Liceul Teoretic Traian

Revoluția engleză:
Modelul britanic de organizare politica

Materia: Istorie
Elev: Botnaru Maria
Prof: Voicu

2018-2019
 Revoluția engleză

La mijlocul secolului al XVII-lea, Anglia a fost bulversata de o revolutie burgheza ce a dus

la instaurarea Republicii. Dupa moartea lui Cromwell (1658), monarhia va fi restabilita, avand
alaturi un Parlament al carui rol crescuse foarte mult.

Revoluția engleză, eveniment major al epocii moderne, dar și al istoriei Angliei s-a
desfășurat în perioada 1640-1688. Debutul său a fost marcat de convocarea parlamentului de
către regele Carol I Stuart, în 1640, fiind urmat de un război civil sângeros între susținătorii
regelui (cavalerii) și tabăra parlamentară („capetele rotunde”). În cele din urmă, tabăra
parlamentară a ieșit victorioasă, monarhia a fost înlăturată (1649) și s-a instaurat „republica”,
apoi „protectoratul”, avându-l în frunte pe Oliver Cromwell. La puțin timp după moartea
acestuia, se va produce restaurația Stuarților (1660-1688). Tentativele regilor Stuarți de a
reinstaura absolutismul monarhic, precum și frica de catolicism a unora dintre supuși, va
determina burghezia, aliată cu noua nobilime, să înlăture definitiv de la tronul Angliei dinastia
Stuart și să-l aducă pe Wilhelm de Orania, ca regent al Angliei, în noiembrie 1688. Instalarea pe
tron a acestuia, fără nici un fel de incident, a intrat în istorie sub numele de „Revoluția
glorioasă”. Revoluția engleză a fost prima din marile revoluții ale epocii moderne, urmată
cronologic de Revoluția americană respectiv Revoluția franceză. Revoluția engleză a impus în
lume modelul monarhiei constituționale, bazată pe principiul separării puterilor în stat.
 Premise şi cauze

La începutul secolului al XVII-lea a avut loc în Anglia schimbarea dinastiei. La moartea

reginei Elisabeta I tronul Angliei a fost moştenit de nepotul ei, regele Scoţiei, Iacob I Stuart.
Acesta era adept era un adept convins al monarhiei absolute de drept divin şi a intrat
repede în conflict cu tradiţia de guvernare a Angliei.
Prin tradiţie regii Angliei nu aveau putere absolută şi erau nevoiţi să colaboreze cu
parlamentul în conducerea ţării. Parlamentul era compus din două camere: Camera Comunelor şi
Camera Lorzilor care adopta legi şi vota taxe şi impozite.
Regele era obligat să respecte legile şi nu putea percepe taxe şi impozite ce nu erau votate
de Parlament.
Deşi Iacob I a fost nemulţumit de tradiţia engleză până la moartea sa nu a intrat într-un
conflict armat cu Parlamentul.
Fiul său, Carol I, a moştenit domnia în 1628 şi a fost obligat de Parlament să semneze
documentul numit „Petiţia dreptului”.
În 1629 Carol I a dizolvat Parlamentul şi până în 1640 a domnit ca monarh absolut.

Problema religioasă a contribuit şi ea la scăderea popularităţii lui Carol I.

Confruntat cu cerinţele puritanilor de a curăţa biserica anglicană de rămăşiţele de
catolicism, dar Carol I a refuzat. El dorea să păstreze organizarea ierarhică a bisericii în care
episcopii erau numiţi de rege.
Motivul pentru care în 1640 s-a pus capăt conducerii absolutiste a fost revolta declanşată
de scoţieni împotriva regelui.
Având nevoie de bani pentru armată Carol I a convocat iar Parlamentul în 1640. Acesta a
adoptat taxele şi impozitele cerute pretinzând ca înainte de aceasta să fie pedepsiţi miniştrii ce
făcuseră abuzuri.
După câteva luni regele a convocat un nou parlament, dar nici acesta nu a votat taxele şi
impozitele până ce regele nu i-a pedepsit pe miniştrii abuziv.
Pentru că Parlamentul cerea şi controlul asupra armatei regele a încercat să-i aresteze pe
liderii opoziţiei, dar nu a reuşit. Londonezii s-au revoltat, iar regele a fugit în nordul Angliei
unde a strâns o armată de voluntari. Cu ea a încercat să cucerească Londra, dar Parlamentul şi-a
făcut propria armată şi astfel s-a declanşat un război civil între rege şi Parlament (1642).
 Desfășurarea revoluției

Revoluția engleză s-a desfășurat pe fondul Războiului civil.

Razboiul civil (1642-1649) care a urmat l-a impus pe Oliver Cromwell in fruntea armatei
Parlamentului (Armata Noului Model). Acesta obtine victorie dupa victorie: Marston -Moor,
Naseby si Preston. Carol I este prins, judecat, condamnat la moarte si executat (1649).

Republica și Protectoratul lui Cromwell

Proclamarea Republicii (Commonwealth), in care puterea reala era exercitata sub

conducerea lui Cromwell, a insemnat consolidarea pozitiilor burgheziei si a noii nobilimi.
Miscarile regaliste izbucnite in Irlanda si Scotia au fost reprimate cu cruzime. Prin Actele de
navigatie (1650-1651) s-au pus bazele dezvoltarii comertului si flotei engleze, ce vor alcătui
pozitia maritima a Angliei moderne.

Necesitatea instaurarii unei guvernari autoritare a determinat lovitura de stat prin care
Cromwell a dizolvat Parlamentul (1653) si s-a proclamat Lord Protector. Noul regim
(Protectorat) era, de fapt, o dictatura militara, facand sa domneasca in Anglia ordinea morala
puritana. Prerogativele acordate conducatorului statului le depaseau pe acelea ale unor monarhi
de pe continent.

Regimul autoritar al lui Cromwell a creat insa si nemultumiri, care, dupa moartea sa, au
obligat armata sa gaseasca o solutie. Ocupand Londra (1660), generalul Monk l-a invitat pe
Carol al II-lea, fiul celui executat cu un deceniu in urma, sa se intoarca in tara.

Restauratia Stuartilor

Restaturatia devenise o solutie acceptabila atat pentru burghezie, cat si pentru nobilime,
avand in vedere ca majoritatea celor ce participasera la razboiul civil n-au urmarit inlaturarea
monarhiei, ci a absolutismului regal. Noua etapa din istoria Angliei a cuprins domnia regelui
Carol al II-lea Stuart (1600-1685) si a fratelui sau, Iacob al II-lea (1685-1688). Ambii vor
incerca sa impuna absolutismul regal si sa restaureze catolicismul ca biserica oficiala, ceea ce va
determina unirea tuturor fortelor politice impotriva Stuartilor. In acest context a fost chemat la
tron ginerele lui Iacob I, Wilhelm de Orania, protestant. Incoronarea acestuia a fost precedata de
acceptarea „Declaratiei drepturilor „ in care Parlamentul preciza drepturile si datoriile poporului
si ale regelui. Se infaptuia astfel Revolutia glorioasa, dupa cum a fost numit evenimentul de
istoriografia britanica.
 Modelul britanic de organizare politică

Prima țară cu un regim parlamentar-constituțional a fost Anglia, cu cea mai modernă formă
de organizare pentru sec XVIII-lea, reprezentând un model pentru celelate țări.
 Puterea legislativă era exercitată de Parlamentul Bicameral ( Camera Lorzilor și
camera Comunelor). Acesta, alesv prin vot cenzitar, vota legile și aproba bugetul,
controlând practic viața politică.
 Putera executivă era exercitată de rege și cabinet (guvern, condus de un prim-
ministru). Orice act regat trebuia semnat de un ministru.
 Putera judecătorească era încredințată instanțelor judecătorești.
Anglia s-a remarcat printr-o puternică dezvoltare economică, amplificată de revoluția
industrială și agrară.
După 1707 când s-a unit cu Scoția, s-q numit Regatul Unit al Marii Britanii.
Bibliografie:
 Manual de istorie, clasa a X-a.Ed. Economică
 https://www.istoriacontemporana.info/2011/12/anglia-revolutia-engleza.html
 http://www.mixdecultura.ro/2013/07/revolutia-engleza-de-la-instaurarea-republicii-la-
revolutia-glorioasa/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_englez%C4%83