IAȘI

Oraș al Istoriei,
Culturii și Științei

De la Academia Vasiliană la
Universitatea din Iași
1845 - Școala Vasiliană
Academia de Belle-Arte – Liceul Naţional, Ed. Librăria „Naţională”
Dep. gen. de ziare, necirculată, colecţia V. Dornescu
1913- Universitatea Jasi 1861-1910 & Drapelul Univ. - Ed. F. Saraga Jasi
Academia Vasiliană sau Colegiul Vasilian a fost
o instituție de învățământ superior din Moldova,
fondată de catre domnitorul Vasile Lupu în 1634.
Cu predare în limbă slavonă și latină, iar ulterior,
greacă, avea sediul la biserica „Trei Ierarhi” din
Iași, întemeiată în 1640 de Vasile Lupu, domnul
Moldovei (1634 - 1653).
Academia Vasiliană era organizată după modelul
Academiei Movilă din Kiev. Numită și Școala mare
domnească, a avut un rol însemnat în dezvoltarea
culturală a Moldovei. Continuatoarea instituției,
Academia Domnească din Iași, înființată la
1707, și-a încetat activitatea în 1821. În locul ei
s-a înființat, în 1828, Gimnaziul Vasilian, care a
funcționat pînă în anul 1835. În continuare, a luat
ființă tot aici Academia Mihăileană.
Academia Mihăileană este prima instituție de
învățământ superior modernă din Moldova (1835
- 1847). A fost inaugurată la Iași sub domnia lui
Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi
și a altor învățați români ai vremii. Aici se țineau
cursuri de istorie, drept, chimie, matematică, științe
biologice, astronomie, limba elină, geometrie și
arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași
și a Colegiului Național. Academia Mihăileană a
funcționat în Casele Cazimir și Voinescu.
Universitatea din Iași, ca instituție modernă de
învățământ, a fost fondată la data de 26 octombrie
1860. Universitatea este continuatoarea simbolică
a vechii Academii Vasiliene, înființată de Vasile
Lupu, în 1640, urmată, la 1707, de Academia
Domnească, fondată de Antioh Cantemir. În mod
direct, Universitatea din Iași se trage din Academia
Mihăileană, fondată în 1834 de Gheorghe Asachi.
În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 26
octombrie 1860 (7 noiembrie stil nou), în prezența
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în Casele
Ghica (actual Facultatea de Medicină).
 IAȘI
Oraș al Istoriei,
Culturii și Științei

Vechi tipărituri ieșene

Cele mai vechi și importante tipărituri sunt
Cazania lui Varlaam (1643) și Pravila lui
Vasile Lupu (1646).
Cea mai însemnată lucrare a mitropolitului
Varlaam, și în același timp una din cele
mai de seamă din istoria vechii culturi
românești, este intitulată „Cartea românească
de învățătură la dumenecele preste an și
la praznice împărătești și la svănți mari“
sau Cazania, apărută la Iași, în 1643. Are
506 file, ilustrate cu numeroase gravuri,
reprezentând scene biblice, chipuri de sfinți la
care se adaugă inițiale înflorate, frontispicii,
Cazania lui Varlaam - 1643 Sf. Mitropolit Varlaam
viniete, podoabe finale. Cartea începe cu un
„Cuvânt“ adresat de Vasile Lupu „la toată
semenția românească de pretutindeni ce Pravila lui Vasile Lupu este o culegere de legi cunoscută sub numele
se află pravoslavnici într-această limbă“, de Carte românească de învățătură, tipărită la Iași în 1646.
arătând că oferă „acest dar limbii românești, A fost scrisă de mitropolitul Varlaam Moțoc, având ca izvoare legea
carte pre limba românească, întăiu de laudă agrară bizantină de la sfârșitul secolului VII și începutul secolului VIII
lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și și o lucrare a lui Prospero Farinacci. Fiind o legislație caracteristic
de folos sufletelor pravoslavnici“. feudală, conținea norme prin care, apărându-se în general proprietatea
Cartea are două părți. Partea întâi cuprinde și interesele feudalilor, se consfințea aservirea țăranilor și legarea lor
54 de cazanii la duminici, iar partea a doua de pământ, precum și inegalitatea împricinaților în fața legilor. În afară
cuprinde 21 de cazanii la diferite sărbători. de numeroase dispoziții cu caracter general, Pravila conținea norme
Considerată de Nicolae Iorga, drept opera de drept civil, vamal, fiscal, medicină legală și de drept canonic.
cea mai populară a epocii noastre vechi, ea
conține primele versuri în limba română.
Mitropolitul moldovean și-a cules
materialul „din multe scripturi din limba
slavoniască“, arătând în prefață că este
„adunată din toți tălcovnicii Sfintei
Evanghelii, dascălii Bisericii noastre“.
Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare
unitară vechile cazanii, care circulau în țările
românești în manuscris, traduse din grecește
sau din slavonește, le-a revizuit și le-a dat ca
„dar“ întregului popor român.

Pravila lui Vasile Lupu

Domnitorul Vasile Lupu