De la floare la fruct

Floarea trăieşte un timp

scurt. După fecundaţie, toate
părţile florii suferă numeroase
transformări care au loc
aproape în acelaşi timp:
Petalele şi staminele se
veştejesc şi cad
Sepalele fie se reduc, fie
cad şi ele
Stigmatul şi stilul se
veştejesc şi se reduc.
 Ovarul şi celula-ou nou
formată îşi continuă viaţa,
suferind fiecare transformări.
Astfel, celula-ou începe să
se dividă şi va da naştere la
embrionul seminţei.
Iar ovarul se va
transforma treptat în fruct iar
ovulele in seminte.

Cum florile sunt atât de

diverse şi fructele vor
diferi ca mărime, formă,
greutate, culoare.
 La început, după
fecundaţie, fructele sunt
mici, de culoare verde, în
general acre, datorită unor
substanţe pe care le
conţin.
Treptat ele cresc, se
maturizează şi iau mărimi,
forme şi culori specifice
fiecărei specii
ALCATUIREA FRUCTULUI
Fructele provin din ovarul îngroşat.
Peretele ovarului devine peretele fructului
care se numeste PERICARP(3 zone)

1.EPICARPUL(peretele extern)
2.MEZOCARPUL(patura mijlocie)
3.ENDOCARPUL(peretele intern=coaja samburelui)
 Dacă la maturitate peretele
ovarului devine tare, se va
forma un fruct uscat.
Dacă devine suculent,
bogat în substanţe de rezervă
va forma un fruct cărnos.
 TIPURI DE FRUCTE USCATE
Pastaie(fasole) cariopsa(grau) achena(floare soarelui,stejar)

Silicula(traistaciobanului)Capsula (bumbac) Samara/Disamara(ulm/frasin)

Dintre acestea, unele se pot deschide, altele nu.
Fructe uscate
– Care se deschid (fasole, măzare,bumbac,mac)
– Care nu se deschid (floarea soarelui, grâu,
porumb,stejar,alun,papadie)
 TIPURI DE FRUCTE CARNOASE
Drupa(cires,cais,prun) Baca(strugure,tomate)
Nucule(castan,nuc)

Poame(para,mar,gutui) Poliachena(capsun) Polidrupa(zmeura,mura

Fructe cărnoase
Care se deschid parţial sau total (castan, nuc)
Care nu se deschid (piersic, prun, pătlăgea rosie si vanata).
 Sunt plante la care pentru formarea fructelor, participă şi alte părţi
ale florii alături de ovar.
De exemplu la măr, receptacului se îngroaşă şi depozitează substanţe
de rezervă.
El concreşte cu ovarul, care formează fructul adevărat, cu pereţi tari,
ce înconjoară seminţele din interior

Exemple de fructe false:mar,para,gutui,zmeura,capsune,fragi

 Omul cultivă multe plante pentru fructele lor bogate în vitamine.
El le selecţionează pe cele care au fructele mai bogate în substanţe
hrănitoare şi sunt mai rezistente la boli.
 Răspândirea fructelor şi seminţelor
Plantele fac fructe pentru a proteja seminţele care se dezvoltă în
interiorul lor
Fructele ajută totodată la răspândirea seminţelor de lângă planta-
mamă
Răspândirea evită competiţia pentru lumină şi hrană din sol, între
plantele noi şi planta-mamă.
 Unele plante au fructele strâns unite cu sămânţa şi se vor răspândi
împreună: grâu, porumb.
Astfel de fructe conţin, de obicei, o sămânţă.
În majoritatea cazurilor, fructele conţin mai multe seminţe. Vom
constata că seminţele lor sunt adaptate la diferite moduri de
răspândire:
 Seminţe care se răspândesc prin deschiderea
liberă a fructului: mazăre, mac, traista ciobanului.
Fructe cu seminţe care zboară: arţar, tei, păpădie.
Aceste fructe cu seminţe sunt purtate de vânt.
 Fructe agăţătoare (castan, ciulin)
Acestea se prind cu ţepii sau cîrligele lor de blana
animalelor sau de îmbrăcămintea oamenilor.
 Seminţe rezistente
Păsările sunt foarte lacome
plăcându-le fructele cărnoase
(struguri, prune, cireşe) din care
consumă pulpa dulce. Uneori le
înghit întregi, dar sâmburii
rezistă la digestie şi sunt
eliminaţi prin excremente.
 Plantele cu flori care au
seminţele în întregime închise în fructul
lor se numesc angiosperme
(seminţe acoperite).
Sfârşit