1.

X, in varsta de 17 ani, pretinzand ca este major, incheie un contract cu Y prin care ii

vinde acestuia din urma un telefon mobil in schimbul unui pret de 1.200 lei. Cu pretul
obtinut X isi achita o datorie in valoare de 200 lei, isi cumpara un alt telefon in
valoare de 600 lei, si achita suma de 300 lei pentru o cina la restaurant la care si-a
invitat cativa prieteni, ramanand cu suma de 100 lei. Ulterior este solicitata anularea
contractului pentru lipsa capacitatii depline de exercitiu a vanzatorului si restituirea
prestatiilor executate de parti. Instanta:

a) Va respinge cererea pentru anularea contractului retinand savarsirea de

catre minor a unui delict civil prin declaratia ca este capabil sa contracteze si
considerand ca mentinerea actului ca valabil este cea mai potrivita forma de
reparare a prejudiciului ce ar fi fost cauzat lui Y;
b) Va dispune anularea contractului, obligandu-l pe Y sa restituie telefonul, iar pe X
sa-i plateasca lui Y suma de 900 lei.
c) Va dispune anularea contractului, obligandu-l pe Y sa restituie telefonul, iar pe X
sa-i plateasca lui Y suma de 1.200 lei, daca va stabili ca X, cu intentia de a face
restituirea imposibila, a risipit o parte din pretul obtinut.

Având în vedere principiul răspunderii civile delictuale (faptul că X a folosit

manopere dolosive pentru a crea aparența înșelătoare că este major), instanța va
respinge acțiunea în anularea contractului, evitându-se astfel prejudicierea
cocontractantului. Astfel, actul lovit de nulitate va fi menținut, întrucât reprezintă cea
mai bună reparare a prejudiciului.

2. Nulitatea relativă:
a) poate fi invocată, în principiu, de către instanţă din oficiu;
b) poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită;
c) având drept cauză leziunea este prescriptibilă extinctiv si în cazul în
care se invocă pe cale de excepţie.

3. Conversiunea actului juridic:

a) nu se bucura de o consacrare legala:
b) nu implică un nou acord de voinţă al parţilor actului juridic lovit de nulitate;
c) nu va putea opera daca nulitatea actului initial este determinata de lipsa formei
ad validitatem.

4. Spre deosebire de reziliere, nulitatea:

a) produce efecte şi pentru trecut chiar şi în cazul actelor juridice cu
executare succesivă;
b) presupune o cauza ulterioară momentului încheierii actului juridic;
c) se aplica şi contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu.
 5. Intre X si Y se incheie un contract de tranzactie pentru a solutiona conflictul ivit
intre parti in legatura cu un contract de vanzare intervenit anterior intre ele, in care X
avea calitatea de vanzator,+

a) X va putea solicita anularea tranzactiei daca va dovedi ca vanzarea era anulabila

pentru vicierea consimtamantului sau prin leziune pe care a descoperit-o ulterior
incheierii tranzactiei;
art.1224 privind Inadmisibilitatea leziunii

b) Tranzactia va fi nula daca vanzarea nu a fost incheiata in forma autentica, fiind,

insa, precedata de incheierea unui antecontract in care partile prevazusera
incheierea vanzarii in forma autentica;
art. 2274 privind tranzacția asupra unui act nul

c) Y nu va putea solicita nulitatea tranzactiei invocand descoperirea ulterioara a

unor inscrisuri ascunse de X si care ar fi putut influenta continutul tranzactiei;
Art. 2276 privind înscrisurile necunoscute.

La această întrebare consider ca niciun răspuns nu este corect.

6. Starea de necesitate:

a) Reprezinta o cauza de nulitate absoluta a unui contract daca partea aflata sub
imperiul sau a consimtit la incheierea acestuia in conditii vadit dezavantajoase
pentru ea;

b) Poate fi invocata drept cauza de nulitate relativa a unui contract incheiat de o

parte aflata sub imperiul sau daca dovedeste ca partea cealalta a profitat de
aceasta imprejurare;

c) Nu poate avea nicio influenta in ceea ce priveste valablitatea contractului incheiat

sub imperiul sau.

7. T vinde catre M, colectionar de arta, la data de 01.04.2013, un tablou al unui pictor

celebru in schimbul sumei de 90.000 euro. Chemat in judecata pentru a fi obligat la plata
pretului, M formuleaza, la data de 08.05.2014, intampinare prin care se apara invocand
nulitatea contractului pentru leziune aratand ca la data vanzarii valoarea tabloului era de
41.000 euro, vanzatorul profitand de faptul ca M nu cunostea acest aspect. Instanta:
a) Va inlatura apararile lui M vizand leziunea invocand din oficiu prescriptia extinctiva
si ca neintemeiate pe cele vizand lipsa calitatii de proprietar a vanzatorului si, in
consecinta, va admite cererea de chemare in judecata;
b) Va inlatura ca neintemeiate toate apararile lui M si va admite actiunea;
c) Va respinge cererea de chemare in judecata retinand nulitatea contractului pentru
leziune.
Având în vedere că M este colecționar de artă, acesta nu poate invoca faptul că la data
vânzării tabloului T a profitat de faptul că M nu cunoștea valoarea tabloului, deoarece fiind
colecționar de artă se presupune că ai habar de valoarea unui tablou.

8. Este lovit de nulitate absoluta:

a) contractul prin care mandatarul cumpara bunul pe care era insarcinat sa il vanda;
b) contractul prin care judecatorul, coproprietar asupra unui bun fata de care s-a
formulat o actiune in revendicare, cumpara cote-parti ale celorlalti coproprietari;
c) contractul de donatie incheiat cu conditia inceperii unei relatii de concubinaj
intre parti.

9. Este supusă prescripţiei extinctive:

a) acţiunea în grăniţuire;
b) acţiunea confesorie prin care se urmareşte apărarea unui drept de abitaţie;
c) acţiunea negatorie.

10. Constituie o excepţie de la principiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale:

a) acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de soţul mamei;
b) acţiunea în stabilirea paternităţii, exercitată de către copil;
c) acţiunea în repararea nepatrimonială a unui prejudiciu moral.