Sunteți pe pagina 1din 53

continuare

z
ELEMENTE DE
BAZĂ
ÎN IMAGISTICA
MEDICALĂ
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Explorarea imagistică a aparatului renal comportă manopere


specifice poziţiei anatomice şi, evident, o pregătire prealabilă
specifică a pacienţilor.
§ Pregătirea pacienţilor presupune regim alimentar special cu
excluderea alimentelor cu potenţial gazogen şi asocierea
medicaţiei care are drept scop reducerea cantităţii de gaze din
tubul digestiv responsabile de artefacte pe imaginile preluate.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Suita explorărilor imagistice pentru aparatul renal se derulează


prin respectarea, cel puţin teoretic, a unui algoritm specific, care
are în vedere un diagnostic eficient şi, în paralel, evitarea
iradierii nejustificate.

§ Măsurile de radioprotecţie sunt cele generale şi, cu câteva


excepţii, specifice aparatului renal.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Radiografia reno – vezicală simplă are drept scop vizualizarea


eventualilor calculi pe traiect renal cu localizări variabile.

§ Pregătirea pacientuli este esenţială, evitarea artefactelor scutind


repetarea examinării sau erori de diagnostic.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Poziţionarea pacientului, diafragmarea optimă şi alegerea


regimurilor optime sunt obligatorii.

§ Semnul de dreapta este obligatoriu.

§ Protecţia gonadelor este efectuată prin dispozitive specifice care


au drept scop protecţia, pe de – o parte, şi posibilitatea de
vizualiza zona,pe de altă parte, în sensul protecţiei ţintite.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Prin specificul situaţiei anatomice şi prin patologia specifică


investigarea renală are şi manopere speciale.

§ Cistografia în cele 2 secvenţe, cea în repleţie şi cea micţională,


precum şi urografia intra - venoasă sunt explorări speciale
practicate în evaluarea patologiei renale.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Substanţele de contrast utilizate în explorările renale sunt, în


prezent, substanţe iodate nonionice, de producţie diferită,
funcţie de firma producătoare, cu caracteristici apropiate din
punct de vedere al beneficiului de diagnostic şi a confortului
pacientului.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Calea de administrare este diferită, funcţie de examenul dorit, în


sensul că administrarea pentru examenul cistografic este pe
cale retrogradă, prin introducere intra – vezicală a substanţei de
contrast în diluţie, pe sondă, evident sterilă, proporţională cu
greutatea pacientului şi a capacităţii vezicale maxime, estimate
anterior examinării.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Calea intra – venoasă de administrare a contrastului este


utilizată în practicarea examenului urografic, examen care se
derulează prin preluarea de imagini cu o topică în timp stabilită
prealabil, funcţie de necesităţile diagnostice.

§ Cantitatea de SC administrată este corelată cu vârsta şi talia


pacientului, funcţie de indicaţiile firmei producătoare.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Riscurile utilizării acestor substanţe sunt aceleaşi ca acelea


legate de injectarea unei substanţe în maniera intra – venoasă
şi, în plus, sunt în corelaţie cu reacţiile alergice ale fiecărui
organism în parte la IOD, substanţa activă a contrastului.
§ Riscurile sunt net diminuate de actuala formulă a produselor de
contrast, respectiv maniera nonionică şi nu de neglijat de măsuri
de reducere a reactivităţii organismului.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Examenul are drept scop diagnostic evaluarea modificărilor


morfologice ale tractului urinar şi, în paralel, aprecierea
funcţionalităţii renale.

§ Funcţie de scopul diagnostic examenul este condus de maniera


preluării de imagini rapide după injectarea contrastului, asa
numita UIV minutată, cu secvenţe din minut în minut după inj.
SC în primele 5 minute.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Dacă se doreşte aprecierea modificărilor morfologice secvenţele


precoce pot fi evitate, scopul fiind reducerea iradierii cu acelaşi
beneficiu de diagnostic.

§ De obicei, fiecare laborator de imagistică are o anumită manieră


de explorare, legată de timpii urografici, timpi stabiliţi în baza
experienţei dobândite în timp şi care nu prejudiciază valoarea
diagnosticului.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL
§ Prelungirea, chiar şi până la 24 ore de la inj. SC este
recomandată atunci când se impune evaluarea tardiva

§ nu de puţine ori reluarea examinării cu toate riscurile acestuia

§ Prelungirea examinării este impusă de medicul radiolog,


obligatorie fiind evaluarea fiecărei secvenţe, în momentul
efectuării acestei şi nu la finele examenului.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Pregătirea pacientului este identică cu ce de la aparatul digestiv


şi are drept scop înlăturarea artefactelor.

§ Poziţionarea pacientului cât şi măsurile de radioprotecţie se


impun, în sensul că, măcar la primele secvenţe urografice zona
pelvină trebuie protejată în totalitate, dispozitivele de protecţie a
gonadelor fiind utilizate pe secvenţele tadive.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ În explorarea patologiei renale se practică şi examene speciale,


examene la care măsurile de radioprotecţie sunt aceleaşi cu
cele amintite, la care se adaugă protecţia suplimentară a
gonadelor şi a altor regiuni ale corpului pacientului ce nu
necesită iradiere inutilă (trunchi, glandă tiroidă) zone care, de
altfel, trebuie protejate în mod special.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Arhivarea examenelor este obligatorie, în manierele proprii fiecărui


serviciu de radiologie, dar păstrarea în serviciu se impune datorită
faptului că, de obicei, este utilă pentru monitorizarea cazuisticii în
timp, eventualele evoluţii ulterioare ale cazului putând fi urmărite.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Confidenţialitatea este o condiţie impusă, arhivarea cazuisticii


fiind utilă pacientului şi cu implicaţii ştiinţifice, atunci când se
impune.
§ Indiferent de maniera de arhivare, dosarul imagistic al
pacientului se utilizează de către pacient sau de aparţinătorii
acestuia, sau constituie obiectul studiilor stiinţifice când este
cazul.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Prelucrarea filmelor respectă principiile amintite anterior,


prelucrarea automată fiind, evident, de preferat.

§ Achiziţia digitală de imagini, acolo unde este posibilă, este


preferată, de ea fiind legată şi arhivarea şi manipularea facilă a
imaginilor.
z
IMAGISTICA APARATULUI
RENAL

§ Varianta de prelucrare automată a filmelor presupune arhivarea


clasică de care am amintit anterior, respectiv stocarea dosarelor
în arhivă.

§ Preluarea digitală are avantajele spaţiilor reduse de arhivare


precum şi durata net prelungită de persistenţă a suportului pe
care acestea sunt stocate.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Explorarea imagistică a scheletului comportă disocierea


scopurilor pentru care examinarea este practicată, în sensul că
scheletul, în ansamblul său, sau părţi ale acestuia sunt supuse
examinării radiologice atât în traumatologie cât şi în aprecierea
diferitelor afecţiuni congenitale sau degenerative.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Explorarea imagistică în ortopedie, respectiv, aprecierea


leziunilor post–traumatice, respectă reguli stricte, obligatorii în
toate serviciile de radiologie.
§ Realizarea de cel puţin 2 incidenţe, de obicei cea de faţă şi cea
de profil, este una din condiţiile care trebuie realizate.
§ Prinderea pe secvența radiologică a articulațiilor vecine zonei cu
suspiciune de fractură este obligatorie.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Radiografia este de elecţie a examinărilor imagistice ale


scheletului.

§ Se folosesc clişee adecvate la talia pacientului şi a segmentului


din corp care trebuie examinat.

§ Poziţionarea pacientului este adecvată segmentelor din corp


care sunt supuse radiografierii.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Pregătirea pacientului se realizează prin scoaterea din câmpul


de expus a corpurilor radioopace ce pot induce artefacte.

§ Poziționarea se realizează prin aşezarea pacientului cât mai


confortabil cu zona afectată în câmpul echipamentului
radiologic.

§ Colimarea câmpului optim este obligatorie cu excluderea din


câmp şi protejarea specifică a zonelor considerate sănătoase.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Regimurile electrice sunt diferenţiate, funcţie de regiunea de


radiografiat, de incidenţa utilizată şi de indicaţiile tehnice
specifice fiecărui echipament radiologic.
§ Utilizarea sistemului modern telecomandat, respectiv
comunicarea cu pacientul prin interfon şi supravegherea
acestuia pe parcursul efectuării examenului radiologic, aduce un
plus de eficienţă actului radiologic şi reduce iradierea
personalului din serviciile radiologice.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Se lucrează, de obicei, pe filme, deoarece chiar dacă dotarea


serviciilor de radiologie oferă şi posibilitatea achiziţiilor digitale,
traseul pacientului după efectuarea examenului radiologic
urmează, dacă este cazul, filiera - sală de reducere a fracturii şi
instituirea imobilizării sau, uneori, sala de operaţie în vederea
reducerii focarului de fractură, imaginile însoţind de regulă
pacientul pe traseul amintit.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Monitorizarea pacientului presupune efectuarea de examene


radiologice şi după reducerea fracturii şi instituirea aparatului
gipsat.

§ Evident că regimurile alese la controlul radiologic vor fi mai


ridicate, datorită densităţii aparatului gipsat, focalizarea şi
măsurile de radio – protecţie fiind obligatorii.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Cele 2 incidenţe obligatorii în


caz de fractură, utile reducerii
focarului, prin posibilitatea
aprecierii deviaţiilor axiale ale
segmentelor osoase
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Părţi ale scheletului constituie obiectul radiografierii în cazul


altor afecţiuni care au implicaţie, prin afecţiunea respectivă
asupra osului.

§ În aceste situaţii se încearcă restricţionarea iradierii numai la


segmentele sugestive pentru diagnosticul pozitiv.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI
z
IMAGISTICA SCHELETULUI
z
IMAGISTICA SCHELETULUI
z
IMAGISTICA SCHELETULUI
z
IMAGISTICA SCHELETULUI
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Protecţia pacientului este supusă aceloraşi reguli cunoscute şi


amintite anterior, dispozitivele de protecţie fiind cele cu care sunt
dotate echipamentele radiologice, conform normelor de
securitate radiologică în vigoare.
§ Existenţa dispozitivelor în serviciile de radiologie obligă la
folosirea acestora în mod corect şi eficient.
§ Marcarea părţii drepte este obligatorie.
z
IMAGISTICA SCHELETULUI

§ Prelucrarea filmelor se face în maniera amintită anterior, funcţie


de maniera de lucru a fiecărui serviciu de radiologie, de obicei
automat cu arhivare clasică a clişeelor.

§ Achiziţia digitală poate fi utilizată în cazurile în care explorarea


radiologică are alt obiectiv decât depistarea focarelor de
fractură.

§ Arhivarea acestor imagini se face pe suport magnetic.


z
IMAGISTICA ÎN ORL ŞI
STOMATOLOGIE

§ Incidenţele specifice sferei ORL sunt apanajul serviciilor


radiologice care colaborează cu secţiile ORL şi sunt ţintite pe
patologia specifică.
§ Metodologia de execuţie a incidenţelor este supusă regulilor de
poziţionare şi centrare pe regiunile dorite.
§ Fixarea câmpului obtim şi utilizarea diafragmării specifice se
asociază cu utilizarea de regimurile electrice adecvate.
z
IMAGISTICA ÎN ORL ŞI
STOMATOLOGIE

§ În patologia stomatologică se utilizează echipamente speciale


care au ca scop vizualizarea strictă a danturii.

§ Filmele sunt de dimensiuni adecvate iar prelucrarea este


adaptată acestor dimensiuni.

§ Se mai practică examinarea globală prin folosirea unei incidenţe


speciale prin care se vizualizează întregul ansamblu dentar.
z
IMAGISTICA ÎN ORL ŞI
STOMATOLOGIE

§ Arhivarea clişeelor se face, în mod deosebit pentru


monitorizarea patologiei de moment şi nu în ultimul rând pentru
amprenta dentară individuală, tot mai des utilizată şi la noi.

§ De obicei, clişeul însoţeşte pacientul la medicul stomatolog,


unde se face şi arhivarea.
z

IMAGISTICA CT

§ Nu vom intra în amănune de ordin tehnic legate de examenul


CT, ele făcând obiectul prezentărilor anterioare.
§ Vom aminti câteva aspecte legate de radio – protecţia din cursul
examinărilor CT, examenul fiind un examen iradiant şi cu costuri
ridicate.
§ Indicaţia examenului trebuie făcută cu discernământ şi după
epuizarea celorlalte maniere inagistice de examinare.
z

IMAGISTICA CT

§ Ca oricare examen imagistic ce are ca suport utilizarea


radiaţiilor, examenul CT obligă la măsurile de radio – protecţie
impuse de legislaţia în vigoare.

§ Arhivarea imagisticii CT este supusă standardelor de arhivare


digitală, tehnologia modernă oferind posibilitatea de arhivare pe
folii, CD – uri.
z

IMAGISTICA CT

§ Examinarea se poate face nativ sau cu SC cu cale de


administrare i.v., substanţele fiind cele amintite anterior,
cantitatea administrată fiind recomandată de examinator, viteza
introducerii fiind standardizată, prin utilizarea injectomatelor.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ Evidenţa primară în serviciile de imagistică este obligatorie,


aceasta având valoare medico – legală.
§ Aceasta presupune inmatricularea datelor din FO ale
pacientului, tipul de examen efectuat şi de cine a fost
recomandat, datele fiind înseriate în registrul unic sau în
registrul fiecărui aparat.
§ Recomandarea este obligatoriu a fi făcută de către un medic iar
examenul trebuie avizat de medicul radiolog.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ În prezent, serviciile de radiologie tind să fie concepute şi dotate


cu sisteme tele – comandate şi interfonie, sisteme utile celor
care efectuează examenele.

§ Dotarea cu sisteme de developat automate este, de asemenea


un sprijin pentru colectivul din serviciu, şi pentru standardizarea
manoperelor de lucru.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ Mijloacele de radioprotecţie sunt, de obicei, în dotarea serviciilor,


fiind oferite de către firma care a produs şi instalat
echipamentele radiologice, şi sunt conforme legislaţiei în
vigoare.

§ Dotările şi amplasarea aparaturii sunt, de altfel expertizate şi


evaluate în momentul solicitării Autorizaţiei de Funcţionare
pentru echipamentul radiologic respectiv.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ Arhivarea documentelor este stipulată prin lege şi constituie


obligaţie cu caracter medico – legal.
§ Maniera de arhivare aparţine fiecărui serviciu şi ţine de dotarea
acestuia.
§ Diversele grade de dotare pot servi şi la o arhivare centralizată,
în sensul că imaginile se pot arhiva la FO electronică a
pacientului, atunci când există posibilitatea exportului de imagini
în sisteme electronice.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ Sistemele digitale pot fi utile în lansarea în sistemele intra –


spitaliceşti a imaginilor radiologice care pot fi accesate în tot
sistemul.

§ Posibilităţile tehologiei moderne se pot regăsi şi în trimiterea de


imagini la distanţă, situaţie în care dotarea cu sisteme de
achiziţie digitală de imagini este obligatorie.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ Nu în ultimul rând trebuie ştiut că serviciile de imagistică sunt


mari consumatoare de resurse şi de aceea discernământul celor
care solcită prestaţii imagistice trebuie să fie stâns legat de
maniera de supraveghere şi acceptare a examenelor efectuate
de cel care prestează serviciul respectiv.
z
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE
IMAGISTICĂ MEDICALĂ

§ Obligaţia celor care activează în unităţile radiologice este şi


aceea de reduce, pe cât posibil, iradierea populaţiei, şi dacă
aceasta poate fi facută şi cu ajutorul lor, prin acţiunile lor şi prin
modul lor de lucru înseamnă că activitatea lor de zi cu zi a dat
roade.