UNIVERSITATEA TEHNICA DE

CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

SMOGUL REDUCATOR DE TIP

LONDONEZ

STUDENT: MARES IONUT GEORGIAN

ANUL III, GR 6 IC

1
Contents
1. CE ESTE SMOGUL? ...................................................................................................................... 3
2. COMPONENTA SMOGULUI ....................................................................................................... 4
3. CAUZELE APARITIEI SMOGULUI REDUCATOR ................................................................... 4
4. EFECTELE SMOGULUI REDUCATOR ...................................................................................... 5
5. CONCLUZII ................................................................................................................................... 6
6. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 7

2
Smogul londonez de tip reducator

1. CE ESTE SMOGUL?

Smogul este un tip de poluare a aerului, un cuvant format in limba engleza din
smoke=fum si fog=ceata. Termenul a fost introdus de Dr. Henry Antoine Des Voeux in
lucrarea sa din 1905 “Fog and Smoke,” pentru o reuniune a membrilor Congresului de
Sanatate Publica, „Public Health Congress”. Practic anunta un nou tip de ceata deasupra
Londrei si faptul ca acest tip de ceata, numit smog, afecteaza sanatatea oamenilor.

Smogul- ceata albastruie, toxica, rezultata în urma reactiilor chimice dintre razele solare
catalizatoare, ozon si hidrocarburile nesaturate din atmosfera, în conditii de caldura excesiva
si umiditate stationara provenite în urma arderii petrolului si a altor combustibili organici.
Smogul provoaca la om si la animale iritatia mucoaselor, leziuni si arsuri ale frunzelor
plantelor si stagnare în formarea clorofilei. Sunt doua tipuri de smog: londonez sau reducator
si californian sau oxidant.

Smogul clasic este rezultatul arderii carbunilor si este un amestec de fum si dioxid de sulf.

Fumul clasic generat de arderea carbunilor a fost completat in mod nefericit in timp de alte
tipuri generate din arderea combustibililor lichizi si gazosi. Are un caracter local dar datorita
curentilor de aer poate fi transportat la mari distante. Este format din gaze arse (oxidate) si
nearse, particule, oxizi, resturi organice.

Ceata este un fenomen natural reprezentand suspensia in atmosfera joasa (troposfera, la

suprafata pamantului) a unor picaturi, vapori de apa si chiar cristale fine de gheata. Ceata este
un nor in contact cu pamantul. Se formeaza cand vaporii de apa din atmosfera intra in contact
cu pamantul, in urma scaderii temperaturii. Are o umiditate relativa de 100%, deci o
atmosfera saturata. Caracteristicile principale sunt umiditatea si vizibilitatea. Ceata se poate
forma si in conditii de umiditate mai redusa. Densitatea si opacitatea cetei e data de
compozitie, de conditiile climatice, de faza zilei si caldura solara. In prezenta factorilor care
genereaza condensul (particule de praf, aerosoli, gaze arse), ceata poate precipita sub forma
de burnita.

3
 2. COMPONENTA SMOGULUI
Caracterul extrem de nociv asupra vietii este dat de continutul smogului. Compusii
descrisi aici se combina cu vaporii de apa si au efecte mult amplificate.

Particulele materiale sunt solide si lichide in aer. Prezenta lor in aer depinde de vreme,
anotimpuri, activitatea pamantului si activitatea umana. Particulele emise de motoarele cu
ardere interna (auto) au diametrul sub 2,5 microni. Celelalte cu diametrul pana in 10 microni
sunt emise din activitatea curenta, trafic auto, operatiuni de constructii, lucrari terenuri.

Ozonul ( molecula cu 3 atomi de oxigen O3 ) apare in urma reactiei fotochimice datorata

razelor soarelui dintre dioxidul de azot si hidrocarbonatii din materiile organice.

Oxizii de azot (NO, NO2), apar in urma arderii combustibililor ca un produs de oxidare al
azotului. Principalul furnizor este traficul auto-motoarele. Concentratia cea mai mare apare in
aglomeratiile urbane. Alt furnizor major este industria in care se ard combustibili. Dioxidul de
azot este considerat cel mai toxic. Acizii azotului se formeaza la contactul moleculelor de
oxid de azot cu apa. Cand intalneste compusi organici volatili, dioxidul de azot determina
aparitia ozonului, factor de prima importanta in smog.

Dioxidul de sulf apare din arderea combustibililor (in special arderea carbunilor) dar si din
procesarea acidului sulfuric , industrializarea celulozei, siderurgie. Este solubil in apa si poate
forma molecule de acid sulfuric. Efectele dioxidului de sulf sunt amplificate intr-un mediu de
vapori de apa si alte particule poluante, apare asa numitul efect cocktail .

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic emis ca urmare a arderii combustibililor.
Se formeaza prin oxidarea compusilor organici. In aglomeratiile urbane, principalul
“furnizor” de monoxid de carbon sunt automobilele.

Metale-sub forma de particule, pulberi, apar in urma arderilor industriale si casnice (auto),
a procesarilor industriale si a incinerarii gropilor de gunoi.

3. CAUZELE APARITIEI SMOGULUI REDUCATOR

- Smogul reducator apare datorita existentei in aer a dioxidului de sulf in conditii de
izolare adica fara curenti de aer importanti.
- Dezvoltarea industriala: industria este cel mai mare consumator de energie, ceea ce duce la
aparitia unui numar mare de termocentrale ce isi realizeaza activitatea prin consum din ce in
ce mai mare de petrol,carbune si gaze;
- Automobilele: numarul lor este in crestere- degaja o cantitate mare de gaze de esapament;
- Incendiile: mai ales cele realizate in aer liber elibereaza substante nocive;

4
 - Aglomeratiile urbane care duc la consumuri energetice marite pe suparafata redusa. Arderea
deseurilor casnice.

4. EFECTELE SMOGULUI REDUCATOR

Dezechilibrul mediului provoaca dezechilibrul sanatatii omului

Componentele smogului au efecte nocive asupra sanatatii si mediului:

- Ceata alburie scade rezistenta organismului si creste mortalitatea la copiii si batranii

cu afectiuni pulmonare si cardiovasculare.
- Particulele provoaca alergii, inflamatii si au efecte cancerigene
- Ozonul poate penetra stratul epitelial si oxida aminoacizi si acizi grasi. Aceste reactii produc
radicali liberi care afecteaza enzimele, structura proteinelor si acizii grasi
- Iritarea si infectarea organelor sistemului respirator
- Impiedica transportul oxigenului prin sange
- Provoaca dureri de cap. S-au inregistrat deccese din cauza intoxicatiei cu dioxid de carbon

Londra 1952

Marele smog din Londra a durat intre 5 decembrie si 9 decembrie 1952. Aceasta
catastrofa a cauzat sau a dus la moartea a mii de oameni si a creat o puternica miscare pentru
protectia mediului.

Incalzirea locuintelor in Londra era pe baza de carbuni. In 5 decembrie o ceata rece s-a
lasat asupra Londrei. Din cauza frigului, tot mai multe locuinte au fost incalzite prin arderea
carbunilor.

A aparut un fenomen de inversiune meteo, astfel in loc sa scada temperatura cu

inaltimea s-a ajuns in situatia la sol sa fie mai rece. Gazele rezultatea din arderea carbunilor au
format impreuna cu ceata un strat de smog deasupra solului. Concentratia poluantilor a
crescurt foarte mult. Smogul a devenit extrem de toxic si de opac, impiedicand vizibilitatea la
cativa metri. In zilele ce au urmat au intervenit decese in masa; peste 4000, in special cei cu
afectiuni respiratorii, batranii, copii. In total, in saptamanile si lunile ca au urmat, peste 12000
de oameni au murit ca urmare a hipoxiei (reducerea nivelului oxigenului sub limitele normale
in tesuturi) a bronhopneumoniilor.

5
 Londra 1991

Intre 12 si 15 decembrie 1991 o masa de aer rece incarcata cu fum si particule s-au asezat
deasupra Londrei. Acest smog a cauzat peste 160 de decese, in principal prin afectiuni
cardiovasculare si respiratorii grave. Nu se stiu insa efectele pe termen lung.

5. CONCLUZII
In concluzie ,smogul reducator are consecinte deosebit de grave, producand uneori mari
pierderi materiale si de vieti omenesti

O consecință a accidentului din Londra din anul 1952 a fost adoptarea, în 1956, a legii Aer
Curat ("Clean Air Act"), care avea ca obiectiv reducerea poluării atmosferice în marile orașe
britanice. Astfel, industria a fost mutată la periferia Londrei și a început să se renunțe la
încălzirea individuală pe bază de cărbuni a locuințelor

6
6. BIBLIOGRAFIE
1. GAVRILESCU Elena (2007). Surse de poluare si agenti poluanti ai mediului.
Editura Sitech. Craiova ;
2. Ionac Nicoleta, Sterie CIULACHE (2001). Evaluarea expunerii umane la
actiunea poluantilor atmosferici, “Comunicari de Geografie”, vol. V, Editura
Universitatii din Bucuresti;

3. ROJANSCHI V., BRAN, F., DIACONU, Gh. ‐ Protecția şi Ingineria Mediului,

editura economica, 1997;
4. Internet.

7
8