Sunteți pe pagina 1din 31

III.A.

DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ȘI LA ÎNCEPUTUL


MODERNITĂȚII
Situaţia politică internaţională de la sfârşitul sec. al XIV-lea

- ieşirea la Mare a statelor medievale româneşti a stârnit tendinţele


expansioniste ale Marilor Puteri, apărând ameninţări din partea:
- Ungariei(în Ungaria lupte interne după stingerea dinastiei Arpadiene, ordinea
restabilită prin consolidarea domniei lui Carol Robert de Anjou(1308-1342),
apoi sub urmaşul său Ludovic I (1342 – 1382) Ungaria devine o mare
putere.Regele Carol Robert ajutat de familiile nobiliare din Transilvania,
Slovacia şi Slovenia reia politica de expansiune la Dunărea de Jos.)

- Poloniei (până la începutul secolului XIV Polonia era un grup de state , mai
ales cele din Nord erau ameninţate de statul Ordinului Teutonic format în 1224
în Prusia orientală.Principele Vladislav Lokietek (cel Scurt) unifică Polonia şi
se încoronează rege . În timpul urmaşului său Cazimir al III-lea (1333-1370)
Polonia devine pentru 3 secole o mare putere; 1349 Polonia cucereşte cnezatul
de Halici îndepărtându-i pe maghiari şi se află în vecinătatea
Moldovei.Polonia joaca un rol important intre sec. XIV- XVII.Moldova este
cea care intra in sfera sa de influenta.Ea nu mai e o mare putere din sec. al
XVIII-lea cand dispare de pe harta, fiind impartita intre vecinii mai puternici,
Rusia, Prusia si Austria.

- Habsburgii au devenit o mare forță in răsăritul european in sec. XVI.Un


obiectiv al politicii externe a devenit Transilvania.
-
- Statul lituanian cucereşte teritorii de la apus de Nipru până la Marea Neagră ;
ducele lituanian Vladislav Jagiello e ales rege al Poloniei.In 1370 în Polonia
este adus regele Ungariei Ludovic I iar la moartea sa îi urmează fiica sa
Hedwiga care s-a căsătorit cu Vladislav Jagiello, rezultând uniunea polono-
maghiară
- Al doilea Țarat bulgar era și el cuprins de criză , manifestată prin împărțirea
lui în 2 părți- Țaratul de Târnovo și Țaratul de Vidin.Marele stat sârb care
ajunsese în culmea puterii în timpul domniei lui Ștefan Dușan(1331- 1355) a
decăzut brusc după moartea acestuia. Astfel, expansiunea otomană în Balcani
progresează spectaculos.

- Hoarda de Aur- ajunge la apogeu în timpul hanului Ozbek (1313 – 1342),


frontierele sale apusene ajungând la Carpaţi, pe la Porţile de Fier, versantul
Nordic al Munţilor Balcani.După 1420 divizare în mai multe hanate : Crimeea,
Kazan, Astrahan.

- Imperiul Otoman în secolul XIV patrunde în Europa in 1346. In aceasta


perioada Imp. Bizantin era in plin declin,Constantinopolul fusese cucerit in
urma cruciadei a IV-a in 1204, restaurarea statului bizantin fiind facuta abia in
1261.In 1361 este cucerit Adrianopolul , unde sultanul Murad I îşi stabileşte
reşedinţa.În 1393 Baiazid cucerește Țaratul de Târnova iar în 1396 Țaratul de
Vidin

Statele cu care intrau în contact turcii erau împărțite în 3 categorii- casa păcii(state
plătitoare de tribut) casa islamului(teritorii sub directă stăpânire- pașalâcuri) și
casa războiului( state care trebuia cucerite prin război). Casa păcii se baza pe
actul-legământ .

În jurul Țărilor Române se găseau 2 puteri catolice la Vest și Nord- Ungaria și


Polonia, la Sudul Dunării două state slave moștenitoare ale Bizanțului, Serbia și
Bulgaria, iar la Est tătarii.
Marile Puteri din regiune au avut interesul de a păstra statele române ca state-
tampon între ele.
După 1354 se apropie de Dunăre turcii osmanlâi (după căpetenia Osman)
Declinul Hoardei de Aur pe la jumătatea sec. XIV a înlesnit ascensiunea puterii
Poloniei, Lituaniei, Ungariei și a cnezatului Moscovei.Mai mulți factori au contribuit
la consolidarea poziției otomane- divizarea țaratelor bulgare, luptele interne din
Bizanț, descompunerea Țaratului Sârb.
Primele conflicte cu turcii ale Țărilor Române- Dobrogea(1388), Țara
Românească(1388, 1391), Moldova(1420) și Transilvania(1420-1421). Conflictele
românilor cu turcii au fost asimetrice. Potrivit altor păreri, prima ciocnire armată între
români și otomani a fost în timpul lui Vladislav Vlaicu în 1369. Țările Române aveau
resurse demografice și militare inferioare față de țările din jur.De ex la apogeul Imp.
Otoman acesta ocupa o suprafață enormă, un teritoriu care se întindea din Ungaria
până în Iran, până la Oceanul Atlantic , peste Africa de Nord care era în întregime
ocupată de otomani.
Otomanii au reînnoit pentru Țările Române statutul de ahd(jurământ), adică de
state tributare, pentru Țara Românească după 1420 și accentuat în 1462, pentru
Moldova din 1456 și accentuat din 1484 iar pt Transilvania din 1541. Rațiunile
economice au constituit alt factor al păstrării autonomiei statelor române față de turci.
1389- mare victorie a turcilor la Kossovopolje- Serbia devine vasală turcilor.
1402- turcii sunt învinşi la Ankara de mongolii conduşi de Timur – Lenk iar
sultanul Baiazid I Ildîrîm este luat în captivitate, începând în Imp. Otoman luptele
pentru tron. Mircea cel Bătrân se implică în lupte suţinându-l pe Musa care în 1411
devine sultan, dar acesta este învins de alt fiu al lui Baiazid respectiv Mahomed care
în 1413 restabileşte unitatea statului.
Mircea îl sprijină pe pretendentul Mustafa, dar fără succes.Imperiul depășește
criza foarte repede în timpul lui Mehmed(Mohamed I )(1413- 1421).
Urmare- Sultanul organizează o expediţie contra Ţării Româneşti, e ocupată
Dobrogea iar în 1417 Turnu şi Giurgiu devin raiale.Țara Românească plăteşte pentru
prima dată tribut.
1420 – campanie otomană la Nordul Dunării, moare urmaşul lui Mircea , Mihail I
(1418-1420)
1442 – Ţara Românească e în pericol de a fi transformată în provincie turcească, dar
alianţa domnului Vlad al II-lea Dracul cu Iancu de Hunedoara înlătura primejdia.
Relaţii ostile între Moldova şi genovezi din cauza confruntării de interese
economice între gurile Dunării şi limanul Nistrului. Imperiul Otoman îşi
subordonează Crimeea, Hanatul tătar din Nordul Mării Negre, elimină prezenţa
genoveză iar în 1484 cucereşte Chilia şi Cetatea Albă.

Sub sultanii Selim I şi Soliman II sunt cucerite Siria şi Egipt (1516-1517) ,


cetatea Belgrad, insula Rhodos (1521 -1522) , Ungaria învinsă la Mohacs la 29 aug
1526(regele Ungariei Ludovic al II-lea a murit pe câmpul de luptă) şi transformată în
paşalâc.(1541), iar N și V Ungariei intră sub administrație habsburgică.
Subordonarea Moldovei faţă de sultan – agravare după expediţia lui Soliman II în
1538 soldată cu alungarea lui Petru Rareş şi anexarea Bugeacului.
1539-1542- Brăila transformată în raia.

Basarab I

A participat la conflicte în Balcani de partea bulgarilor, împotriva Bizanțului și a


sârbilor(1323, 1330) Fiind vasal al regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, acesta era
deranjat de inițiativele îndrăznețe ale voievodului muntean la sud de Dunăre. În
consecință oștirile ungurești au invadat Țara Românească și au ocupat Severinul.
Basarab a oferit pacea în schimbul căreia era gata să plătească o mare sună de
bani- echivalent a 74 kg aur.A fost refuzat, oștirea maghiară continuă înaintarea.
Basarab adoptă strategia pământului pârjolit , ungurii încep retragerea. Pe drumul de
întoarcere, la o posadă , au fost surprinși de oastea lui Basarab și au suferit o grea
înfrângere , între 9-12 nov 1330.Acesta este sfârșitul suzeranității Regatului Ungariei
și obținerea independenței Țării Românești.

Bogdan I
A obținut independența statului medieval Moldova , prin respingerea expedițiilor
regelui maghiar Ludovic I de Anjou.

Mircea cel Bătrân(1386-1418)- Țara Românească

La sf sec XIV Imperiul Otoman ajunsese pe linia Dunării , după victoriile


împotriva bizantinilor , sârbilor și bulgarilor, ale căror state fuseseră desființate.
Mircea a încercat să realizeze un bloc românesc prin colaborarea cu Petru Mușat și
Alexandru cel Bun

Primele confruntări cu otomanii le-a avut în 1388 în Dobrogea, aflată în pericolul


de a fi cucerită de turci, drept urmare Mircea o alipește Țării Românești .El intervine
în favoarea lui Strațimir, țarul de Vidin, lucru care va contribui la următoarele
conflicte cu turcii.

10 dec 1389 tratatul de la Radom cu Vladislav Jagello al Poloniei contra


ungurilor. Alianța cu Polonia a fost mijlocită de domnul Moldovei Petru Mușat(1376-
1391). Alianța a fost reînnoită în 1390 (la Lublin la 20 ian) și 1391. Alianța asigura
Țara Românească în fața unei acțiuni a Ungariei care revendica Banatul de Severin.
În 1392 Mircea a atacat o bază otomană de la sud de Balcani pt a opri expedițiile
pornite de la acea bază spre teritoriul Țării Românești.
1394- atac asupra bazelor achingiilor (ostași turci destinați incursiunilor în teritoriul
inamic) la Sud de Dunăre.
Baiazid ripostează și are loc bătălia de la Rovine , loc neidentificat, probabil în zona
muntoasă a Țării Românești, la 10 oct 1394 sau 17 mai 1395, terminată cu victoria
românilor.

7 martie 1395 tratatul de la Brașov cu Sigismund de Luxemburg(1387- 1437)


al Ungariei , primul tratat antiotoman din istoria S-E Europei medievale. Maghiarii
recunoșteau stăpânirea lui Mircea în Amlaș și Făgăraș , în Sudul Transilvaniei, cu
titlul de feud și în Banatul de Severin.
Cele două state erau pe picior de egalitate O parte a boierimii l- a susținut pe un
pretendent, Vlad Uzurpatorul, care a ajuns la o înțelegere cu turcii are implica
recunoașterea autonomiei interne a Țării Românești în schimbul plății unui tribut. Cei
doi și-au împărțit țara până la eliminarea lui Vlad, în 1397.
În fața succeselor otomane , a fost reînviat idealul cruciadelor sub forma
cruciadelor târzii.Se formează o armată creștină din cavaleri occidentali, (burgunzi,
germani, englezi), oastea lui Sigismund de Luxemburg al Ungariei și Mircea cel
Bătrân.
Vara 1396- cruciaţii cuceresc Vidinul, Rahova dar ajung la Nicopole unde sunt
învinşi la 25 sept 1396.
Iarna 1396- 1397 Mircea este din nou singur stăpânitor al ţării sale
Sept- oct 1397 – otomanii intră din nou în ţară, iar Mircea singur reuşeşte să-i alunge
şi redobândeşte cetatea Turnu.

- din apr 1400 devine domn în Moldova Alexandru cel Bun; Mircea intervine
pe lângă Patriarhia din Constantinopol pentru recunoaşterea Mitropolitului
Moldovei şi aşezarea lui la Suceava în iulie 1401.
- Alexandru organizează ţara pe plan administrativ, tradiţia atribuindu-i
întemeierea dregătoriilor și organizarea instituției bisericești. În politica
externă a manevrat abil între cele 2 regate catolice vecine, Ungaria și Polonia
, profitând de contradicțiile dintre ele.

- Nov 1401- un nou atac otoman respins de Mircea

Alexandru recunoaşte suzeranitatea lui Wladyslaw Jagello în 12 martie 1402 ,


pentru a forma un front împotriva tendinţelor expansioniste ale Ungariei, care dorea
să controleze importantul oraș comercial Chilia, punct final al vestitului drum
moldovenesc , care unea Europa centrală și apuseană de Marea Neagră.

20 iulie 1402- la Ankara , conducătorul mongolilor Timur Lenk îl învinge pe


Baiazid, Imperiul Otoman intrând în criză din cauza luptelor pentru tron dintre
urmaşii lui Baiazid.
1403- Mircea confirmă alianţa cu Polonia

Nov 1406- Mircea e recunoscut de regele maghiar Sigismund “domn autocrat”


Mircea-în 1409, în perspectiva consolidării Imperiului Otoman de către Soliman,
îi susţine pe rând pe Musa şi pe Mustafa la tron. A sprijinit și răscoala susținută de un
agitator social, Bedreddin, trimis de Mircea în posesiunile otomane din Balcani.
Cu ajutor de la Mircea și de la Stefan Lazarevici, despotul Serbiei, Musa reușește
să preia conducerea părții europene a Imp. Otoman în 1411. Domnia lui Musa (1411-
1413)marca apogeul politic și diplomatic al politicii lui Mircea.Raporturile speciale
cu sultanul explică stăpânirea de către Mircea a unui teritoriu destul de mare la Sud de
Dunăre, cum rezultă și din titulatura sa. Totuși Musa a fost înlăturat de fratele său mai
mic, Mahomed I(1413- 1431) care a readus sub o singură stăpânire partea asiatică și
europeană a Imp Otoman.

1410- Alexandru îl ajută la Grünwald pe regele Jagello contra cavalerilor teutoni


ajutaţi de unguri , şi îi înving

15 martie 1412- tratatul de la Lublau între Sigismund de Luxemburg - Jagello, prin


care hotărau că dacă Alexandru nu ar fi luptat contra turcilor să îi împartă ţara între ei.

- În 1416 Mircea îl ajută pe Mustafa, învins însă de Mehmed I


- 1417 – expediție otomană sub conducerea sultanului, turcii anexează
Dobrogea și impun plata unui tribut.
31 ian 1418 Mircea moare, îi urmează la tron fiul său Mihail I(1418-1420)
1419-1421- expediţie otomană la Nordul Dunării, Alexandru reuşeşte să apere Chilia
şi Cetatea Albă(în 1420) , fiind prima participare a Moldovei în frontul antiotoman
- au loc lupte lângă cetatea Severinului, oştile Ţării Românești sunt învinse, Mihail
moare, Dobrogea este încorporată Imperiului Otoman, sunt pierdute cetăţile Turnu şi
Giurgiu, care devin raiale turcești, Țara Românească plăteşte tribut.
După aceste evenimente Mahomed I a încheiat pace cu Țara Românească , prin care
garanta menținerea autonomiei și a credinței românilor.
În timpul domniei lui Mircea , Țara Românească a cunoscut maxima întindere
teritorială . El a fost ctitorul unuia dintre cele mai vestite monumente de artă
medievală, mănăstirea Cozia (1388)

1422- Alexandru îl ajută pe regele polonez la asediul cetăţii Marienburg, contra


teutonilor.Spre sfârșitul domniei s-a apropiat de Ungaria și a sprijinit încercarea de
constituire a unui stat lituanian care să slăbească puterea Poloniei.

Iancu de Hunedoara(1441- 1456)- Transilvania

1409- familia sa, originară din Țara Românească, a primit de la Sigismund de


Luxemburg castelul şi domeniul Hunedoarei
Pe plan extern : atacuri ale otomanilor lui Murad II la Sudul Dunării, fiind cucerită în
1439 Semendria iar în 1440 este atacat Belgradul

1438- Iancu devine ban de Severin. A fost și comite al secuilor


1440 regele Poloniei Vladislav III de Jagello – Vladislav I al Ungariei, devine şi
conducător al Ungariei. Acesta îl numeşte în 1441 pe Iancu voievod al
Transilvaniei.Iancu a susținut acțiuni cu un pronunțat caracter ofensiv.
A încercat să formeze un bloc românesc din Transilvania, Țara Românească și
Moldova . A încercat să impună domni favorabili luptei antiotomane, ca Vlad Dracul
și Vladislav al II-lea în Țara Românească și Petru al II-lea în Moldova .

A aplicat moderne tactici de luptă- de la husiți a luat utilizarea taberelor întărite


cu care.
Toamna 1441- Iancu îl învinge pe begul de Semendria; drept urmare turcii îl atacă pe
Vlad Dracul, domnul Ţării Românești si vin sa invadeze Transilvania
A încercat să realizeze un bloc românesc, a încercat să impună pe tronul Țării
Românești și Moldovei domni atașați cauzei antiotomane- Basarab al II-lea, Petru al
II-lea, Vlad Țepeș.

18 martie 1442- la Sântimbru, lângă Alba Iulia, Iancu e învins, dar urmăreşte oştile
turcilor şi le învinge la 22 martie 1442 lângă Sibiu.
Iancu trece in Tara Romaneasca pentru a-l impune pe tron pe Basarab, fiul lui Dan al
II – lea
2 septembrie 1442- îl învinge pe râul Ialomiţa pe beglerbegul Rumeliei, Şehabbedin.
Papa Eugeniu al IV-lea cheamă ţările la cruciadă,avand drept cauza faptul ca
orașul Constantinopol era pus in pericol de turci. Dieta Ungariei hotărăște sa susțină o
campanie, drept urmare Iancu recruteaza 35 000 de soldati, mai participa despotul
sârb Brancovici si un contingent muntean condus de un fiu al domnului Tarii
Romanesti, Vlad Dracul.Poporul albanez se ridica si el la lupta sub conducerea lui
Scanderbeg, asediind cetatea Kroja.
Sept 1443- se trece Dunărea, începe “campania cea lungă”,victorii ale
cruciatilor la trecerea raului Morava, sunt cucerite oraşele Niş şi Sofia;Popoarele
balcanice spera sa se elibereze de sub turci, drept urmare intră in tabara creștina
bulgari, bosnieci, sarbi, albanezi.
Crestinii au dificultati in traversarea trecatorilor , se apropie iarna, drept urmare
se retrag in dec 1443.

iulie 1444 la Seghedin regele Vladislav semnează tratatul cu turcii, prin care
turcii se obligau sa inceteze ostilitatile pe 10 ani, sa evacueze teritoriile si cetatile
cucerite din Serbia si Albania, sa elibereze prizonierii si să plătească despăgubiri de
razboi.Prezența armatei otomane în Asia Mică pentru înăbușirea unei răscoale l-a
determinat pe regele Ungariei și Poloniei, Vladislav Jagello , să inițieze o nouă
cruciadă condusă de Iancu. Statele crestine din Apus promit să susțină o nouă
cruciadă,sperând cucerirea Adrianopolului, drept urmare pacea este ruptă , cruciaţii
trec din nou Dunărea în 20 sept 1444, sunt cucerite Cladova, Vidinul şi Nicopole
- 10 nov 1444 la Varna cruciaţii sunt învinşi , regele Vladislav moare în
luptă
-
In august 1445 Iancu, ajutat de Vlad Dracul și o flotă burgundă incepe
"campania de la Dunare" si reuseste sa recucereasca cetatea Giurgiu.

1446- Iancu e numit guvernator al Ungariei, apogeul carierea sale politice.


Iancu doreste organizarea unei noi cruciade, drept urmare îl indepărtează pe Vlad
Dracul din Tara Romanească, care recunoscuse suzeranitatea otomană , și-l impune
pe tron pe Vladislav al II-lea(1447). Puțin mai târziu în Moldova a fost înscăunat
Petru al II-lea, care a cedat ungurilor Chilia(1448) , și astfel a fost creat blocul
românesc.

17-19 oct 1448- trupele conduse de Iancu sunt învinse la Câmpia


Mierlei(Kossovopolje), in Serbia

Pune pe tronul Moldovei pe Petru al II-lea , care va ceda Ungariei Chilia, urmat
de Bogdan al II-lea care se va arata supus Transilvaniei.
1453- Iancu renunţă la funcţia de guvernator, luând funcţia de căpitan suprem

29 mai 1453- sultanul Mahomed al II-lea(1451-1481) cucereşte


Constantinopolul
Sultanul renunţă la armistiţiul cu statele creştine, invadează Serbia de Sud,
cucerește Semendria si pune Belgradul in pericol,considerat cheia regatului Ungariei,
drept urmare papa Calixt III cheamă la cruciadă.Participă trupe maghiare si din
Imperiul German.
Iunie 1456- cruciaţii ajung la Belgrad,Iancu ajunge cu oștile in tabăra de la
Zemun. Pe 4 iulie incepe asediul Belgradului, fortele navale otomane sunt invinse pe
Dunare la Salankemen
Pe 21-22 iulie 1456 are loc asediul general al Belgradului, sultanul este învins
.Papa Calixt a considerat evenimentul evenimentul cel mai fericit al vieții sale.
Papa Calixt al III-lea l-a numit pe Iancu atletul cel mai puternic- singurul- al lui
Hristos.
11 aug 1456- Iancu moare de ciumă în tabăra de la Zemun și e îngropat la catedrala
catolică de la Alba Iulia. Fiul lui Iancu, Matei Corvin (1458- 1490) a devenit rege al
Ungariei și este considerat unul dintre cei mai străluciți conducători ai Ungariei
medievale

Vlad Ţepeş(1448; 1456-1462; 1476)- Țara Românească

-nepot al lui Mircea cel Bătrân , fiul lui Vlad Dracul , este înscăunat de Iancu de
Hunedoara
-îşi supune Sfatul Domnesc, severitate faţă de încălcarea legii, reorganizează armata şi
anulează privilegiile negustorilor din Sibiu şi Braşov. Politică extrem de dură contra
boierimii care contesta puterea absolută a domnului
Și alți conducători contemporani aveau metode la fel de dure ca tragerea în țeapă
a lui Vlad- Ludovic al XI-lea al Franței, Mehmed II, țarul rus Ivan cel Groaznic.
Faima de conducător sângeros a lui Vlad a fost pusă în circul de negustorii sași ,
pedepsiți pt că nu au respectat porunca lui Vlad în privința locurilor unde puteau face
comerț în ȚR..Singurul portret al lui Vlad Țepeș provine de la castelul
Ambras(Tirol)
1459- papa Pius al II-lea încearcă să relanseze ideea de cruciadă. Vlad - refuză să
mai plătească tribut şi încheie alianţă cu regele Ungariei Matia Corvin.Sultanul
încercă fără succes să-l captureze prin Hamza Pașa.
Iarna 1461-1462-întreprinde o campanie la Sudul Dunării, sunt devastate multe
localităţi;
mai 1462- Vlad cu armata era în dreptul cetăţii Turnu. Expediţie otomană în Ţara
Rom.Pământul pârjolit.

16-17 iunie 1462- atacul nocturn aproape de Târgovişte. Priveliștea pădurii de țepe
purtând în vârful lor ostașii otomani luați prizonieri i-a făcut pe turci să se retragă.
Boierii îl susţin la tron pe Radu cel Frumos, fratele lui Vlad.
- oct 1462 Vlad e închis la Buda. Este relaută plata tributului. Aceasta este
perioada în care încep să fie răspândite poveștile germanilor despre Țepeș ca un om
tiranic, însetat de sânge.
1475- eliberat la cererea lui Ştefan cel Mare
Dec 1476- moare în urma unui complot al boierilor

Ştefan cel Mare(1457-1504)- Moldova

Fiu al domnului Bogdan al II-lea, ucis de fratele său , Petru Aron


Pentru a contracara puterea marii boierimi s-a bazat pe mica boierime și pe țăranii
liberi (răzeși)

La urcarea sa pe tron, Moldova suferise pierderi teritoriale – Chilia fusese


pierdută in favoarea Ungariei(1448)(unde Iancu de Hunedoara pusese o garnizoană
maghiară), Hotinul si Pocuţia lasate regelui polonez Vladislav Jagello, iar fostul domn
Petru Aron platea tribut turcilor(din 1456 Moldova plătește pt prima dată tribut
turcilor).
Politica externă:

12 apr 1457 – la Doljeşti, pe Siret, ajutat de Vlad Ţepeş îl învinge pe Petru Aron,
fostul domn; este ales domn pe câmpia de la Direptate
O prioritate a politicii sale externe a fost sa nu aibă 2 dușmani in același timp, drept
urmare la 4 aprilie 1459- la Overchelăuţi este recunoscut domn de regele polonez
Cazimir al IV-lea în schimbul recunoaşterii suzeranităţii Poloniei.O consecință a
înțelegerii era îndepărtarea de hotarele Moldovei a rivalului său , Petru Aron.
Restabilirea relațiilor cu Polonia a însemnat îndepărtarea de Ungaria și Țara
Românească
Ca expresie a bunelor relatii, in 1462- este semnat un acord prin care Hotinul este
restituit Moldovei şi i se recunosc drepturile asupra Chiliei.

1462- are loc campania sultanului Mahomed al II-lea la Nordul Dunării. Reacția
statelor- Țara Româneasca cu Ungaria incearcă sa îi oprească pe turci, Moldova este
neutră , fiind platitoare de tribut.Totusi, Ștefan incearcă să profite de situație și are o
încercare eșuata de a cuceri cetatea Chilia.

23-25 ian 1465- Ştefan cucereşte Chilia,unde din timpul lui Iancu se găsea o
garnizoană maghiară , stârnind reacţii ostile din partea lui Mehmed al II-lea şi Matia
Corvin.
Toamna 1467- maghiarii încep campania împotriva lui Ştefan; trec prin Roman, Târgu
Neamţ şi ajung la Baia

14-15 dec 1467- bătălia de la Baia , ungurii sunt învinşi; urmare: se încheie
tentativele ungurilor de a-şi supune Moldova.Expediția ungurească s-a terminat cu un
uriaș dezastru după cum spune cronicarul polonez Jan Dlugosz. Ulterior relațiile se
îmbunătățesc , semnându-se un tratat prin care lui Ștefan i se oferă 2 cetăți în
Transilvania - Ciceul și Cetatea de Baltă, în care să se refugieze în caz de pericol.

Otomanii doresc cucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe, drept urmare :


la 20 aug 1469(sau 1470) tătarii de la Volga sunt trimişi contra Moldovei, dar sunt
învinşi la Lipnic, lângă Nistru.

Ştefan încearcă să scoată Ţara Românească de sub dominaţia turcilor, intrând în


luptă cu Radu cel Frumos.La 27 febr 1470 incendiază Brăila, drept urmare Radu cel
Frumos atacă Moldova, ajutat de turci, intrând în ţară la 7 martie 1471. La Soci, lângă
Râmnicu Sărat, Ştefan în învinge pe Radu.
Ştefan profită de faptul că turcii luptau în Asia cu hanul turcmen Uzun Hassan,
drept urmare trece Milcovul şi-l învinge pe Radu pe malul pârâului Vodnău, pe 18-20
nov 1473.
Ştefan îl înscăunează la Târgovişte pe Laiotă Basarab, favorabil politicii sale
antiotomane.

Ştefan refuză să plătească tributul, drept urmare Suleiman, beglerbegul Rumeliei


este trimis contra Moldovei cu aprox 120 000 soldați la care se adaugă un corp de
oaste al lui Radu cel Frumos. Ștefan – cam 40 000 oameni, plus trupe trimise de
Polonia și Ungaria.

Dec 1474- turcii intră în Moldova

Cauze- Stefan nu mai plateste tribut, turcii doresc Chilia si Cetatea Alba, dar si
exapansiune teritoriala
10 ian 1475- bătălia de la Podul Înalt lângă Vaslui(pe Valea Bârladului, la sud de
Vaslui)- turcii sunt invinși

25 ian 1475- scrisoarea lui Ştefan către conducătorii statelor europene, unde
numeşte Moldova “poartă a creştinătăţii”, prezintă victoria de la Vaslui si cere ajutor
contra turcilor

Înainte de a relua lupta contra lui Ştefan turcii cuceresc Caffa (posesiune
genoveză la Marea Neagră) şi Principatul Mangopului, iar Hanatul Tătar al Crimeii
devine vasalul sultanului

Ştefan îngrijorat cere ajutor ţărilor vecine, drept urmare în iulie-august 1475
încheie un tratat cu Matia Corvin, regele Ungariei, prin care regele îi promitea
ajutor militar și nu acorda azil politic dușmanilor lui Ștefan, iar Ştefan garanta
negustorilor maghiari libertatea de comerţ în Moldova, în deplină egalitate.Primește
Ciceul în Transilvania de la regele maghiar.
Ştefan speră la pace cu turcii, drept urmare o delegaţie moldovenească merge la
Constantinopol, dar sultanul cere tributul neplătit şi cedarea Chiliei şi Cetăţii Albe,
lucruri refuzate de Ştefan.
Turcii ajutaţi de tătari şi Laiotă Basarab, care trecuse de partea turcilor, pregătesc o
armată de 150 000-200 000 oameni. Ajutorul aşteptat din partea Poloniei şi Ungariei
nu vine. Mai întâi tătarii din Crimeea conduşi de Eminek Mârza atacă Mold, dar sunt
învinşi

25-26 iulie 1476- Ştefan e învins la Războieni, care avea efective reduse(Valea
Albă). Mahomed II nu a putut cuceri Neamţ, Suceava şi Hotin, drept urmare se
retrage.
1479- turcii ajutaţi de Basarab Ţepeluş, domn al Ţării Româneşti luptă cu voievodul
Transilvaniei Ştefan Bathory şi cneazul bănăţean Pavel, dar la 13 oct 1479 turcii sunt
învinşi.
1479- Republica Veneţiana incheie pace cu turcii
1480- Ștefan încheie pace cu turcii

8 iulie 1481- Ştefan îl învinge pe Basarab Ţepeluş, scoate din nou Ţara Rom. de sub
influenţa turcilor.
1483- turcii încheie pace cu ungurii

Sultanul Baiazid al II-lea(1481- 1512) conştientizează poziţiile – cheie ale Chiliei


şi Cetăţii Albe, drept urmare la 14 iulie 1484 Chilia este cucerită iar la 5 august
1484 şi Cetatea Albă.Prin cucerirea lor , turcii controlau Marea Neagră care devenea
lac turcesc.

15 sept 1485- la Colomeea Ştefan depune omagiul de vasalitate faţă de regele


Cazimir al Poloniei pentru un viitor ajutor contra turcilor, eventual pentru recuperarea
cetatilor pierdute
16 nov 1485 – cu ajutor polonez îi învinge pe turci lângă lacul Cătlăbuga
Primăvara(6 martie )1486- la Şcheia, ultima bătălie a lui Ştefan contra otomanilor
Din 1487 reia plata tributului
1489- Ștefan revine la alianța cu Ungaria
Relațiile cu Polonia se răcesc . În 1490 Ștefan ocupase un teritoriu aflat în litigiu
între cele 2 state, Pocuția și a stabilit relații cu adversarii Poloniei, ca cneazul
Moscovei, Ivan al III-lea.
Noul rege al Poloniei Ioan Albert(din 1492) doreşte anexarea Moldovei motivând
că Ştefan a ieşit din lupta antiotomană (de fapt scopul declarat inițial al campaniei sale
era de a elibera Chilia și Cetatea Albă), drept urmare are loc bătălia de la Codrii
Cosminului de la 26 oct 1497, polonezii învinşi.(Ștefan ajutat de unguri și turci)
12 iulie 1499- tratat la Hârlău prin care Moldova nu mai este vasală Poloniei.
Cele doă părți își promiteau sprijin reciproc în caz de război și era pace veșnică între
cele 2 state.
1503 – Moldova, alături de Țara Rom sunt cuprinse în tratatul ungaro-turc cu
obligația de a acoperi tributul și alte servicii
2 iulie 1504- Ştefan moare
Oastea lui Ștefan avea piese de artilerie (pușci)
În urmă cu mai mult de 50 de ani profesorul P.P.Panaitescu a lansat o teorie în
general acceptată.Valahia și Moldova nu s-au aflat pe calea regală a înaintării trupelor
sultanului spre Europa Centrală, un drum ce pleca de la Adrianopol spre Sofia, Niș,
Belgrad, Viena, teritoriile din preajmă fiind de regulă integrate.
7 campanii conduse de sultani – 3 asupra Valahiei, 3 asupra Țării Rom și una contra
Trans s-au succedat în sec XIV-XVI.

După Ştefan cel Mare

Otomanii ajung apogeul puterii în timpul lui Soliman Magnificul (1520- 1566),
când imperiul se întindea peste 3 continente, Europa, Asia și Africa iar Mediterana era
dominată de corăbiile corsarilor turci. Și Ungaria fusese cucerită în urma bătăliei de la
Mohacs din 1526.După Soliman începe lenta decădere a imperiului.

1536 - Franța încheie un tratat cu sultanul , Imperiul Otoman începând să fie


acceptat ca partener în concertul European și nu mai este considerat dușman.
În Țările Române domnul era ales din familia domnitoare de către boieri și de
Dietă în Transilvania. Treptat domnii au început să fie numiți sau revocați de sultan
fără a mai fi consultată țara.Țările Române pierd și teritorii- Tighina devine raia sub
numele de Bender în 1538, Brăila raia din 1542, iar Banatul devine pașalâcul de la
Timișoara în 1552.

Tributul sau haraciul crește exagerat, apar noi obligații materiale ca daruri date
sultanului sau dregătorilor otomani numite peșcheșuri,rușfeturi (mita) confirmările de
domnie la un an și 3 ani- mucarerul mic și mare.
Se instituie monopolul otoman asupra comerțului exterior.Țările Române erau
principalele furnizoare de alimente pentru turci- cereale, oi, vite. Cea mai mare
pierdere sunt însă sumele imense practicate pentru cumpărarea tronului.
Situația Țărilor Române în a doua jumătate a sec XVI a fost influențată direct de
lupta între Imperiul Otoman și Habsburgic pt dominație în Europa centrală și de
atitudinea Poloniei.

Neagoe Basarab(1512-1521)

- a căutat să mărească prestigiul internațional al Țării Româneşti în Estul Europei.De


exemplu ceremonia de sfințire a bisericii de la Argeș la care au fost prezente marile
personalități religiose ale Orientului ortodox în frunte cu Patriarhul ecumenic de la
Constantinopol.
A întreținut bune relații cu Ungaria, Veneția, Polonia,Imp Romano- German, dar
și cu celelalte Ţări Româneşti.A urmărit să participe la o cruciadă antiotomană. A fost
un teoretician al științei politice și al diplomației în vestita lucrare Învățăturile lui
Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

Radu de la Afumați (1522- 1529 , cu întreruperi)


-a păstrat independenţa Țării Româneşti amenințată cu ocuparea militară și
transformarea în pașalâc.Între 1522- 1525 a purtat circa 20 de lupte împotriva turcilor
conduși de pașa de la Vidin, Mehmed, cu sorți schimbători de izbândă. A trebuit
totuși să accepte plata unui tribut ridicat în schimbul respectării autonomiei. După
înfrângerea de la Mohacs a ungurilor s-a amestecat în luptele pentru tronul Ungariei
sprijinind diverși pretendenți.Moare în urma unui complot al boierilor , este îngropat
în vestita ctitorie a lui Neagoe Basarab la Curtea de Argeș.

Petru Rareş , Fiu al lui Ștefan cel Mare

Aliat al lui Petru Rareș(1527- 1538, 1541-1546) a fost Ferdinand de


Habsburg(1556- 1564), împărat al Imperiului Romano-German

A inițiat o politică foarte activă în Transilvania , profitând de luptele pentru tronul


Ungariei după moartea regelui Ludovic al II-lea, la Mohacs.
Prin victoria de la Feldioara din 1529 împotriva unuia din pretendenții la tronul
Ungariei a ajuns practic stăpânitorul Transilvaniei unde stăpânea numeroase cetăți și
orașe- Bistrița, Rodna, Ungurașul, Ciceul și Cetatea de Baltă.

A deschis un nou conflict cu Polonia pt teritoriul Pocuției și a suferit o grea


înfrângere la Obertyn în 1531.A dejucat acțiunea prin care turcii încercau să-și
impună influența în Țările Române prin intermediul aventurierului venețian Aloisio
Gritti și a fiilor săi.
S- a declarat vasalul lui Ferdinand de Habsburg şi a aderat la o coaliţie împotriva
otomanilor alcătuită din Imperiul Romano- German, Ungaria, Veneţia.
Acţiunile sale de politica externa au stârnit îngrijorarea lui Soliman Magnificul ,
care , chemat de boierii nemulţumiți de politica sa internă autoritară a invadat
Moldova în 1538. Suceava a fost ocupata iar Petru s-a refugiat în Transilvania .Acum
Tighina e transformata în raia iar turcii măresc obligaíile materiale ale ţării.A revenit
la tron în 1541 dar nu mai are posibilitatea să participe la o nouă coaliíe
antiotomană.În timpul său mare înflorire culturală si realizarea picturilor exterioare
de la Humor, Moldoviţa, Arbore.

Hegemonia otomană s-a putut instaura efectiv și pe termen lung asupra Țărilor
Române din 1538- 1541 după prăbușirea regatului maghiar și încheierea păcii
otomano- polone din 1533.
În contextul conflictului prelungit cu Imperiul Habsburgic,Poarta a asigurat
legătura între Crimeea și Ungaria superioară printr-un lanț de kazale(raiale), toate
smulse Țărilor Române sau cu o populație majoritar românească , respectiv Bugeacul
(Moldova Sud- Estică), Brăila, Turnu, Giurgiu, dar și Timișoara , Lipova și Cenadul
cu teritoriile din jur.Conflictul otomano- habsburgic a continuat în cadrul cruciadei
târzii și al Contrareformei
Între 1538-1541 este ocupată cetatea Brăilei apoi în 1546 Giurgiul. O situație specială
o avea Transilvania ,prin prezența pașalâcurilor de Timișoara, Buda și ulterior Oradea.

Ion Vodă cel Viteaz (1572- 1574)

Numit de boieri cel cumplit pt că i-a eliminat pe mulţi boieri care i-au contestat
autoritatea.Se ridică contra otomanilor pt că aceştia vor să dubleze tributul. Iniţial
campania sa antiotomana are succes - victoria de la Jilişte, arderea Benderului, Brăilei
şi Cetăţii Albe. Încercă fără succes să impună un domn aliat pe tronul Ţării
Romanesti. În bătălia decisivă de la Roşcani - 10 iun 1574 e învins din cauza trădării
boierimii condusă de pârcălabul Ieremia Movilă. Prins de turci e legat de 2 cămile
care l- au rupt bucăţi.

Imperiul Habsburgic, după ce încercase să-i alunge pe otomani din Europa cu


forțe proprii, caută noi aliați. Drept urmare în 1590- 1592 inițiază o alianță
antiotomană numită Liga Sfântă la care participă Statul Papal, Spania, Austria,
ducatele italiene Toscana, Mantua, Ferrara.(se află în conflict cu turcii între 1593 și
1606, numit războiul cel lung)
Polonia se afla în o perioadă de criză politică după stingerea dinastiei
Jagellonilor(1572)Ea se apropie de Imperiul Otoman și revine la politica pontică,
numai că rolul Ungariei este asumat acum de Imp Habsburgic.

Mihai Viteazul(1593-1601)- Țara Românească

- fiul lui Pătraşcu cel Bun, frate cu Petru Cercel, domni ai Ţării Româneşti;
- trece prin mai multe dregătorii:
1588-1591- - mare stolnic
1592- mare postelnic
1593- mare ban al Craiovei
Oct 1593- devine domn
Domnia lui Mihai este considerată de unii istorici trecerea de la medieval la
modern.Politica și acțiunile voievodului evidențiază atât elemente specifice Evului
Mediu (tipologia conflictului cu otomanii, politica socială)cât și modernitate(alianța
cu puterile creștine, , tratate cu diferiți principi)

Situaţia Ţării Româneşti

- cresc mult obligaţiile faţă de Poartă, comerţul se afla sub monopol turcesc, în
administraţie se găseau mulţi funcţionari greci şi otomani. Mihai a ajuns domn, ca şi
predecesorii săi , prin cumpărarea tronului contra unei sume imense, împrumutată de
la cămătarii şi bancherii de la Constantinopol.

-papa Clement al VIII-lea cheamă ţările creştine la cruciadă, formându-se “Liga


Creştină” în care intrau Austria, Spania, ducatele italiene Toscana, Mantua şi Ferrara,
Transilvania (condusă de Sigismund Bathory) şi Moldova(condusă de Aron Vodă)) in
1594
Ţara Românească aderă la această alianţă, la 13 nov 1594 izbucnind la
Bucureşti răscoala împotriva creditorilor levantini ai domnului şi oştirii otomane.
Mihai atacă cetăţile româneşti de la graniţă, aflate sub turci: în dec 1594 Giurgiu,
ian 1595 Hârşova, Silistra iar Aron Vodă ocupă Ismailul în martie 1595.
Răscoala românilor punea în primejdie principalul front otoman din Ungaria şi
aprovizionarea capitalei Constantinopol.
Urmarea : otomanii hotărăsc mazilirea celor 2, la 14-15 ian 1595 sunt trimişi
tătarii, pe care Mihai îi învinge la Putineiu şi Stăneşti, este risipită tabăra otomanilor
de la Şerpăteşti iar Mihai trece Dunărea în urmărirea turcilor şi cucereşte pe 25 ian
1595 oraşul Rusciuk.
Mart 1595- eliberează Brăila
Primăvara 1595- paşa de Vidin arde Craiova

Sigismund Bathory doreşte să-şi supună celelalte 2 state româneşti; Aron Vodă
(1591- 1595) încheie un tratat , chiar dacă iniţial refuză, cu Transilvania, dar va fi
înlocuit în iunie 1595 cu Ştefan Răzvan care acceptă suzeranitatea Transilvaniei.

O delegaţie de boieri munteni condusă de Mitropolitul Eftimie negociază la


Alba-Iulia un tratat cu Transilvania la 20 mai 1595.Prin tratat scade autoritatea lui
Mihai iar ţara era supusă Transilvaniei, crescând privilegiile boierimii.Partea pozitivă
a tratatului: Biserica română din Transilvania intra sub dependenţa Mitropoliei de la
Târgovişte.Mihai devenea un simplu locțiitor al principelui Transilvaniei iar Ţara
Romaneasca urma să fie guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri.
Vara 1595- armata otomană condusă mai întâi de Ferhat-paşa , apoi de marele
vizir Sinan pașa , trece Dunărea pe la Giurgiu şi ajunge la Călugăreni la 13/23 august
1595.
Mihai avea o armată de 10 000 oameni, turcii de 20 000(alte păreri- 100 000 turci
și 16 000 români, la ultimii adăugam 7000 conduși de Albert Kiraly, ca ajutor din
Transilvania. ). Mihai învinge ,dar superioritatea numerică a otomanilor îl face să se
retragă mai întâi la Copăceni (pe Argeş), Bucureşti, Târgovişte şi la Stoeneşti, lângă
Bran, unde aştepta sprijinul aliaţilor.
Otomanii au ocupat capitalele celor 2 ţări ,Bucuresti și Târgoviște, vechea
capitală, şi se pregătesc să le transforme în paşalâc .Acum începe contraofensiva
forţelor unite la Rucăr ale celor 3 Principate.
Intre 17-27 august 1595 cancelarul polonez Zamoyski îl îndepărtase de pe tron pe
Ştefan Răzvan, înlocuindu-l cu Ieremia Movilă.
Moldova în timpul lui Mihai are ca domni: - Aron Vodă
- Ştefan Răzvan
- Ieremia Movilă

Sigismund trece munţii şi îi învinge pe otomani, ajutat de o mică oştire a lui Ştefan
Răzvan.
6-8 oct 1595- Târgovişte recucerit
12 oct 1595- Ştefan Răzvan intră în Bucureşti
15-20 oct 1595- trupele otomane învinse la Giurgiu
- “legătura lui Mihai”, leagă ţăranii de glie
Primăvara 1596- Mihai declanșează o campanie peste Dunăre, ajungând până la
Plevna și Sofia.

Toamna 1596- creştinii învinşi de sultanul Mehmed al III-lea; tătarii sunt trimişi
să prade Ţara Rom(Buzău, Bucureşti jefuite)

Mihai se hotărăşte să nu mai fie vasal Transilvaniei, face pace cu sultanul ca să-şi
refacă ţara, încheie un tratat cu Rudolf al II-lea, împăratul Imperiului Habsburgic.In
urma negocierii cu otomanii,1597-1598 Mehmed al III-lea îi recunoaşte domnia pe
viaţă lui Mihai şi-i reduce la jumătate tributul, trimițându-i steagul de recunoaștere a
domniei.

30 mai 1597- tratat de alianţă militară cu Rudolf al II-lea semnat la


Mănăstirea Dealu prin care împăratul promitea ajutor militar , i se garanta lui Mihai
domnia ereditară. In schimb Mihai rămânea în lupta antiotomană.Mihai primea bani
pt o armată de 5000 de oameni . Raporturile cu Sigismund Bathory erau reașezate pe
picior de egalitate

Turcii înţeleg că tratatul este împotriva lor, drept urmare trupe otomane şi tătare
asediază Oradea. Luptele cu otomanii se desfasoara şi la Sud de Dunare de unde au
fost colonizaţi în Ţara Romaneasca circa 16000 de ţărani sârbi şi bulgari.
Mihai îl ajută pe Sigismund, atacându-i pe turci la Nicopole şi Vidin.
Mart 1599- nou atac al turcilor, Mihai atacă Obluciţa(Isaccea)

In Transilvania Sigismund renunţă la tron în favoare vărului său, cardinalul Andrei,


supus Poloniei şi adept al păcii cu turcii.
1 mai 1599 Andrei Bathory anunţă reluarea plăţii tributului.

Unirea

Ieremia Movilă şi Andrei îi cer lui Mihai să părăsească Ţara Romaneasca, drept
urmare Mihai intră în Transilvania cu 2 coloane de soldaţi, una condusă de el, cealaltă
de Udrea Băleanu şi fraţii Buzeşti.
Printr-o solie trimisă la Praga în iulie 1599 Mihai solicita permisiunea intervenţiei în
Transilvania austriecilor.

18/28 oct 1599- bătălia de la Şelimbăr,langa Sibiu Andrei este prins şi ucis de secui

1 nov 1599- Mihai intră în Alba-Iulia, organizează Transilvania, în Sfatul Princiar


intră de acum nobili maghiari şi boieri români.Otomanii i-au trimis steag de domnie în
timp ce Rudolf al II-lea îl considera pe Mihai doar guvernator al Transilvaniei.

La reunirea Dietei creşte taxele pentru a putea să-şi întreţină armata, ia unele
măsuri totuşi pentru preoţii şi iobagii români.Îi scuteşte de robotă pe preoţii
români.Prevede pedepse pentru cei care îi maltratau pe iobagi.Întemeiază mitropolia
ortodoxă de la Alba Iulia.

Mihai hotărăşte să intervină şi în Moldova, invocând alinaţa lui Ieremia cu turcii


şi tătarii, în mai 1600 trupele sale trecând valea Trotuşului.
16 mai 1600 Suceava se predă fără luptă, Baba Novac intră în Iaşi iar cetăţile Tighina,
Cetatea Albă , Chilia, Ismail sunt cucerite.Mihai se intitula la 27 mai 1600 Io Mihail
Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată
Țara Moldovei.
Opera unificatoare a dus la nemulţumiri din partea ţărilor vecine faţă de apariţia unei
noi puteri în zonă.Împotriva lui Mihai au acționat dușmani puternici , respectiv
- nobilimea maghiară, îngrijorată de prezența la conducerea Ardealului a unui
domn român care putea transforma țara în una românească din punct de vedere politic
-Rudolf al II-lea dorea să anexeze Transilvania pentru sine
- Polonia nu accepta pierderea Moldovei

In Transilvania începe răscoala stărilor privilegiate, drept urmare Rudolf al II-lea


îl trimite pe generalul Basta, care trece de partea răsculaţilor.
18 sept 1600- bătălia de la Mirăslău, Mihai pierde Ardealul; în Moldova intră
polonezii conduşi de Zamoyski care îl reînscăunează pe Movilă.
Mihai mai are de apărat Ţara Românească – la 20 oct 1600 la Bucov, pe Teleajen,
este învins de polonezi, pe tron fiind pus Simion Movilă, supus Poloniei.
Polonezii se retrag, Mihai speră să-şi recapete tronul, dar la 25 nov 1600 la Curtea de
Argeş este învins.
In Transilvania generalul Basta fusese alungat de nobili, Sigismund fiind din nou
principe.Mihai pleacă la Praga și Viena pentru a discuta cu Rudolf II
Rudolf îi da lui Mihai bani pentru alcătuirea unei oştiri

3/13 august 1601- la Gurăslău Mihai şi Basta îl înving pe Sigismund. La câteva zile o
solie munteană i-a oferit tronul Țării Romanesti , recuperat în urma unei răscoale
condusă de frații Buzești contra lui Simion Movilă.
9/19 aug 1601- asasinat pe Câmpia Turzii
Cea mai mare parte a bătăliilor lui Mihai a fost dată cu trupe de mercenari cazaci.

Unirea celor 3 țări va fi valorificată ca un reper în procesul constituirii națiunii


române și a statului unitar abia în epoca modernă prin opera lui Bălcescu Românii
supt Mihai voievod Viteazul
În sec XVII , acțiunile lui Mihai sunt luate uneori drept model de către domni
munteni ca Radu Șerban sau Mihnea al III-lea, dar și de principi ai Transilvaniei ca
Gabriel Bethlen sau familia Rakoczi , care încearcă apropieri între Țările Române în
vederea unei lupte antiotomane comune.
Principii transilvani au fost cei care au preluat cel mai clar ideea unui regat al
Daciei , așa cum a fost proiectul lui Gabriel Bethlen de a uni Transilvania, Moldova
și țara Românească într-un regat de confesiune protestantă, pt care a cerut sprijinul
Patriarhului din Constantinopol.

Situatia dupa Mihai Viteazul

Rezultatul acţiunii lui Mihai Viteazul: păstrarea autonomiei Tărilor Române şi


funcţionarea instituţiilor centrale în continuare.
Principele in Transilvania era considerat un intermediar între autoritatea
supremă şi mulţimea supuşilor
Un număr mare de familii grecești au venit în Țările Române , au cumpărat
pământ și și-au construit reședințe într-un timp relativ scurt, cu deosebire în vremea
Mihneștilor, după 1620, ajungând să dețină poziții cheie în Sfatul domnesc și în
conducerea bisericii.
Acte încheiate de Ţările Române cu Poarta:
- Capitulaţii (cărţi de legământ care reglementau raporturile dintre statul supus şi cel
suzeran, din sec XV)

- Berate (acte de investitură)

- Ahd- name- (cărți de jurământ, acte de pace)acte prin care de obicei se confirmă o
veche înţelegere, arătându-se necesitatea respectării -acestuia.(principalele prevederi
ale capitulațiilor=păstrarea unui principe creștin pe care sultanul îl confirma și îl
investea cu însemnele puterii, păstrarea drepturilor, privilegiilor țării, legilor și
tradițiilor, plata unui tribut și a unor daruri oficiale către sultan și demnitarii otomani,
principele era prietenul prietenilor padișahului, Poarta apăra și proteja Principatele în
fața oricărui agresor).
Readucerea celor 3 Principate sub stăpânirea otomană are loc în timpul domnilor:
Radu Mihnea în Ţara Românească, Ştefan Tomşa în Moldova şi Gabriel Bethlen în
Transilvania.
Sec. XVII- în Ţara Românească şi Moldova se accentuează procesul de aservire
al ţărănimii. Ca urmare a afirmării puterii Rusiei, teritoriul românesc a intrat în zona
de influenţă a patru mari puteri, respectiv Imp. Habsburgic, Polonia, Imperiul
Otoman şi Rusia.

Instituţiile : rămân în mare cele din secolul precedent, respectiv ca instituţii centrale
Domnul, Sfatul domnesc, Marea Adunare a Ţării în Moldova şi Ţara Românească şi
principele, Consiliul Princiar şi Dieta în Transilvania(principii Gabriel Bethlen şi
Gheorghe Rakoczi I şi al II-lea încearcă să subordoneze instituţiile puterii centrale,
scăzând puterea Dietei).

Domnii şi principii- aleşi de stările privilegiate sau numiţi direct de Poartă.


Sfatul Domnesc primeşte o nouă organizare, în afara Sfatului restrâns alcătuit din
dregători apare şi un Sfat mai larg, cunoscut în timpul lui Dimitrie Cantemir sub
numele de Divan.
Marea Adunare a Stărilor are în componenţă reprezentanţii categoriilor
privilegiate, dar şi slujitorii, având atribuţii interne şi externe , civile, militare,
judiciare.

Biserica are o funcţie importantă în viaţa statului, mitropoliţii şi episcopii fiind


prezenţi la înscăunare în calitate de înalţi ierarhi şi de reprezentanţi ai Stărilor
ecleziastice în Sfatul domnesc.
In Transilvania : principii nu recunosc calitatea de mitropolit a ierarhilor de la
Alba Iulia, aceştia continuând să se sfinţească la Târgovişte. Religii : calvinismul,
care devine religie de stat, catolicismul, religia unitariană sau sociniană (aflată sub
conducerea unui superintendent ce stătea la Cluj)şi luterană.
In Transilvania funcţiona regimul religiilor recepte, fixate prin codurile de legi
numite Approbatae Constitutiones(1653) şi Compilatae Constitutiones(1669).
Religiile ortodoxă şi mozaică erau considerate tolerate.
Sec. XVII- continuă să existe paşalâcurile sau eyaleturi (complexe economice
şi militare aflate direct sub administraţia otomană), fiind acum organizat paşalâcul de
la Oradea, Existenţa lor= consecinţe grave pe plan economic, dar şi prin colonizarea
populaţiei otomane în Dobrogea şi în Oradea.
1606- pacea de la Zsitvatorok dintre turci şi Imperiul Habsburgic încheie
conflictul dintre cele 2 forţe pănă în a 2-a jumătate a secolului al XVII-lea

In Moldova, în 1606 moare Ieremia Movilă, drept urmare este confirmat de Poartă
fratele său Simion, fiind respectat dreptul ţării de a-şi alege domnitorul.
Poarta introduce în Principate elemente greceşti şi levantine, cu scopul de a slăbi
puterea clasei dominante în faţa suzeranităţii otomane.

Incercări de refacere a operei lui Mihai Viteazul: unitatea dinastică de la începutul


secolului prin Ieremia şi Simion Movilă
- 1625 Imp. Habsburgic îi propune principelui Gabriel Bethlen să realizeze un
regat al Daciei din cele trei Ţări Române, proiect nerealizat.
- 1635- alianţa dintre Transilvania şi Ţara Românească, prin care prima se
obliga să ajute Ţara Românească în orice împrejurare.
- 1659- la Târgu Mureş se încheie tratatul de alianţă şi veşnică prietenie între
Gheorghe Rakoczi al II-lea şi Radu Mihnea al III-lea, pe fondul acţiunii
antiotomane a Ţărilor Române.

Ţara Românească- consolidarea autonomiei interne în timpul lui Matei Basarab


(1632- 1654)- în timpul său agravarea servajului, colaborând cu stările
privilegiate;

Şerban Cantacuzino(1678- 1688)- politică antiotomană. Șerban Cantacuzino


inițiază legături diplomatica secrete cu Imperiul Habsburgic și Rusia. El încheie
în 1688 un tratat cu țarii Rusiei Ioan și Petru, prin intermediul trimisului său,
arhimandritul Ioan, în vederea unei acțiuni antiotomane, care însă nu a mai avut
loc. Pentru a nu stârni suspiciunile turcilor întreține relații diplomatice f bune și
cu Poarta.

Moldova: Vasile Lupu (1634-1653)- micşoreaza importanţa sfatului stărilor


privilegiate, subordonează biserica statului .
Statutul Țărilor Române în sec. XVII s-a ameliorat considerabil. Obligațiile
materiale scad. Statutul de autonomie este în general respectat de otomani.
Este o perioadă a domniilor lungi și strălucite- Matei Basarab(1632-1654),
Șerban Cantacuzino(1678-1688), Constantin Brâncoveanu(1688-1714)în Țara
Românească , Vasile Lupu(1634- 1653)în Moldova, Gabriel Bethlen (1613-
1629)și Gheorghe Rakoczi I(1630- 1648)în Trans.
Ultimii doi au participat la războiul de 30 de ani și la tratativele de la
Westfalia, mărind prestigiul Transilvaniei .Domniile restauratoare ale lui Matei
Basarab (descendent al Craioveștilor)și chiar a lui Vasile Lupu(un albanez care și-
a luat la urcarea pe tron numele împărătesc Vasile)au consacrat sfârșitul
preponderenței boierești străine , în schimbul unei consistente majorări a
tributului.

Brâncoveanu a sporit sumele de bani trimise otomanilor, dar în același timp și-
a creat un adevărat cabinet diplomatic și a stabilit legături cu Franța, Veneția,
statul Papal, Rusia (în 1698 face propuneri Rusiei în vederea unui război
antiotoman), și Polonia, prin intermediul trimișilor săi.
El a fost recunoscut domn pe viaţă de către turci în urma păcii de la Karlowitz,
dar a continuat să se implice în secret în negocieri antiotomane, şi obţine în 1701
protecţia împăratului Leopold I de Habsburg.

Alianța dintre GH. Rakoczi al II-lea al Transilvaniei cu Constantin Șerban și


Mihnea al III-lea , domni ai Țării Românești, precum și cu Gh. Ștefan, urmașul lui
Vasile Lupu, își păstra caracterul antiotoman și se manifesta inclusiv sub forma
unor răscoale împotriva Porții, reprimate de sultan cu ajutorul tătarilor.

Transilvania

1677- Transilvania încheie o alianță cu Franța prin tratatul de la Făgăraș, dar


asta nu va împiedica intrarea trupelor imperiale în țară în 1687.

1683- forţele polono-austriece conduse de regele polonez Ioan III Sobieski


reuşesc să-i respingă pe turci de sub zidurile Vienei.
Noi victorii contra turcilor în 1686 la Buda, 1687 la Mohacs, 1697 la
Zenta.După cucerirea Ungariei austriecii ajung la graniţa Transilvaniei. Ei
încearcă să convingă nobilii din Transilvania să accepte protecţia împăratului
austriac:
1686- tratatul hallerian la Viena între împăratul Leopold I şi principele Mihail
Apafi
Oct 1687- la Blaj tratat prin care 12 oraşe şi cetăţi transilvănene erau obligate să
primească pentru iernat garnizoane austriece.
9 mai 1688- generalul Anton Caraffa impune nobilimii transilvănene acceptarea
protecţiei împăratului şi renunţarea la suzeranitatea otomană.
4 dec 1691- Diploma Leopoldină care defineşte rolul Transilvaniei în Imperiul
Habsburgic ,respectiv provincie condusă de împărat prin intermediul unui
guvernator, având 18 puncte
In Diplomă : sunt garantate drepturile nobilimii aparţinând celor 3 naţiuni
privilegiate
Sunt respectate religiile recepte;
Guvernator- ales dintre nobili de Dietă şi confirmat de Curtea de la
Viena

1699- pacea de la Carlowitz prin care turcii recunosc oficial trecerea


Transilvaniei sub dominaţie austriacă
Cu scopul de a integra mai bine provincia în Imperiu, austriecii propun
transilvănenilor unirea cu biserica Romei, apărând biserica unită sau greco-
catolică, care ar fi avut aceleaşi drepturi cu ale religiilor recepte.
1697- mitropolitul Teofil acceptă unirea cu biserica Romei
1698- Sinodul de la Alba-Iulia, unde mitropolitul Atanasie Anghel cu 38 de
protopopi acceptă unirea cu Roma

16 febr 1699 şi 19 martie 1701- 2 diplome leopoldine care recunosc unele


drepturi clerului unit: preoţii sunt scutiţi de sarcinile publice, dări, vămi
Urmări ale unirii: Atanasie Anghel este afurisit de Mitropolitul din Bucureşti

Episcopul unit Inocentiu Micu –Klein luptă pentru respectarea drepturilor


celor uniţi cu Roma .In 1744 cererile sale apar în documentul numit Supplex
Libellus, trimis împărătesei Imperiului Habsburgic, Maria Tereza. Ideile acestui
document sunt preluate în alt Supplex numit Supplex Libellus Valachorum,
primul program modern al mişcării românilor din Transilvania, realizat de membri
ai Şcolii Ardelene în 1791.

Problema orientală

În timpul asediului Vienei din 1683 turcii sunt greu învinși de armatele
austro-poloneze.Decăderea sa marchează problema relațiilor internaționale în
sec XVII –XIX, criza (problema)orientală.

Austria, Franța, Anglia, Rusia luptau pentru moștenirea teritoriilor Imperiului


Otoman, numit omul bolnav al Europei. LA începutul sec XVIII apare o altă mare
putere, Rusia.Ea s-a apropiat de statele române devenind vecină cu Moldova în
1792.Ea are o influență asupra statelor române până în sec XX.

Decăderea Imperiului Otoman este vizibilă prin înfrângerile repetate în fața


Austriei și a Rusiei de la sfârșitul sec. XVII și secolul XVIII, care va declanșa
criza(problema) orientală.Această problema pune în evidență competiția dintre
puterile europene pentru moștenirea Imperiului Otoman, care este considerat omul
bolnav al Europei..

În 1710- 1711 Dimitrie Cantemir a încheiat o alianţă cu ţarul Petru I şi particpă la


războiul ruso- turc care se încheie cu victoria armatei otomane şi cu exilul
domnului moldovean.
1711- tratatul de la Vadul Husilor- Rusia cedeaza cetatea Azov

Contradicțiile dintre Marile Puteri Franța, Anglia, Rusia, Austria ,(Anglia şi


Franţa doresc menţinerea Imp Otoman )au împiedicat dispariția Imperiului Otoman.În
aceste condiții turcii nu mai au încredere în domnii pământeni și instaurează domnii
fanarioți, considerați simpli funcționari ai imperiului , care nu au inițiative de politică
externă.
Fanarioții erau de origine greacă, albaneză și română
Chiar dacă domnii erau numiţi direct de sultan , Ţările Române au fost considerate
ca având un statut internaţional distinct faţă de Imp. Otoman.La Constantinopol
continuau să acţioneze capuchehăi- reprezentant diplomatic al domnitorului la Poartă.
În Ţara Rom şi Moldova au fost deschise primele agenţii şi consulate ale Rusiei ,
Austriei, Prusiei, Franţei şi Marii Britanii., la sf sec XVIII şi începutul sec XIX.

Încă din anul 1752 ambasadorii Franţei îi considerau pe domnitorii Principatelor


ca suverani, cu titlul de Alteţă.
Deşi au o politică externă limitată- excepție- Grigore al III-lea Dimitrie Ghica ,
domn al Moldovei(1764-1767 ; 1774-1777) și al Țării Românești (1768- 1769) a
fost omorât de otomani la 1 oct 1777 în complicitate cu austriecii , pentru că s-a
împotrivit cedării Bucovinei către Austria.

Alţi domnitori au negociat cu marile puteri vecine - în Moldova, Alexandru


Mavrocordat(1782- 1785 )a acordat un privilegiu comercial negustorilor din Imp
Habsburgic iar Alexandru Ipsilanti (1786- 1788) a negociat o convenţie comercială cu
acelaşi imperiu în 1787.

Țara Românească și Moldova au devenit teatru de război în conflictele ruso-


austro-turce, respectiv- 1711 ; 1716-1718 ; 1736- 1739 ; 1768- 1774; 1787-
1791/1792, 1806- 1812.
Războaiele au însemnat mari pierderi economice pentru Țările Române iar
amestecul Rusiei în treburile lor intrene devine din ce în ce mai accentuat.
După pacea de la Kuciuk Kainardji , Rusia devenea puterea protectoare a celor
două Principate Românești.
În urma războaielor suferă și pierderi teritoriale- 1718 pacea de la Passarowitz
când Austria preia Banatul, Oltenia stă și ea sub austrieci între 1718- 1739, Bucovina
în 1775 în urma Convenției de la Constantinopol revine tot Austriei.Rusia se
apropie de Moldova prin anexarea Basarabiei, în urma păcii de la București din
1812.

Începutul secolului XIX s-a desfășurat sub semnul intrării societății românești
în epoca Modernă. Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a pus
problema modernizării statului și a societății românești.Sub presiune marilor Puteri
turcii au renunţat la domniile fanariote în 1822 . Această nouă situaţie a fost
reglementată prin tratatul ruso- turc de la Akkerman din 1826 care a marcat începutul
protectoratului ţarist şi instalat oficial prin tratatul de la Adrianopol.