieșire V out =0 deoarece
dioda nu conduce.

Atenție !
Dezavantajul major al circuitului prezentat este intrarea in saturație a
amplificatorului operațional în semiperioada negative. Din acest motiv odată cu
creșterea frecvenței A.O. ieșirea din saturație nu mai este posibilă (frecvența maximă
de 103 Hz).

69
3.2Circuit de redresare monoalternanță cu A.O. de
precizie inversor

Figura 3.28 Circuit de redresare monoalternanță cu A.O. de precizie inversor

1. În semiperioada negativă a
tensiunii de intrare V ¿ < 0 => D2-
blocată, D1 conduce => avem o
reacție negativă prin D1 =>
amplificator inversor prin R2
¿¿

V out AO=0.7 V +V out

2. În semialternanța pozitivă a
tensiunii de intrare V ¿ > 0=¿D2
conduce, D1 blocată => avem
reacție negativă prin D2

V out =0 V

70
V outAO =−0.7 V => A.O. nu mai intră în saturație, fapt care crește frecvența de lucru.

71
 3.3 Circuit de redresare bialternanță

Figura 3.29 Circuit de redresare bialternanță

Acesta conține un redresor monoalternanță

inversor (AO1 cu elementele pasive de circuit
aferente) și sumator inversor (AO2 cu
elementele pasive aferente)
R

(
V out =− V out1
R
2 )
+V ¿ =−( 2 V out 1+ V ¿ )

72
 3.4 Detectoare de vârf (Detectoare de anvelopă)

Acest circuit v-a produce la ieșire o tensiune egala cu valoarea maximă a

semnalului de intrare.

Figura 3.30: Detectoare de vârf (Detectoare de anvelopă)

Inițial pe alternanța
pozitivă circuitul funcționează
ca un redresor monoalternanță.
Când ieșirea din A.O. este pe
creștere condensatorul C se
incarcă. Impedanța de ieșire a
A.O. este mică, deci constanta
timpului de încărcare este foarte
rapidă, astfel încât tensiunea pe C este foarte apropiata de V ¿. Când tensiunea începe
să scadă, ieșirea scade împreună cu aceasta, dioda intră in blocare, iar C începe să se
descarce prin R, dar constanta de descărcare va fi mult mai mare decât cea de
încărcare.Condensatorul va continua să se descarce până când tensiunea de intrare va
crește din nou pentru a depăși tensiunea de pe condensator.

73
 4 Comparatoare de tensiune

Comparatoarele sunt circuite neliniare care produc la iesire doua sau mai multe
valori discrete(cel mai des doua nivele de tensiune), dependente de tensiunea de
intrare.
Comparatorul de tensiune compara tensiunea de pe intrarea neinversoareV +¿¿ cu
cea de pe intrarea inversoare V −¿ ¿ realizand la iesire o tensiune:

¿
sau
V out =V OL daca V diff < 0
{¿ V out =V OH daca V diff >0

Atentie!!! Spre deosebire de circuitele liniare realizate cu A.O. unde operationalul

are V diff ≅ 0valoarea reala fiind de ordinul a cativa zeci de microvati, in cazul
comparatoarelor cu A.O. V diff poate fi de ordinul voltilor.

TIMPUL DE RASPUNS - Un parametru important al comparatoarelor si

caracterizeaza viteza acestora – Arata cat de repede poate raspunde comparatorul la
modificarea intrarii din stareaV +¿¿(V −¿ ¿in stareaV +¿¿ )V −¿ ¿si invers.

74
−t PD −propagation delay(intarziere∈ propagare)-timpul necesar iesirii sa atinga 50% din

totalul tranzitiei sale caraspuns la un semnal treapta predeterminat aplicat la intrare.

Daca tensiunea de iesire se modifica intre limiteleV OLsiV OH si se cunoaste viteza
de variatie maxima a semnalului de iesire

V OH −V OL
t PD = −time propagation delay
2 SR

75
Ex. Pt. LM741 alimentat cu ± 15V rezulta ± V sat =13 V iar SR=0.5 V /μs=¿ t PD=26 μsec
( timp mare pentru numeroase aplicatii)

4.1Comparatorul in bucla deschisa

Cele mai simple comparatoare sunt cele care lucreaza fara bucla de reactie,
motivpentru care se numesc comparatoare in bucla deschisa.
In functie de marimeatensiunii de iesire:
-comparatoare saturate -V OUT atinge V SAT
-comparatoare nesaturate - V OUT <V SAT
In functie de intrare
-comparatorneinversor: daca iesirea trece in stare inalta (saturatie pozitiva) atunci
cand semnalul de intrare depaseste un anumit prag
-comparatorinversor: daca iesirea trece in stare joasa (saturatie negative) atunci cand
semnalul depaseste un anumit prag

76
 4.1.1 Comparatorul neinversor saturat

Daca V ¿>0 =>V D>0 => iesirea trece in saturatie (deoarece A BDfoarte mare) o
valoarepozitivaV ¿ de cativa microvolti.

Figura 4.31: Comparatorul neinversor saturat

Pentru LM41 alimentat cu 15 V =¿ V SAT =13V si amplificarea in bucla deschisa

13 V
A BD=200000=¿ este nevoie de o tensiune de intrare de prag V p= =65 μV pentru a
200000
determina iesirea sa treaca in saturatie pozitiva.
V OUT =V SAT pentru V ¿ >0
{¿ V OUT =−V SAT pentruV ¿ <0
 Practic valoareaV ¿ la care are loc comutarea fiind

atat de mica se poate considera ca tranzitia are loc pentru V ¿=0.

77
 Se subintelege ca totusi pentru ca iesirea sa comute, la intrarea comparatorului
trebuiesa se aplice o tensiune pozitiva sau negativa de valoare foarte mica. Graficul
ne arataca in momentul in care tensiuneaV ¿devine usor pozitiva, V OUT in V SAT (I ). Daca
V ¿devine usor negative V OUT ->-V SAT (III )

78
 4.1.2 Comparatorul inversor saturat

Figura 4.32: Comparatorul inversor saturat

V OUT =−V SAT daca V ¿ >0

{
¿ V OUT =V SAT daca V ¿ <0

79
 O mica tensiune V ¿ pozitiva trece iesirea in saturatie negativa (II) si o mica
tensiune V ¿ negativa trece iesirea in saturatie pozitiva (IV)

4.1.3 Comparatoare cu prag de referinta

 Comparator cu sursa de tensiune de referinta fixa de pe un divizor de tensiune:

R2
V ref = V
R1 + R2 cc

80
  Comparator cu sursa de tensiune de referenta variabila de pe un potentiometru:

R2 V R2
V REF = V CC = V
R 1+ R 2 V R 2 +V R 1 CC

 Comparator cu sursa de tensiune de referinta de la o baterie (sursa) de tensiune

continua:

V REF=V BAT

 Comparator cu sursa de tensiune de referinta de pe o diode Zener:

81
V REF=V Z

4.1.3.1 Comparator neinversor cu prag

Figura 4.33: Comparator neinversor cu prag

82
 V sat , V ¿ >V ref
V out =
{
−V sat , V ¿ < V ref

4.1.3.2 Comparator inversor cu prag

83
V out = V sat , V ¿ <V ref
{
−V sat , V ¿ > V ref

84
 4.1.4 Efectul semnalelor parazite in comparatoare

In cazul in care peste V ¿ se suprapune V parazit pentru V ¿ aproximativ egal cu V prag,

pot apareatranzitii false ale tensiunii V out intre +V sat si −V sat .
Daca V ¿ <V pragdar apropiate in mod corect V out =V sat . Dar datoritaV parazit rezulta
V total pe intrareaneinversoare poatemanifesta o succesiunerapida de depasiri/scaderi

fata de Vpragceeacegenereazatranzitii false.

4.1.5 Comparator cu histerezis(TRIGGER SCHMITT)

inversor

85
 R
V PRAG= V
R+ R F sat

Se presupune ca , initial circuitul se afla in starea corespunzatoare portiunii din

+¿¿
stanga caracteristicii (A) , cand V out =V sat , iar Vin negativa. Tensiunea diferentiala
este pozitiva si circuitu ramane in saturatie pozitiva. Pentu ca tensiunea de intrare
diferentiala sa isi schimbe semnu trebuie ca Vin sa treaca pesteVprag max.

86
 V+
In momentul in care Vin atinge si depaseste prag tensiunea Vout incepe sa scada
rezultand in scaderea tensiunii de intrare (-) (fractiune din V out) iar tensiunea de iesire
diferentiala va creste accentuand procesul de comutare al iesirii iar V out trece in –Vsat
dupa linia notata cu B printr-un timp scurt limitat de SR-ul amplificatorului. Orice
crestere ulterioara a Vin nu determina decat deplasarea punctului de functionare pe
palierul orizontal (C) Vout =-Vsat iar V+=+Vprag min .

R + ¿¿
V ¿
V
+¿=
R +R F sat
PRAG
1

R −¿¿
−¿= ∗V sat ¿
R +R F
V PRAG

Pentru ca iesirea amplificatorului operational sa revina in starea initala , V in

trebuie sa atinga o valoare usor mai negativa decat V -PRAG . In acest punct , V dif intrare
schimba semnul, iesirea revine in V+sat de-a lungul liniei (D). Orice scadere, in
continoare, a Vin va determina deplasarea punctului de functionare pe dreapta A .

87
4.1.6 Comparator cu histerezis (TRIGGER SCHMITT)
neinversor

Figura 4.34 Comparator cu histerezis (TRIGGER SCHMITT) neinversor

88
 La acest tip de comparator, tensiunea pe intrarea neinversoare este o
combinatie liniara intre tensiunea de intrare V ¿ si tensiunea de iesire V ¿. Pentru a
determina expresia acestei tensiuni se aplica principiul super pozitiei. Se presupune
+¿¿ +¿¿
ca V 1 reprezinta contributia lui V ¿la tensiunea V +¿¿ iar V 2 reprezinta contributia lui
V out .
R
+¿= V − pasivizarea sursei echivalente de la iesire V out ¿
R +Rf ¿
V1
R
+¿= V − pasivizarea sursa V ¿ ¿
R +Rf ¿
V2

Deci:
R R
+¿ = V ¿+ V ¿
R +R R +R out
F F
+¿+ V 2 ¿
+¿=V 1 ¿
V

Pentru ca iesirea amplificatorului operational sa se afle in starea de saturatie

pozitiva trebuie ca tensiunea individuala de pe intrarea neinversoare sa indeplineasca
conditia: V +¿>0 ¿iar pentru ca iesirea sa fie in saturatie negative trebuie ca V +¿<0 ¿. Pe
caracteristica de transfer se vede ca un punct aflat pe dreapta A, V ¿ < 0 ,V out < 0rezulta
V +¿<0 ¿.
R R
+¿= ∗V ¿ − ∗V out ¿
R +R F R +R F
V
Pentru ca iesirea sa isi modifice starea trebuie ca V +¿>0 ¿rezulta:

R
V ¿> V =V prag
R F sat

Dupa ceV ¿a depasit cu o mica valoare tensiunea de prag, iesirea se modifica si

devine +V sat(tranzitia are loc le-a lungul liniei notate cu B) orice crestere ulterioara a
V ¿ nu mai modifica iesirea ei doar pozitia punctului de functionare orizontala c (spre

dreapta).
Pentru a determina conditia de comutare inapoi in stare negative V +¿<0 ¿

RF R −R
V =V −¿ ¿
+ V < 0=¿V ¿ =
R + RF R+ R F sat R F sat P

89
 Pentru ca iesirea sa comute in starea negativa de saturatie, punctul de
functionare trebuie sa se deplaseze spre stanga pe (C). Pentru o tensiune usor mai
−¿ ¿
negativa decat V P (iesirea scade la−V sat de-a lungul axei (D). Orice scadere
ulterioara a V ¿ nu mai modifica iesirea ci doar pozitia punctului de functionare pe axa
A.

4.1.7 Comparatorul cu fereastra

90
91
 5 Capitolul 5: Generatoare de semnal cu A.O.

Definiție: Un oscilator este un circuit electronic ce generează un semnal periodic pe

baza energiei preluate de la o sursă de tensiune.

5.1Oscilatoare nesinusoidale (generatoare de

semnal) cu A.O.

5.1.1 Generator de semnal dreptunghiular cu A.O.

Figura 5.35: Generator de semnal dreptunghiular cu A.O.

La aplicarea tensiunii de alimentare condensatorul C este descărcat (Vc = 0) iar

V OUT =+V SAT (datorită reacției pozitive prin RF și AA.O. = ∞).

V DIFF=V P−V C → este pozitivă

92
 VP → tensiunea de intrare pe intrarea neiversoare (este o fracțiune din VOUT)

VC → tensiunea de pe condensatorul C=V

VP → variabilă în timp

V p=¿

Explicație: Condensatorul C începe să se încarce prin potențiometrul R și tinde să se

încarce la V+SAT deci VC crește în timp.

Când V C >V P → V DIFF <0

→VOUT – V-SAT . Din acel moment VC scade deoarece C se descarcă prin R la

valoarea V-SAT. Acest fenomen se realizează atât timp cât V C >V P. Cand V C <V P

93
fenomenul descris mai sus se repeta. La ieșirea amplificatorului apare o tensiune de
forma rectangulară cu amplitudinea VSAT.

2 RI
T =2∗π∗R∗C∗ln 1+ ( RF )
→ perioada tensiunii generate (se poate regla cu

ajutorul potențiometrului lui R)

1
F=
T

5.1.2 Generator de semnaltriunghiular cu A.O.

Frecventa generatorului triunghiular este frecventa generatorului dreptunghiular:

T =2 RO , h ¿)
T/2
1 1 T 1 1 +2 R 2
V 0= ∫ ( −V SAT ) dt = V SAT = V SAT 2 R F C1 h(1 ¿ )¿
R3 C 2 0 R3 C 2 2 R3C2 2 R1
Amplitudinea tensiunii de iesire:
1 2 R2
V OUT =
R3 C 2 (
R F C 1 h 1+
R1 )
V SAT

94
Comparator (A) si un integrator (B). Iesirea comparatorului A este un semnal dreptunghiular cu
amplitudinea ± V SAT si este aplicat pe intrarea inversoare la integratorul B. Iesirea integratorului este
un semnal triunghiular si intors in comparator prin divizorul R2 R 3.

95
 6 Sursa de tensiune continua

Introducere

In mod ideal, valoarea tensiunii de alimentare trebuie sa se mentina la o

anumita, indiferent de valoarea curentului solicitat sursei de catre circuitul alimentat
sau de variatiile temperaturii la care lucreaza circuitul respectiv.

TRANSFORMATOR REDRESOR FILTRU STABILIZATOR

96