Guvernul

româniei

UNIVERSITATEA “BABEŞ BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
Specializarea: Contabilitate și informatică de gestiune (CIG)

Evoluțiile bugetului general al statului la nivelul U.E.

Student: Irina Eliza Alexandru

Specializarea: CIG, ID, AN III, gr. I

Cluj-Napoca
Anul universitar 2019 – 2020
Pagina 4
 Guvernul
româniei

1. Bugetul anual al UE stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pentru un an. Acesta asigură finanțarea programelor și politicilor UE în
conformitate cu prioritățile politice și obligațiile legale ale UE. Bugetele anuale trebuie să se încadreze în limitele cheltuielilor stabilite în  cadrul financiar multianual. De
obicei, UE își stabilește bugetul anual la un nivel mai redus, pentru a putea face față, dacă este necesar, cheltuielilor neprevăzute.

Bugetul anual garantează totodată faptul că UE primește veniturile necesare pentru finanțarea cheltuielilor sale. Bugetul anual al UE trebuie să asigure echilibrul între
venituri și cheltuieli.

Bugetul anual al UE este hotărât de Consiliu și Parlamentul European, de pe poziții egale. Proiectul de buget este propus de Comisie.

1. Consiliul și Parlamentul European au puteri de decizie egale. Mai întâi, Consiliul își adoptă poziția privind proiectul de buget anual al UE. Parlamentul European poate
adopta apoi amendamente la poziția Consiliului. Dacă pozițiile lor sunt divergente, se convoacă un comitet de conciliere pentru a se ajunge la un compromis în termen de
trei săptămâni.

2. După obținerea unui acord, Consiliul și Parlamentul European au la dispoziție 14 zile pentru a-l aproba în mod formal.

3. Dacă Consiliul și Parlamentul European nu ajung la un acord, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget anual.

4. Dacă totuși bugetul anual nu se adoptă până la începutul anului la care se referă, se aplică sistemul doisprezecimilor provizorii. Această înseamnă că numai o sumă
echivalentă cu cel mult o doisprezecime din creditele incluse în bugetul pentru anul anterior sau în proiectul de buget propus de Comisie, și anume cea mai mică dintre
acestea, poate fi cheltuită în fiecare lună pentru oricare capitol din buget.

Procedura adoptării bugetului este prevăzută la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. 1

Cum este rectificat bugetul U.E.:

1
https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:9e8d52e1-2c70-11e6-b497-01aa75ed71a1.0020.01/DOC_3&format=PDF
Pagina 5
 Guvernul
româniei

Consiliul poate rectifica, împreună cu Parlamentul European, bugetul anual adoptat. Pentru aceasta, Comisia propune un proiect de buget rectificativ, care este adoptat
conform aceleiași proceduri aplicate bugetului anual.

Motivele rectificării bugetului U.E.:

Bugetul anual poate fi rectificat, de exemplu dacă sunt necesare mijloace suplimentare pentru a satisface nevoi neprevăzute, cum ar fi pentru a face față consecințelor
unei catastrofe naturale dintr-un stat membru. Bugetele rectificative sunt adoptate la rândul lor pentru a încorpora excedentul bugetar din anul precedent sau pentru a
ajusta estimările privind părțile de venituri din diferitele tipuri de resurse proprii.

Cum este executat bugetul U.E.:

Bugetul UE este executat în principal de Comisia Europeană și de statele membre ale UE.
Statele membre execută circa trei sferturi din bugetul UE.

2. Bugetul de stat al României (sau bugetul public) este un document, un plan sau o balanță în care se prevăd sumele de bani strânse la dispoziția statului, surse de
proveniență a acestora precum și direcțiile lor de utilizare. 2 Bugetul de stat, este o componentă de bază a bugetului general consolidat și a finanțelor publice în general.
Termenul de buget își are originea în limba latina desemnând un sac cu bani, fiind regăsit cu același sens si în limba franceză, semnificând sau ca pungă sau cufar în care
se păstrau obiecte personale sau banii atunci când intreprindea o călatorie. Definirea juridică a bugetului este intâlnită în România, pentru prima dată, în anul 1929, odata
cu adoptarea Legii asupra contabilității publice și asupra controlului bugetului și patrimoniului public.3

Bugetul general consolidat al României reprezintă ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate şi consolidate: bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor
publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale,
după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale

2
Gheorghe Olah, Macroeconomie, Editura Universității din Oradea, 2004, p. 135.
3
Marcel Boloș, Finanțele instituțiilor publice, Editura Universității din Oradea, 2010, pag. 23.
Pagina 6
 Guvernul
româniei

căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi finanţate în proporţie de
peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene.

IMPLICĂRILE INSTITUȚIONALE IMPORTANTE ÎN PROCESUL BUGETAR

PARLAMENTUL: adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern potrivit cu strategia macroeconomică asumată de acesta. Dacă legile
bugetare anuale, depuse în termen legal, nu sunt adoptate până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui bugetar de referință, Guvernul poate solicita
Parlamentului aplicarea procedurii de urgență. În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale care determină majorarea deficitului
bugetar. Tot Parlamentul aprobă și legile contului general anual de executie.

GUVERNUL: asigură realizarea politicii fiscal-bugetare ce ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat
de Parlament. Executivul trebuie să:

- elaboreze raportul privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv și proiecția acestuia pe următorii 3 ani;
- elaboreze proiecte bugetare anuale și să transmita acestora spre adoptare Parlamentului, în termenul limită prevăzut de lege;
- exercite conducere generală a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic executia bugetara si stabileste masuri pentru
mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar;
- supuna spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare a contului general anual de executie;
- utilizeze fondul de rezerva bugetara si a fondul de interventie la dispozitia sa pe baza de hotarari;

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE: actioneaza in numele Guvernului ca o componenta institutionalizata si specializata avand drept atributii urmatoarele:

- coordonarea actiunilor care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar (pregatirea proiectelor, legilor bugetare anuale, ale legilor de
rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie);
- dispunerea masurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

Pagina 7
 Guvernul
româniei

- emiterea de norme metodologice, instructiuni si precizari prin care se stabilesc practicile si procedurile pentru incasarea veniturilor, angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, incheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea si raportarea;
- solicitarea de rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduri publice;
- aprobarea clasificatiilor bugetare, precum si modificarile acestora;
- analizarea propunerilor de buget in etape de elaborare;
- furnizarea catre Parlament, la solicitarea acestuia, de documente care stau la baza fundamentarii proiectelor de legi bugetare anuale;
- monitorizarea executiei bugetare, iar in cazul constatarii de abateri in realizarea veniturilor si cu privire la cheltuieli fata de nivelurile autorizate sa propuna
Guvernului, masuri pentru reglementarea situatiei;
- avizarea, in faza de proiect a acordurilor, memorandumurilor, protocoalelor sau intelegerilor incheiate cu partenerii externi precum si a proiectelor de acte
normative care contin implicatii financiare;
- stabilirea continutului, formei de prezentare si structurii programelor elaborate de ordonatorii principali de credite bugetare;
- blocarea sau reducerea utilizarii unor credite bugetare constatate ca fiind fara temei legal sau fara justificare in bugetele ordonatorilor de credite bugetare;
- dispunerea de masuri necesare pentru administrarea si urmarirea modului de
- utilizare a fondurilor publice destinate cofinantarii in bani, rezultate din contributia financiara externa acordata Guvernului Romaniei;
- colaborarea cu Banca Nationala Romaniei la elaborarea balantei de plati externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor in domeniul
monetar si valutar;
- prezenta semestriala, impreuna cu Banca Nationala, Guvernul si comisiilor
- pentru buget, finante si banci ale Parlamentului, de informari asupra modului de realizare a balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor
externe si propunerea de solutii de acoperirea deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plati externe;
- participarea in numele statului la tratative externe privind acordurile de
- promovare si protejare a investitiilor si cheltuielilor de evitare a dublei impuneri, de combatere a evaziunii fiscale si impreuna cu Banca Nationala, in problemele
financiare, valutare si de plati.

Pagina 8
 Guvernul
româniei

ORDONATORII DE CREDITE BUGETARE: sunt conducatorii institutiilor si unitarilor care folosesc mijloace banesti din bugetele publice, cu titlul de credite
bugetare, in vederea acoperirii cheltuielilor aprobate prin bugetele lor de venituri si cheltuieli (in conditiile existentei unor autorizatii legale in acest sens). Sunt ministrii,
conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome. Ei pot
delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare se precizeaza limitele si conditiile
delegarii. Au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
institutiilor respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite bugetare raspund, potrivit legii, de:

- angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate;

- angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
- integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;
- organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare si executie bugetara;
- organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice;
- organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;
- organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului;
Ordonatorii principali de credite bugetare - repartizeaza creditele bugetare dupa retinerea a 10% din prevederile acestuia, pentru asigurarea unei executii bugetare
prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii internationale, care sunt repartizate integral. Repartizarea sumelor retinute in
proportie de 10% se face in semestrul al II-lea, dupa examinarea de catre Guvern a executiei bugetare pe primul semestru.Repartizeaza creditele bugetare deschise
(aprobate) pentru bugetul propriu si pentru institutiile ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare, in raport cu
sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii secundari de credite bugetare -repartizeaza creditele bugetare aprobate (primate) pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiile publice
subordonate, ai caror conducatori sunt ordinatori tertiari de credite in raport cu prevederile din bugetele aprobate in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Pagina 9
 Guvernul
româniei

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite bugetare, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil.
Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv.

Niveluri de pozitionare ale implicarilor institutionale in fundamentare cheltuielilor bugetare

IV
Ministerul Finantelor
Publice

III Ordonatori principali de

credite bugetare

II Ordonatori secundari de
credite bugetare

I Ordonatori terţiari de credite bugetare (pe

componente bugetare)

România a fost în anul 2019 ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB 4, (cu excepţia Irlandei, care constituie un caz special, prin
creşterea artificială a PIB, după schimbarea raportării rezultatelor unor multinaţionale mutate din Regatul Unit).
Pentru a ajunge la media UE, ar fi nevoie de o (imposibilă) majorare a veniturilor bugetare cu circa 40%, iar a cheltuielilor bugetare cu 30%.
Datele Eurostat arată că România se plaseză în materie de sold bugetar în grupul statelor de sorginte latină şi nu în cel al statelor din regiune care un nivel mai redus de
dezvoltare, aliniate la semnalul dat de locomotiva europeană, Germania.

4
potrivit datelor publicate de Eurostat
Pagina 10
 Guvernul
româniei

Pentru a ajunge din urmă Spania, Italia sau Franţa în materie de PIB/locuitor mai avem mult şi ne-am putea permite cel mult să luăm ca model de gestiune publică ţări
precum Polonia sau Bulgaria, cu o economie de dimensiuni şi structură similare.
Deficitul bugetar maxim de -3% din PIB ar fi trebuit atins doar în condiţii de criză şi nicidecum într-o perioadă de avânt economic.5

În 2017, România a primit fonduri UE în valoare de 4,74 miliarde EUR. Din această sumă, politica regională (1,26 miliarde EUR) a avut o pondere de 27 %,
similară mediei UE-28. 3,33 miliarde EUR (70 %) au fost alocate cheltuielilor agricole – media UE-28 este de 49 % în acest domeniu. Cercetarea și dezvoltarea au
reprezentat doar 2 % din cheltuieli (101 milioane, media UE-28 fiind de 14 %).6
În 2017, România a contribuit cu 1,23 miliarde de euro la bugetul U.E. și, de asemenea, a colectat 2020 milioane de euro prin taxe vamale în numele U.E., din care a
reținut 20% ca taxă administrativă.7

România a primit până în ianuarie 2019 de la Uniunea Europeană 51,4 miliarde de euro și a plătit 17,2 miliarde de euro. Rezultă astfel un sold de 34,1 miliarde de euro,
conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Din 2013 și până azi, 2018 este cel mai slab în ceea ce privește atragerea de fonduri europene. Potrivit ”Evoluţiei
fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană la 31.01.2019”, s-au atras 4,4 miliarde de euro anul trecut. Comparativ, în 2017 au fost 4,8 miliarde de euro,
în 2016 7,3 miliarde de euro, în 2015 6,4 miliarde de euro, în 2014 5,9 miliarde de euro, în 2013 5,5 miliarde de euro.8
Din cele 4,4 miliarde de euro, aproape 1,47 miliarde de euro sunt fonduri structurale si de coeziune. Pentru acești bani s-au depus proiecte de confinanțare din partea
autorităților române și diverșilor solicitanți și care au fost aprobate. România a reușit să atragă din Europa, prin proiecte avansate, mai puțin de un miliard de euro în
2018.
Referitor la anul 2019 veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 mld lei, în creștere nominală cu 8,8%  față de nivelul înregistrat în anul 2018. În raport
cu programul inițial al veniturilor totale potrivit legilor bugetare anuale aprobate pentru anul 2019, s-au înregistrat încasări mai reduse cu 21,5 mld lei (grad de realizare
de 93,7%), din care 8,4 mld lei corespund sumelor primite de la UE, 6,1 mld lei veniturilor fiscale, 5,8 mld lei încasărilor din contribuții sociale, iar 1,2 mld lei
veniturilor nefiscale. Totuși, exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare 9 au înregistrat o reducere marginală (0,1 puncte procentuale) de la 31,0% din PIB 2018 la
5
Anexa 1
6
https://www.europarl.europa.eu/external/html/budgetataglance/default_ro.html
7
https://www.europarl.europa.eu/external/html/budgetataglance/default_ro.html#romania
8
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/buget_ue/bfn_2019_01_31.pdf
9
Anexa 2
Pagina 11
 Guvernul
româniei

30,9% din PIB în 2019. În structura încasărilor, se constată că reducerea cu 0,1 puncte procentuale din PIB a fost determinată în principal de reducerea veniturilor
nefiscale (0,3 puncte procentuale) și a sumelor de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (0,4 puncte procentuale) în timp ce veniturile fiscale s-au menținut la
15% din PIB în anul 2019, iar veniturile din contribuții sociale au crescut cu 0,4 puncte procentuale din PIB. Veniturile din impozitul pe profit au înregistrat 17,72 mld
lei în anul 2019 şi prezintă o creștere nominală de 13,2% față de anul 2018 în principal ca urmare a avansului cu 70% a încasărilor din impozitul de profit datorat de
băncile comerciale. Veniturile din impozitul pe profit au crescut în luna decembrie cu un ritm anual de 28,4%, superior ritmului înregistrat în primele 11 luni ale anului.
În plus, dinamica acestor venituri a fost afectată în anul 2019 de scutirea salariaților din domeniul construcțiilor şi unele sectoare industriale de la plata contribuției de
asigurări sociale de sănătate și de reducere a contribuției asiguratorii în muncă datorate (potrivit OUG nr 114/2018, cu un impact negativ asupra încasărilor de 1,6 mld
lei) și într-o mai mică măsură de evoluția transferurilor către pilonul II de pensii la (8,5 mld lei în anul 2019). De asemenea, transferul contribuțiilor sociale din sarcina
angajatorului în sarcina angajatului potrivit OUG nr. 79/2017 a determinat o majorare semnificativă a încasărilor în luna ianuarie 2019 față de ianuarie 2018. Dinamica
lunară a veniturilor din contribuții sociale a încetinit constant până la un minim înregistrat în luna octombrie şi s-a stabilizat în perioada noiembrie-decembrie la o medie
de 10,1% an/an. Accizele pe tutun i-au adus statului câştig de două cifre, veniturile din accize au fost in suma de 31,46 mld lei în anul 2019, prezentând o creștere de
10,3% față de încasările înregistrate în anul 2018. În raport cu programul inițial, încasările au fost mai mari cu 0,39 mld lei (grad de realizare de 101,3%), reflectând în
principal creșterea cu 16% an/an a veniturilor din luna decembrie 2019. De asemenea, încasările din accize s-au menținut ca pondere în PIB la 3,0% în anul 2019, iar
accizele pentru produsele energetice și tutun reprezintă 96,5% din total. Comparativ cu încasările din anul 2018, veniturile din accize pentru produse energetice au
crescut cu 6,4%, în condițiile unui nivel majorat al accizei pentru carburanți în anul 2019 cu 3,1% și a unui  consum în creștere cu 7%. Veniturile din accizele pentru
produsele din tutun au înregistrat o creștere de 17,7% comparativ cu anul 2018, reflectând în principal majorarea nivelului accizei la țigarete cu 8%. TVA a crescut cu
PIB-ul Încasările din TVA au înregistrat 65,42 mld lei în anul 2019 şi o creștere nominală de 9,7% față cele înregistrate în de anul 2018. Ponderea în PIB a veniturilor
din TVA s-a menținut la 6,3% în 2019. În raport cu programul inițial, veniturile din această sursă au fost mai reduse cu 4,23 mld lei corespunzător unui grad de realizare
de 93,9%. Încasările din TVA au crescut în luna decembrie cu un ritm anual de 8,1%, superior ritmului înregistrat de evoluția cifrei de afaceri în economie în perioada de
referință. 

Comparativ cu anul 2018, în anul 2019 se constată o creștere cu 11% a veniturilor brute din TVA (exclusiv restituiri) și cu 14,5% a restituirilor din TVA (18,8 mld
lei în anul 2019) în condițiile în care baza macroeconomică relevantă (cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie) s-a majorat cu 10,4% în medie în 2019.

Pagina 12
 Guvernul
româniei

BUGET 201910

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI:

Indicatori Anul 2018 Anul 2019

PIB - milioane lei 949.600 1.022.500

Creştere economică % 4,5 5,5

Inflaţia medie anuală % 4,63 2,8

Şomeri (număr total persoane la sfarsitul anului) 288.900 287.000

Rata șomajului înregistrat la sfârșitul anului % 3,31 3,2

Câştig salarial mediu brut - lei 4.502 5.163

Câştig salarial mediu net - lei 2.685 3.085

Numar mediu de salariati – mii persoane 6.525 6.655

În anul 2019 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit
bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.11 Execuția bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde

10
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/Prezentarebuget2019.pdf
11
http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2019/raport/Raport_buget_2019.pdf
Pagina 13
 Guvernul
româniei

lei (4,6% din PIB). Execuția bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale in PIB față de
nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Concluzie

Referitor la poziția României la nivelul U.E. - veniturile bugetare ca raport din produsul intern brut sunt reduse în comparație cu statele Uniunii Europene.
România este pe ultimul loc, cu 26% din PIB. Cele mai mari încasări le are Franța cu 47% din PIB. Media Uniunii Europene este de 40% din produsul intern brut.
Veniturile atât de mici sunt, pe de o parte, din cauza unor taxe sau impozite destul de reduse, iar, pe de altă parte, din cauza evaziunii fiscale.

Așadar, suntem pe primul loc la cheltuielile cu salariile și pe ultima poziție la venituri bugetare.

Anexa 1
Deficitul bugetar
Pagina 14
 Guvernul
româniei

(Cash - % din PIB)

2018 2019

-2,88 -2,55

Anexa 2
PRODUSUL INTERN BRUT
Pagina 15
 Guvernul
româniei

miliarde lei

+33,6%
1022,5

765,1

85
6,
7

94
9,
6
2016 2017 2018 2019

Anexa 3
Evoluția trimestrială a PIB
Comparație față de trimestrul din anul 2018 (%)

România UE 28
Pagina 16
 Guvernul
româniei

8,8%

6,1 5,7
5,2
% 4,4%
% 3,8%4,3% 4,2%
%
2,3 2,2% 4,0%
2,7
% 2,6% 1,8
%
1,9% 1,6% %

-1,1%
2013 T1

Pagina 17
Anexa 4

Datoria publică
% din PIB

37,6%
35,2% 34,5% 34,9
%

2016 2017 2018 2019