Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Este considerată nescrisă:

a) clauza prin care s-ar interzice denunţarea unilaterala a unui contract încheiat pe durata
nedeterminată;
b) clauza prin care s-ar modifica termenul de prescripţie stabilit de lege;
c) stipulaţia conform căreia subrogaţia ar opera cu consimţământul debitorului.

2. Spre deosebire de rezoluţiune, nulitatea:

a) produce, în principiu, efecte retroactiv;


b) se aplica numai actelor cu executare succesivă;
c) este supusă altor reguli în ceea ce priveşte începutul prescripţiei extinctive.

3. Nulitatea relativă:

a) presupune o cauza ulterioară încheierii actului juridic;


b) intervine in cazul fraudei la lege;
c) poate fi confirmată şi tacit.

4. Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta:

a) este supusa altor reguli privind suspendarea prescripţiei extinctive;


b) poate fi invocată de către persoana al carei interes a fost nesocotit la momentul încheierii actului
juridic civil;
c) nu poate fi, în principiu, acoperită prin confirmare.

5. Categoria excepţiilor de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial
include, între altele:

a) conversiunea actului juridic civil;


b) cazul subdobânditorului de bună-credinţă şi cu titlu gratuit al unui drept real imobiliar,
dupa trecerea a 5 ani de la data înregistrării cererii sale de înscriere în cartea funciară;
c) cazul în care terţul subdobânditor ar putea invoca uzucapiunea.

6. Este considerată ca fiind nescrisă:

a) clauza prin care un asociat este exclus de la participarea la pierderi;


b) clauza penală stipulată pentru ruperea logodnei;
c) clauza de antihreză.

7. Asemănător rezilierii, nulitatea:

a) produce efecte numai pentru viitor, în cazul actelor juridice cu executare succesivă;
b) presupune un act juridic valabil încheiat;
c) se aplica şi contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu.
8. Nulitatea absolută:

a) are ca efect desfiinţarea întregului act juridic civil;


b) intervine în cazul fraudei la lege;
c) este întotdeauna expresă.

9. Asemanator nulităţii absolute, nulitatea relativă:

a) poate fi invocată, în principiu, şi de către instanţa din oficiu;


b) desfiinţează efectele actului juridic ce contravin normelor juridice edictate pentru încheierea
lui valabilă;
c) este imprescriptibilă extinctiv in toate cazurile în care se invocă pe cale de excepţie.

10. Conversiunea actului juridic:

a) înlătură efectele nulităţii:


b) implică refacerea actului juridic lovit de nulitate;
c) presupune validarea actului juridic prin confirmare.

11. Este lovit(ă) de nulitate absolută:

a) actul juridic încheiat în lipsa formei cerută ad validitatem;


b) testamentul reciproc;
c) căsătoria încheiată de minorul care nu a implinit vârsta de 16 ani.

12. Asemănător rezoluţiunii, nulitatea:

a) este supusă aceloraşi reguli privind începutul prescripţiei extinctive;


b) se aplică tuturor actelor juridice civile;
c) atrage ineficacitatea actului juridic.

13. Nulitatea relativă:

a) intervine în cazul cauzei ilicite, dacă aceasta este comună părţilor actulului juridic;
b) desfiinţează numai o parte a efectelor actului juridic civil;
c) poate avea drept cauză lipsa discernamântului la momentul încheierii actului juridic civil.

14. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:

a) este expres prevazută de lege;


b) nu poate fi confirmată în nicio situaţie;
c) nu poate fi invocată de către instanţă din oficiu.
15. Efectele nulităţii sunt înlăturate de:

a) principiul restitutio in integrum;


b) excepţia error communis facit ius;
c) principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.

16. Intervine nulitatea absolută în cazul:

a) neexecutării cu intenţie a obligatiei asumată prin contract;


b) partajului făcut fără participarea tuturor coproprietarilor;
c) lipsei cauzei.

17. Spre deosebire de caducitate, nulitatea:

a) presupune un act juridic valabil încheiat;


b) produce efecte numai pentru viitor;
c) presupune o cauză existenta la momentul încheierii actului juridic.

18. Nulitatea relativă:

a) intervine în cazul erorii asumate;


b) poate fi şi virtuală;
c) poate avea drept cauză nerespectarea formei cerute ad probationem.

19. Excepţia error communis facit ius:

a) nu cunoaşte nicio aplicare legală;


b) nu este aplicabilă în materie de carte funciară;
c) are că efect menţinerea unui act juridic încheiat într-o situaţie de eroare comună şi
invincibilă.

20. Nulitatea absolută:

a) intervine în cazul cauzei ilicite, dacă aceasta este comună părţilor actulului juridic;
b) desfiinţează numai o parte a efectelor actului juridic civil;
c) poate avea drept cauză eroarea care poartă asupra naturii sau obiectului contractului.
21. Nu se va putea dispune anularea contractului:

a) dacă partea al carei consimțământ a fost viciat prin manoperele frauduloase ale celeilalte părți
nu s-a aflat într-o eroare esențială;
b) dacă a fost încheiat sub imperiul unei temeri insuflată prin amenințarea cu exercițiul unui
drept facută cu scopul de a obține avantaje injuste;
c) în cazul în care faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi cunoscut cu diligențe
rezonabile.

22. La data de 20.09.2013 X îi transmite lui Y o ofertă prin care îi propune să-i transfere cu
titlu gratuit dreptul de proprietate asupra unui imobil, dacă X se va căsători cu Z până la
sfârșitul anului. La data de 23.09 2013 Y acceptă oferta prin înscris autentic însă, în aceiași
zi decedează. Moștenitorii săi transmit către X acceptarea la data de 30.09.2013. În această
situație:

a) contractul nu poate fi considerat încheiat, deoarece ofertantul nu a luat cunoștință de


acceptare înainte de decesul destinatarului;
b) contractul nu este valabil încheiat deoarece era afectat de o condiție ce depindea și de voința
lui X;
c) contractul ar fi lovit de nulitate dacă oferta nu a fost întocmită în formă autentică.

Conform art. 1187 din Codul Civil atât oferta cât și acceptarea ofertei trebuie să fie făcute în
formă autentică.

23. La data de 03.01.2012 V cumpără un imobil de la A, în contract stabilindu-se ca prețul de


500.000 lei să fie achitat până la data de 12.07.2012. Ulterior V refuză plata prețului
arătând ca el a cumparat imobilul în considerarea faptului că se astepta ca în zona acestuia
să fie realizat un amplu proiect imobiliar ceea ce ar fi determinat creșterea valorii
imobilului achiziționat, însă ulterior a aflat că respectivul proiect nu va mai fi realizat,
situație în care nu poate fi ținut la plata prețului în cuantumul stabilit. A îl notifica pe V la
data de 23.08.2012, solicitându-i ca în termen de 3 luni de la notificare fie să confirme
actul, fie să exercite acțiunea în anulare. La data de 11.12.2012 V se adresează instanței
solicitând anularea contractului de vânzare dintre el și A pe motiv că s-a aflat într-o eroare
esențială la încheierea acestuia. Instanța:

a) va respinge cererea de chemare în judecată apreciind ca V este decazut din dreptul de a


cere anularea contractului;
b) va respinge cererea de chemare în judecată apreciind că nu există cauza de
nulitate;
c) va admite cererea de chemare în judecată.

Nu este eroare esentiala, era un risc care trebuia sa fie asumat.


In acest caz va interveni rezoluțiunea. Întrucât contractul a fost încheiat în mod valabil nu
putem vorbi de nulitate, iar A poate solicita executarea silită a obligației, și anume plata
prețului.

24. B donează soției sale, F, un imobil, stabilind în sarcina acesteia obligația de a plăti lunar o
anumită sumă de bani către M, fiica lui B dintr-o altă căsătorie, până la împlinirea de către
aceasta a varstei de 22 de ani. Ulterior căsătoria dintre B și F este declarată nulă datorită
existenței unei relații de rudenie pe care nici unul dintre ei nu o cunoscuseră anterior. După
moartea lui B, F a încetat să mai platească către M suma convenită în donație. La doi ani
de la decesul tatălui său M, unicul moștenitor al lui B, decide să formuleze o acțiune
împotriva lui F. M va putea cere:

a) revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii, respectiv încetarea plăților lunare


către ea;
b) declararea nulității relative a donației, ca o consecință a declarării nulitații căsătoriei
dintre B și F;
c) revizuirea sarcinii motivat de faptul că, din cauza crizei economice intervenite după
decesul tatălui său, suma pe care ar fi trebuit să o primească lunar a devenit
neîndestulătoare pentru asigurarea unor condiții de viață normală.

În acest caz intervine revocarea donației din cauza neexecutării sarcinii, deorece faptul că
căsătoria lor a devenit nulă nu afectează cu nimic obligației lui F de a plăti lui M suma de
bani stabilită până la împlinirea vârstei de 22 de ani.

25. X vinde catre Y, la data de 02.04.2012, un autoturism de epoca in schimbul sumei de


100.000 euro. Chemat in judecata pentru a fi obligat la plata pretului, Y se apara invocand
nulitatea vanzarii pentru leziune. Pornind de la această situație se poate reține că:

a) X va putea inlatura apararile lui Y invocand prescriptia extinctiva daca


intampinarea prin care Y invoca exceptia de nulitate a fost formulata la data de
08.09.2013;
b) leziunea ar putea fi retinuta in conditiile in care la data vanzarii valoarea autoturismului
era de 47.000 euro, iar la momentul formularii intampinarii valoarea acestuia este de
55.000 euro;
c) Y s-ar fi putut apara invocand nulitatea vanzarii pentru lipsa calitatii de proprietar a lui
X in ipoteza in care acesta din urma ar fi dobandit proprietatea asupra autoturismului, prin
cumparare de la adevaratul proprietar, in termen de 10 zile de la predarea autoturismului
catre Y.
Prescripția extinctiva pentru leziune (1 an).